Scoaterea din mormânt şi aşezarea în raclă a moaștelor Sf. Voievod Martir Constantin Brancoveanu


moastele-sf-constantin-brancoveanu-4Moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost scoase din mormânt şi cercetate de o echipă de specialişti de la Muzeul Municipiului Bucureşti în perioada 12-15 mai. Din partea Patriarhiei Române a participat o comisie condusă de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. După o rânduială specială, sfintele moaşte au fost aşezate într-o raclă nouă.

O prezentare preliminară a cercetărilor arheologice a fost făcută ieri, (n.r. 16 mai) , de către membrii echipei de cercetare şi ai comisiei Patriarhiei Române, în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Şuţu, sediul Muzeului Municipiului Bucureşti.moastele-sf-constantin-brancoveanu-6În urma cercetării arheologice a zonei mormântului Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu din Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti, echipa desemnată de către Muzeul Municipiului Bucureşti, formată din dr. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, arheolog expert şi responsabilul şantierului arheologic, dr. Raluca-Iuliana Popescu, arheolog specialist, şi Ingrid Poll, expert arheometrie, a descoperit marţi, 13 mai, trei sicrie, depuse în cripte amenajate pe latura de sud a naosului lăcaşului de cult. „Într-unul dintre aceste sicrie au fost identificate osemintele Domnitorului Constantin Vodă Brâncoveanu (1688-1714), depuse în cripta de nord a mormântului, încă din anul 1720, de către Marica Brâncoveanu. În cripta alăturată au fost descoperite osemintele Domnitorului Ioan Vodă Mavrocordat (1716-1719), care au fost identificate pe baza unor iniţiale metalice (I.M.), însoţite de o coroană, montate pe sicriu. La deschiderea sicriului domnitorului Ioan Mavrocordat, printre oseminte se afla depus un recipient din sticlă sigilat, care conţinea un document olograf, semnat de către principele Constantin Edgar Mavrocordat, în data de 22 mai 1934, prin care declara că în acel sicriu se află osemintele strămoşului său, domnitorul Ioan Mavrocordat. În sicriul lui Constantin Vodă Brâncoveanu s-au găsit un craniu şi oseminte depuse în formă de cruce. Alături de aceste sicrie, în cripte, se aflau mai multe oseminte depuse succesiv în decursul secolelor XVIII-XIX“, se arată în comunicatul Muzeului Municipiului Bucureşti şi al Patriarhiei Române.asezarea-moastelorIeri, în conferinţa de presă de la Palatul Şuţu, moderată de către dr. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, arheolog expert şi responsabilul şantierului arheologic, s-a precizat că pe parcursul cercetărilor arheologice au fost descoperite lucruri cunoscute şi atestate de documente şi izvoare istorice.

moastele-sf-constantin-brancoveanu-7Profesorul dr. Panait I. Panait, care a cercetat istoria oraşului Bucureşti timp de şase decenii, a explicat că sub Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti se află vestigii ale celei mai vechi biserici din Capitală, ridicată pe la jumătatea secolului al XV-lea de Dobruş Banul, şi că pământul din interiorul bisericii şi din vecinătatea ei încă mai păstrează taine pe care arheologii trebuie să le scoată la lumină. „Ne bucurăm că suntem printre cei care am investigat, eu cel puţin, în anul 1985, ultima până în zilele noastre, mormântul lui Constantin Brâncoveanu şi că avem acest buchet de sfinţi creştini români care şi-au păstrat credinţa în Iisus Hristos şi au iubit poporul acesta“, a spus arheologul prof. dr. Panait I. Panait.moastele-sf-constantin-brancoveanu-8Despre succesiunea construirii bisericilor de la „Sfântul Gheorghe“-Nou, dar şi despre cele petrecute în această săptămână, a vorbit arhitectul dr. Dan. D. Ionescu, şef de proiecte pentru lucrările de reabilitare ce se desfăşoară la acest lăcaş de cult: „Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile confirmă poziţia mormintelor, respectiv a domnitorului Ioan Mavrocordat, înhumat în 1719, care a succedat lui Nicolae Mavrocordat, lui Ştefan Cantacuzino şi lui Constantin Brâncoveanu. Alături de el este mormântul Sfântului Constantin Brâncoveanu. Ambele morminte sunt cu lespezi foarte frumoase, din marmură excepţională, lucrate în stil brâncovenesc. De asemenea, a fost observată şi temelia bisericii, foarte probabil databilă în vremea lui Dobruş Banul, însă urmează rafinarea cercetării“.

„Într-adevăr, avem de-a face cu osemintele Domnitorului Constantin Brâncoveanu“

În ziua descoperirii sicrielor, echipei de cercetare a Muzeului Municipiului Bucureşti i s-au alăturat dr. Mihai Constantinescu şi dr. Andrei Soficaru, cercetători de la Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer“ al Academiei Române, pentru a cerceta osemintele de vârstă şi sexe diferite găsite în acele sicrie. Cercetările şi analizele celor doi antropologi asupra sfintelor oseminte ale Domnitorului Constantin Brâncoveanu au confirmat cercetările din 1932 efectuate de profesorul Francisc J. Rainer. „Craniul aparţine unei persoane de sex masculin, cu vârsta de circa 60 de ani. Am observat urme de tăieturi, asemănătoare cu cele produse în cursul unei decapitări, în special pe partea posterioară a ramilor mandibulari, atât pe stânga, cât şi pe dreapta; urmele unei perforaţii de formă circulară pe osul parietal stâng, produs cu un obiect ascuţit, probabil o suliţă. Aceste observaţii confirmă datele istorice legate de uciderea Domnitorului Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi, dar şi analizele realizate în 1932 de către profesorul Rainer şi de profesorul Minovici. De asemenea, am avut şi ocazia studierii şi a restului de oseminte din cripta familiei Brâncoveanu. Am putut identifica osemintele domnului Ioan Mavrocordat. Astfel, conform analizelor noastre şi datelor istorice cunoscute, se pare că, într-adevăr, avem de-a face cu oseminte ale Domnitorului Brâncoveanu, ale familiei şi ale domnului Ioan Mavrocordat“, a explicat antropologul dr. Mihai Constantinescu.sfintele-moaste-foto-grupComisia desemnată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost condusă de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, şi a fost formată din pr. Ionuţ-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, pr. Alexandru Moţoc, inspector general bisericesc, ambii din cadrul Cancelariei Sfântului Sinod, acad. Emilian Popescu şi pr. Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti.

„Este a treia oară în ultimul secol când a fost deschis acest mormânt. Nu erau foarte multe emoţii, să spunem, academice, dar spiritual vorbind a fost un moment cu totul deosebit, unic în viaţă. În momentul în care antropologii ne-au dat explicaţiile, am văzut în faţa ochilor, efectiv, momentele menţionate în cronici, în care Sfântul Constantin Brâncoveanu, cel din urmă din familia Brâncoveanu, cu capul pe butuc a fost executat, i-a fost tăiat capul, iar osemintele rămase arată cum partea de jos a feţei a fost tăiată. Gaura din craniu era de fapt capătul prin care a ieşit suliţa din cap, după ce a fost decapitat, pentru a se putea purta capul Sfântului Constantin prin cetatea Constantinopolului şi pentru a se prezenta această oribilă crimă pe care au făcut-o. Paginile de istorie şi de sfinţenie s-au desfăşurat în faţa ochilor noştri într-un mod foarte viu. După deschiderea mormântului şi reidentificarea Sfântului Constantin Brâncoveanu, a avut loc rânduiala bisericească a punerii în racla, special pregătită în Atelierele Patriarhiei, a cinstitelor moaşte identificate în respectiva criptă, potrivit poziţiei anatomice. Această rânduială a avut loc în Biserica «Sfântul Gheorghe»-Nou“, a precizat pr. Ionuţ-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, membru al comisiei Patriarhiei Române pentru dezvelirea mormântului Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu şi al lui Ioan Vodă Mavrocordat.

„Trăim momente cu o încărcătură istorică şi spirituală deosebită, pentru că ştim cu toţii că Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu este o măsură a demnităţii noastre naţionale şi creştine. Trebuie să arătăm lumii cine este şi ce este acest sfânt român, pentru că aceasta ne caracterizează ca creştini ortodocşi şi ca români. Dăm slavă lui Dumnezeu pentru toate şi mulţumim Sfântului Constantin Brâncoveanu pentru buna ocrotire!“, a spus pr. Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou din Capitală.

Slujbă de pomenire pentru membrii familiei Brâncoveanu

Joi, 15 mai, PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de preoţii slujitori de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti, a săvârşit slujba Parastasului pentru persoanele ale căror oseminte au fost deshumate. „După ce s-a desfăcut mormântul, s-a constatat că înăuntru erau mai multe sicrie ce adăposteau mai multe oseminte. S-au identificat cu uşurinţă sicriul şi sfintele moaşte ale Domnitorului Sfânt Constantin Brâncoveanu, care poartă mărturiile martiriului său. Acestea au fost constatate şi de către cei doi antropologi, care vor consemna în scris aceste adevăruri istorice în raportul care se va întocmi la sfârşitul lucrărilor. De asemenea, atunci când s-a desfăcut piatra de mormânt, s-a găsit şi sicriul care adăpostea osemintele domnitorului Ioan Mavrocordat, dar şi ale doamnei voievodului, ale Mariei Brâncoveanu, dimpreună cu două dintre fiicele ei. Am săvârşit parastasul pentru doamna Maria Brâncoveanu, pentru cele două fiice ale ei şi pentru domnitorul Ioan Mavrocordat“, a spus PS Episcop Varsanufie Prahoveanul.foto-slujba-parastasCarte despre istoricul mormântului
În cadrul conferinţei de prezentare a cercetărilor arheologice de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Capitală, a fost lansat volumul „Mormântul Sfântului Constantin Brâncoveanu“, semnat de pr. dr. Emil Nedelea Cărămizaru. Volumul, apărut la Editura „Basilica“ a Patriarhiei Române, a fost prezentat de istoricul Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti. Acesta cuprinde documente referitoare la autentificarea mormântului şi osemintelor sfinte ale Sfântului Constantin Brâncoveanu, rezultatele cercetărilor făcute de profesorii Rainer şi Minovici, textul conferinţei istoricului Nicolae Iorga, precum şi fotografii inedite realizate în cadrul procesiunii din 1934 pe străzile Bucureştiului. Osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu au fost identificate în anul 1932, în urma cercetărilor arheologice realizate în anul 1932, în Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti, sub coordonarea istoricului Virgiliu Drăghiceanu (secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice).
foto-grupRacla cu moaşte va fi aşezată în Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou
Marţi, 13 mai, după identificarea osemintelor Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, Preasfinţitul Părinte Episcop Varsanufie Prahoveanul a spălat osemintele muceniceşti după o rânduială specială şi le-a aşezat, potrivit poziţiei anatomice, într-o raclă confecţionată din argint aurit la Atelierele Patriarhiei Române. În acest timp, în biserică a fost săvârşită slujba Acatistului Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
După aşezarea sfintelor moaşte în racla de argint aurit, aceasta a fost dusă şi aşezată temporar în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Reşedinţa patriarhală. Sfintele moaşte ale Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu vor fi purtate în procesiune în ziua de 21 mai, în ziua de prăznuire a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, hramul istoric al Catedralei patriarhale, după săvârşirea Sfintei Liturghii în Altarul de vară al Catedralei patriarhale, începând cu ora 15:00. Procesiunea solemnă va fi asemenea celei din 1934 şi se va desfăşura pe următorul traseu: Catedrala patriarhală, Biserica „Domniţa Bălaşa“, Piaţa Universităţii şi Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou, unde sfintele moaşte ale Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, vor rămâne pe viitor.
Procesiune Moaste Sf Constantin Brancoveanu_2Pe tot parcursul procesiunii se vor cânta: Troparul Învierii, Troparul Sfinților Mucenici și Troparul și Condacul Sfinților Martiri Brâncoveni. La fiecare oprire se va rosti ectenia întreită și condace din Acatistul Sfinților Martiri Brâncoveni.
Procesiune Moaste Sf Constantin Brancoveanu_2014text si fotografii: http://www.ziarullumina.ro
Anunțuri

Pelerinaj ortodox de Florii în Bucureşti. Sâmbăta lui Lazăr – 12 aprilie 2014


https://i0.wp.com/i82.photobucket.com/albums/j265/dotyk34/pelerinajFloriiBucuresti5.jpg

Sâmbătă, 12 aprilie 2014, în ajunul Praznicului Împărătesc al Intrării Domnului în Ierusalim, Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor organizează în Capitală tradiţionalul pelerinaj de Florii, la care vor participa ierarhi, preoţi, monahi, monahii şi credincioşi din Bucureşti şi din judeţul Ilfov. Acest eveniment religios-misionar este organizat cu sprijinul Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române. Pelerinajul va începe sâmbătă seara la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti, la ora 16:00. Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de slujitori, va săvârşi slujba de sfinţire a ramurilor de salcie care vor fi împărţite credincioşilor. Slujitorii, monahii, monahiile şi credincioşii, purtând în mâini ramuri de salcie, lumânări şi icoane, vor merge pe următorul traseu: strada Radu Vodă, Bulevardul Mărăşeşti, Bulevardul Dimitrie Cantemir, strada Bibescu Vodă, strada Şerban Vodă. Prima oprire se va face la Catedrala mitropolitană „Sfântul Spiridon“ – Nou, paraclis patriarhal. Procesiunea va fi întâmpinată de preoţii, diaconii şi credincioşii de la Catedrala mitropolitană şi din parohiile „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“ – Slobozia şi „Sfântul Alexie“ din Protoieria Sector 3 Capitală. Aici se vor săvârşi ectenii şi rugăciuni speciale. Pelerinii vor merge apoi pe strada Principatele Unite, strada Ienăchiţă Văcărescu, strada Sfânta Ecaterina. La Biserica „Sfânta Ecaterina“, paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“, se vor adăuga la procesiune preoţii profesori, cadrele didactice şi studenţii facultăţii. De aici procesiunea va merge pe strada Bibescu Vodă, Aleea Dealul Mitropoliei şi se va încheia la Catedrala patriarhală, unde pelerinii vor fi întâmpinaţi de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Preafericirea Sa va săvârşi slujba de sfinţire a icoanei Praznicului Intrării Domnului în Ierusalim, va rosti rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor şi va rosti un cuvânt de învăţătură. Protoieriile Arhiepiscopiei Bucureştilor din judeţul Prahova (Ploieşti, Vălenii de Munte, Câmpina şi Urlaţi) vor organiza pelerinaje de Florii pe plan local. (Biroul de presă al Patriarhiei Române)

 

vedeti si:

Pelerinaj în sâmbata Floriilor (16 aprilie 2011, Sâmbăta lui Lazăr) de la Măn. Radu Vodă la Patriarhie

Pelerinajul de Florii – in fotografii (11 aprilie 2009)

 

Comunicat de presa – Averea Bisericii, coşmar pentru Televiziunea Română


Biroul de presă al Patriarhiei Române,

În legătură cu emisiunea-dezbatere cu tema „Averea Bisericii” difuzată în cadrul emisiunii Cu ochiiân 4 pe canalul TV România 1 în seara de 30 martie 2011, Patriarhia Română face următoarele precizări:

https://i2.wp.com/i82.photobucket.com/albums/j265/dotyk34/42862.jpg

Aşa cum au remarcat numeroşi telespectatori, emisiunea a fost agresivă, lipsită de obiectivitate şi de profesionalism, arătând, de fapt, reaua intenţie a realizatorilor prin prezentarea trunchiată şi tendenţioasă a informaţiilor cu scopul vădit de a discredita Biserica în contextul crizei economice actuale.

Această atitudine a reieşit inclusiv din prezentarea promoţională agresivă a emisiunii cu scopul creării percepţiei în opinia publică a faptului că Biserica ar deţine proprietăţi uriaşe folosite în scopuri nedeclarate. Averea Bisericii a fost prezentată hiperbolic şi chiar ridicol, ca un fel de „tsunami pecuniar”, care a devenit un coşmar-obsesie pentru politica editorială a televiziunii naţionale.

Chiar dacă în urmă cu aproape o lună, într-un interviu de peste o oră acordat domnului Daniel Georgescu, reporter TVR, preotul jurist Ionuţ Corduneanu, vicar patriarhal administrativ, având datoria de a arăta transparenţă şi respect pentru opinia publică, a explicat pe larg care sunt proprietăţile şi sursele de venituri ale Bisericii Ortodoxe Române necesare acoperirii cheltuielilor crescânde pentru construirea, consolidarea şi restaurarea lăcaşurilor de cult în majoritate aflate în patrimoniul cultural-naţional, pentru întreţinerea acestora, precum şi pentru susţinerea lucrării pastoral-educaţionale şi social-filantropice a Bisericii în favoarea societăţii româneşti, realizatorii emisiunii cu tema „Averea Bisericii” au prezentat, aproape obsesiv, sume de bani ireale şi proprietăţi fabuloase pe care le-ar deţine Biserica. De exemplu, în timpul emisiunii s-a făcut afirmaţia falsă că Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor ar fi primit deja suprafaţa de pădure (116.000 hectare, corect 166.000 hectare) pentru care se judecă în instanţă de mai mulţi ani, fără câştig de cauză De asemenea, în mod suspect problema restituirii proprietăţilor bisericeşti naţionalizate de către Stat, care ar reprezenta un act de dreptate şi o soluţie durabilă pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare a cultelor, a fost sistematic evitată de moderator, domnul Cornel Mihalache.

În acelaşi timp, s-a remarcat atitudinea pătimaşă şi partizană a acestuia, precum şi a unora dintre invitaţii ostili Bisericii, deranjaţi de faptul că Biserica Ortodoxă Română se bucură de încredere din partea majorităţii populaţiei, mai ales pentru că Biserica păstrează identitatea spirituală a neamului românesc şi nu primeşte directive şi sprijin financiar din străinătate.

Este surprinzător şi regretabil faptul că tocmai postul naţional de televiziune, TVR, susţinut financiar în majoritate de către contribuabili de credinţă ortodoxă, atacă Biserica naţională a poporului român pe tema sprijinului acordat acesteia de către Statul român. Or, salariile celor care lucrează în Televiziunea Română, plătite de la bugetul de Stat, sunt incomparabil mai mari decât sprijinul salarial acordat de Stat personalului deservent al Bisericii Ortodoxe Române. În acelaşi timp, suma de la bugetul de Stat alocată celor şase componente ale Televiziunii Române (circa două sute milioane lei) este aproape egală cu sprijinul salarial alocat de Stat Bisericii Ortodoxe Române (aproximativ două sute zece milioane lei), deşi contribuţia reală a Bisericii la viaţa spirituală, cultural-educaţională şi social-filantropică a comunităţilor locale din ţară şi din diaspora română este incomparabil mai mare şi mai eficientă.

Adesea, sprijinul salarial foarte modest acordat în prezent de Stat preoţilor din parohii este chiar mai mic decât impozitul plătit de aceştia către bugetul de Stat pentru salariul lor integral, deşi acest salariu nu mai poate fi realizat în multe localităţi, întrucât contribuţia credincioşilor a scăzut dramatic din cauza fenomenului migraţiei, şomajului şi sărăcirii populaţiei.

În concluzie, considerăm că datoria Televiziunii naţionale nu este aceea de a tensiona în mod artificial relaţiile dintre Stat şi Biserică, nici de a diminua şi submina capacitatea de acţiune a Bisericii, astfel încât aceasta să nu mai poată ajuta spiritual şi social poporul român, atât de umilit astăzi de factori interni şi externi dornici de profit imediat sau pe termen lung, tocmai pentru că acest profit se obţine în defavoarea sa.


prezentarea (promo-ul) emisiunii:

Trei miliarde de euro. La atât a fost evaluată averea Bisericii Ortodoxe Române de către unele surse. 35.000 de hectare de pădure şi tot atâtea hectare de teren arabil, zeci de hoteluri, restaurante, ferme agricole şi viticole şi, nu în ultimul rând, peste 18 milioane de credincioşi. Acesta este bilanţul cu care se poate lăuda cel mai mare cult din România.

În această seară, la TVR 1, telespectatorii pot urmări o ediţie specială a emisiunii Cu ochii’n 4: „Cât de mare este averea Bisericii?”

Lipsa de transparenţă financiară a cultelor din România a creat în ultimii 20 de ani controverse legate de adevărata dimensiune a averilor acestor culte. Din postura de cult majoritar, Biserica Ortodoxă Română a trezit cele mai multe suspiciuni cu privire la proporţia reală a bunurilor pe care le deţine, dar şi a veniturilor acesteia. Întrebări referitoare la ce se întâmplă cu banii strânşi din serviciile religioase, vânzarea de obiecte de cult, donaţii şi subvenţii de la stat nu au un răspuns oficial. Cert este că biserica se prezintă tot timpul ca fiind o instituţie săracă şi cu multe nevoi materiale.

Care este dimensiunea averii ei? O parte dintre întrebările fără răspuns cu privire la averea BOR vor fi lămurite în acestă seară, la TVR 1, în emisiunea Cu ochii`n 4, de la ora 21.10.

Au răspuns invitaţiei TVR pentru a discuta pe această temă: Mirela Corlăţan – jurnalist „Evenimentul Zilei”, Alexandru Motoc – inspector general bisericesc la Cancelaria Sfântului Sinod Patriarhia Română (expert pe probleme de proprietăţi, avere, legislaţie), Florin Frunză – director, Direcţia Relaţii Culte – Secretariatul de Stat pentru Culte, Remus Cernea – preşedinte Asociaţia Umanistă Română.

Din 22 martie, producătorii Dana Ştefănescu, Cristina Ţilică şi Tiberiu Ştefănescu prezintă reportajele şi anchetele TVR în fiecare săptămână, sub genericul Cu ochii`n 4, în zilele de marţi şi miercuri, de la ora 21.10, la TVR 1. Moderator Cornel Mihalache.

Să-l ajutăm pe Siluan!


Miercuri, 11.08.2010, ora 18:00 la sala “Reduta” din Brasov, va avea loc Concertul de muzica psaltica al grupului TRONOS al Patriarhiei Romane condus de P.C parinte diacon Mihai Buca. Acest concert are drept scop strangerea fondurilor (126.000 Euro) necesare pentru efectuarea transplantului de ficat al pruncului Siluan Bota.

Intrarea este libera, iar in sala va fi o urna pentru donatii.

Va rog sa anuntati si alte persoane interesate de aceasta actiune. Cu multumiri, Pr. George Bota.

http://www.bebesiluan.blogspot.com/ – Siluan vrea sa traiasca! AJUTA-L!!!

Concert de muzică psaltică – Theodoros Vassilikos


ACTUALIZARE:       Concertul a fost reuşit cu toate că au existat şi probleme de sonorizare şi de organizare. Laudabilă şi prestaţia grupului Tronos, emoţionantă şi neaşteptată indelung-aprecierea domnului Theodoros Vassilikos la adresa psalţilor Patriarhiei conduşi de diaconul Mihai Bucă. Aplauze prelungite, diplome si distincţii laice din partea Patriarhului Daniel într-un firesc şi sincer mod de recunoaştere a valorii şi contribuţiei domnului Vassilikos în „muzica heruvimilor şi a serafimilor” pe care acesta ne-o împărtaşeşte aici, pe pământ. Cu voia lui Dumnezeu şi cu ajutorul Sfantului Ioan Rusul, prăznuit în ziua respectivă, s-au adus mulţumiri şi celui mai „insistent” mijlocitor al prezenţei renumitului psalt, lui Dimitrie Voicescu, compozitor şi psalt al Bisericii Polizu, dar şi component al grupului Tronos.

O iniţiativă laudabilă care ar trebui încurajată şi pe viitor ţinând cont de interesul manifestat de credincioşii prezenţi joi seară. Şi nu numai în Bucureşti. Era binevenită chiar o video-proiecţie în curtea Mitropoliei pentru cei care nu au mai fost acceptaţi înăuntru.

Iată câteva filmări de la acest moment,


În data de 27 mai, în Aula Palatului Patriarhal, grupul de psalţi TRONOS al Catedralei Patriarhale condus de Diaconul Protopsalt Mihail Bucă-Buchet va susţine un concert de muzică bisericească.

Invitat special – Theodoros Vassilikos.

Mulțumiri d-lui Dimitire Voicescu, Bisericii Polizu, Asociţiei Psaltica si tuturor celor care au ajutat în realizarea acestui proiect.


Господи, помилуй! / Doamne miluieşte! ( Sunday of Orthodoxy)


Biserica Sârbească Sf. Arh. Mihail , Burnaby, Vancouver – BC Canada. Icoanele Mantuitorului care apar in film nu sunt din aceasta biserica.

21 februarie 2010, in Duminica Ortodoxiei din Postul Mare, bisericile ortodoxe din regiunea orasului Vancouver (Canada) s-au reunit intr-o slujba de seara la biserica sarba. Zeci de credinciosi de nationalitati diferite au fost prezenti cu evlavie si bucurie cinstind si multumind lui Dumnezeu, Maicii Domnului si tuturor Sfintilor pentru ca au binevoit a le arata calea dreapta spre mantuire.

Troparul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir – 26 octombrie


„Mare apărător te-a aflat întru primejdii lumea, Purtătorule de chinuri, pe tine cel ce ai biruit pe păgâni. Deci, precum mândria lui Lie ai surpat şi la luptă îndrăzneţ ai făcut pe Nestor, aşa Sfinte Dimitrie, pe Hristos Dumnezeu roagă-L să ne dăruiască nouă mare milă.”

Acatistul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir

Rugaciunile incepatoare :

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie ! Continuă lectura

Troparul Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul (9 noiembrie)


Pre cel născut în Silivria si ocrotitorul Eghinei, pre cela ce s-a arătat în vremurile din urmă prieten adevărat al virtuţii, pre Sfântul Ierarh Nectarie să-l cinstim cei credincioşi ca pre un dumnezeiesc slujitor al lui Hristos, că izvorăşte bogate vindecări celor ce cu evlavie strigă: Slavă lui Hristos, Celui ce te-a proslăvit! Slavă Celui ce minunat te-a arătat! Slavă Celui ce prin tine lucrează tuturor tămăduiri!

Continuă lectura