Acatistul Sf. Ierarh Nicolae Velimirovici (18 martie)


Episcopul Nicolae s-a născut la 23 decembrie 1880, de praznicul Sfântului Naum al Ohridei, din părinți sârbi binecredincioși, Dragomir și Katarina Velimirovici, în satul Lelici din Serbia apuseană.

Educația sa, începută în sânul familiei, a continuat la Mănăstirea Celie, el urmând, apoi, cursurile gimnaziului din Valievo. Încă de tânăr s-a arătat înzestrat cu o minte iscusită și a dovedit o râvnă neostoită pentru învățătură și rugăciune. Adesea, în vacanțele de vară, Nicolae urca în clopotnița catholiconului Mănăstirii Celie și stătea acolo cât era ziua de lungă citind cărți și rugându-se.

După ce a terminat clasa a șasea a gimnaziului din Valjevo, Nicolae s-a înscris pentru examenul de admitere la Academia Militară, însă nu a fost admis din motive medicale: doctorii au zis că este prea plăpând pentru o carieră militară. Astfel s-a îndreptat către Seminarul Sfântul Sava din Belgrad, unde a și fost admis.Datorită inteligenței și cunoștințelor sale, precum și activităților sale evanghelice, Nicolae a fost trimis să studieze în străinătate. Aici și-a desăvârșit erudiția. A studiat până și spiritualitatea și filosofia Indiei Antice. Nicolae a devenit un adevărat spirit renascentist, a cărei erudiție și profunzime de gândire erau recunoscute de toți.

În 1908, Nicolae și-a susținut teza de doctorat la Universitatea din Berna, având ca temă: „Credința în Învierea lui Hristos ca temelie a dogmelor Bisericii apostolice”. În anul următor, acest geniu autentic și-a pregătit un alt doctorat în filosofie, la Oxford (Anglia), pentru ca în vara aceluiași an să susțină cea de-a doua sa teză de doctorat la Universitatea din Geneva, cu tema: „Filosofia lui Berkeley”.

În 1909, vindecându-se în mod minunat de dizenterie, Nicolae hotărăște să se călugărească, primind numele Sfântului Ierarh Nicolae. La 20 decembrie 1909, monahul Nicolae a fost hirotonit preot, iar la scurtă vreme, arhimandrit.

Odată cu începerea Primului Război Mondial, Părintele Nicolae a fost trimis într-o misiune diplomatică oficială în Anglia în încercarea de a obține sprijinul guvernului englez pentru poporul sârb. Pe lângă ajutorul obținut pentru țara sa, Părintelui Nicolae i s-a acordat și titlul de Doctor Honoris Causa la Universitatea Cambridge.

În această perioadă, el propovăduiește întoarcerea Europei la adevăratul ei izvor și la adevărata temelie a întregii ei culturi și civilizații, Domnul Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Sfântul a susținut o bogată activitate socială, prin înființarea de orfelinate în care mulți copii săraci au cunoscut dragostea lui Hristos. Toate activitățile misionare, sociale și diplomatice nu l-au împiedicat pe Sfântul Nicolae să se dedice scrisului și păstoririi credincioșilor lui. A scris numeroase cuvântări cuprinse în lucrările: Noi predici la poalele muntelui, Omilii la Evanghelii, Gânduri despre bine și rău, Rugăciuni pe malul lacului, Războiul și Biblia, Semne și simboluri, Proloagele de la Ohrida, Epistole misionare, Viața Sfântului Sava, Casiana, Predici, Credința sfinților, Mai presus de Răsărit și de Apus .

La 12 martie 1919, Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe îl ridică pe Părintele Nicolae, în vârstă de 39 ani, la rangul de Episcop al Jicei, scaunul istoric al celui dintâi arhiepiscop al Serbiei, Sfântul Sava. În 1921, Episcopul Nicolae a fost strămutat în Eparhia Ohridei și Bitolei, pentru a ușura unirea dintre Biserica sârbă și cea macedoneană. Fericitul Părinte a reușit să îi unească pe sârbii și macedonenii din aceste regiuni.

Însă Episcopul Nicolae a fost chemat să țină cuvântări în universități și biserici din America, unde a propovăduit Ortodoxia, a strâns fonduri pentru ajutorarea celor loviți de Primul Război Mondial, mulțumind comunităților ortodoxe sârbe pentru ajutorul acordat în timpul războiului, și a înființat o Eparhie Ortodoxă Americană a Bisericii Sârbe. Sfântul Nicolae Velimirovici a rămas în amintirea credincioșilor din Statele Unite drept inițiator, susținător și protector al Bisericii Ortodoxe Sârbe din America, profesor la Seminarul „Sfântul Sava” din Libertyville (Illinois), decan și rector la Seminarul Sfântul Tihon din Zadonsk din South Canaan (Pennsylvania) și autor al neprețuitelor Proloage de la Ohrida, publicate în patru volume.

În cel de-Al Doilea Război Mondial a luptă împotriva forțelor naziste, atee, care au distrus sănătatea duhovnicească a poporului sârb. Astfel, în anul 1941, Episcopul Nicolae a fost arestat și condamnat la închisoare, împreună cu Patriarhul său, Gavriil Dojici, în cumplitul lagăr de la Dachau, din Germania. Nici măcar în închisoare nu a încetat a scrie lucrări care sunt ca un jurnal duhovnicesc al anilor de captivitate.

Episcopul Nicolae Velimirovici a plecat la Domnul în țară străină, în anul 1956, în timp ce se ruga în chilia lui modestă de la Seminarul Ortodox „Sfântul Tihon” (America). Sfântul Episcop avea 76 de ani. În anul 1991, după 25 de ani de la mutarea sa la Domnul, moaștele sale au fost aduse acasă și puse spre închinare în mănăstirea ctitorită de el însuși în satul natal, Lelici. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Sârbă în anul 2003.

DoarOrtodox

ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NICOLAE VELIMIROVICI – 18 martie

Rugăciunile începătoare: …

Condacul 1:

De la Dumnezeu ai fost trimis ca un nou apostol al poporului ortodox, propovăduitor neobosit al Evangheliei și cinstitor al Preasfintei Treimi, iar noi cu lacrimi de umilință te-am primit, căci cu rugăciunea cea neîncetată te-ai nevoit ca o stea prealuminoasă a dreptei credințe, cămară plină de bune învățături, cel ce cu minte cerească ai fost slujitor al Arhiereului Celui veșnic, pentru care îți cântăm ție: Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Icosul 1:

Din copilărie te-ai dăruit Dumnezeului Celui Ce stăpânește toată făptura, ai cunoscut adevărul și întru totul l-ai urmat, călcând peste toate cursele vrăjmașilor, hrănind sufletul tău cu harul Duhului Sfânt, iar noi, amintindu-ne de toate nevoințele tale, Domnului aducem rugăciunea inimii, căci te-ai arătat cu totul bineplcăut lui Dumnezeu, Cel Ce te-a încununat cu cununa cea nestricăcioasă, pentru care cu nevrednicie laude îți cântăm:

Bucură-te, că din copilărie și până la sfârșitul vieții ai fost rugător neobosit;

Bucură-te, cel ce ești chivot al harului Sfântului Duh;

Bucură-te, că mulți talanți ai înmulțit;

Bucură-te, alinare a sufletelor noastre prin harul Sfântului Duh;

Bucură-te, biruitorule asupra demonilor cu ajutorul de viață făcătoarei Cruci;

Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 2-lea:

Ales ai fost de Dumnezeu din mijlocul unui popor dreptslăvitor, Sfinte Ioane Gură de Aur al neamurilor de pe urmă, pildă de sfințenie multor monahi făcându-te, tu ești lauda neîncetată a sufletelor care necontenit caută pe Dumnezeu, crinule înflorit din grădina cea cerească și apărătorule al Bisericii lui Hristos celei mult încercate; văzând noi viața ta, cu gânduri smerite lăudăm pe Începătorul a tot binele și cu bucuria Învierii te slăvim, cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Cunoscând în tine un lucrător preaînțelept al Evangheliei și un martor al Învierii Sale celei prealuminoase, Hristos Domnul te-a călăuzit spre școala în care, învățând științele pământești, tu ai descoperit în inima ta dragostea și frumusețea vieții Sfinților Părinți cea plină de virtuți, și, dăruind putere poporului dreptslăvitor pe calea crucii, ai câștigat cununa slavei cele netrecătoare; pentru care văzând noi în tine icoana pocăinței și a tuturor bunătăților, cântăm ție:

Bucură-te, cel cu inima plină de lumină lină, iar prin cuvânt, puternic apărător al adevărului;

Bucură-te, lumina vieții monahale celei strălucitoare;

Bucură-te, cel ce cu înțelepciunea și smerenia ai strălucit;

Bucură-te, lauda Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, chivot al izvorului de viață veșnică;

Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 3-lea:

Zilele tinereții tale ți le-ai dăruit lucrând faptele mântuirii și găsind în ele cuvintele Sfinților Părinți, care hrănesc sufletele noastre, iar nopțile, priveghind, te-ai rugat Domnului să primești putere pe calea cea strâmtă; și, lepădându-te de viața cea lumească, ai lucrat faptele vieții celei veșnice, care înaintea lui Dumnezeu te măresc totdeauna, pentru care cântăm Împăratului slavei: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Dorind Domnul să cerceteze temelia hotărârii tale de a sluji adevărului, lepădându-te de tine însuți, după cuvintele Sfântului Apostol Pavel, pentru a trăi cu Hristos, El, Domnul, ți-a dat boala trupului. Biruind încercarea aceasta, mult râvnitorule al postului, și văzând puterea credinței tale, multe suflete care căutau pe Dumnezeu s-au aprins cu râvna de a-I sluji Mântuitorului veșnic, amintindu-ne noi de osteneala virtuților tale, prin tine primim putere, pentru care strigăm ție:

Bucură-te, cel ce prin boala trupească ai dobândit sănătate duhovniească;

Bucură-te, sabie de foc a credinței ortodoxe;

Bucură-te, cântătorule de psalmi al poporului binecredincios;

Bucură-te, stâlp al credinței neclintite;

Bucură-te, stânca cea tare a adevărului;

Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 4-lea:

Vindecând Domnul boala trupului tău și desăvârșindu-te prin harul Sfântului Duh, ți-ai împlinit visul tinereților tale, primind rasa mântuirii și chipul îngeresc, urmând calea cuvioșilor monahi care toată viața au închinat-o Domnului, cu care împreună bucurându-te în Împărăția cerurilor, totdeauna cânți: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Înmulțit-ai darurile cu care t-ea înzestrat Dumnezeu la botez, făcutu-te-ai întocmai cu Apostolii, propovăduitorule al Evangheliei lui Hristos, și ai trezit din nou dorul după Dumnezeu în inimile oamenilor contemporani, chemând la pocăință ca oarecând Sfântul Ioan Botezătorul. Prin tine trezindu-ne la viața cea adevărată, în Duhul Sfânt cântăm:

Bucură-te, apostol al vremurilor din urmă;

Bucură-te, mângâietorule al celor întristați;

Bucură-te, întoarcerea celor pierduți;

Bucură-te, învățătorule al faptelor celor bune;

Bucură-te, ajutătorule al celor săraci;

Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

 

Condacul al 5-lea:

Văzând voia lui Dumnezeu cea înaltă, care prin tine s-a împlinit, învățătorii tăi cucernici te-au trimis la izvorul bunătăților duhovnicești spre care inima ta totdeauna a rânvit. Povățuit de harul Sfântului Duh, înțelepciunea cea cerească cu ușurință ai deprins-o și credința cea vie ai păstrat. Văzând credința ta cea multă cu care Domnului ai slujit, ortodocșii dreptslăvitori de pretutindeni, dimpreună cu îngerii, cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Chiar dacă drumul științei și al exilului te-au dus în Apus, în inima ta a rămas nestinsă făclia Ortodoxiei, cu care ai luminat multe suflete ce umblau în întuneric, căutând adevărul. Îmbrăcat în rugăciunea cea de toată vremea, prin curcea făcătoare de viață ai biruit toate cursele vrăjmașului, pentru aceasta, cinstind ostenelile tale cele fără de număr, cu bucurie strigăm ție:

Bucură-te, cel ce prin curăția inimii ai contemplat dragostea cea dumnezeiască;

Bucură-te, căci pe calea mântuirii ai biruit toate piedicile;

Bucură-te, că ai strălucit prin dragostea cea pentru toată lumea;

Bucură-te, căci ai fost în Răsărit și Apus, căutând adevărul;

Bucură-te, că ai păstrat tradiția poporului ortodox și printre străini;

Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 6-lea:

În toată viața ta ai urmat pildei mulțimii îngerilor și a sfinților monahi, ascunzând de la fața oamenilor nevoința sufletului și a trupului tău;  acoperindu-te cu vălul harului, necontenit bucurându-se duhul tău de Hristos-Adevărul și contemplând în inima ta frumusețile teologiei, te-ai încununat cu cununa cea nestricăcioasă, slăvindu-L pe Făcătorul tuturor cu cântarea: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Toate tristețile și greutățile aduse de vrăjmașii ce au tulburat viața ta cea plină de nevoințe le-ai predat Cuvântului Celui Atotputernic, Care este singura scăpare a credincioșilor. Domnul niciodată nu te-a părăsit, ci a mângâiat sufletul tău cu roua harului Său; totodată, nevoia Bisericii Sfinte ai pus-o înaintea nevoilor tale, luptându-te prin cuvânt și faptă împotriva deșertăciunilor și a ereziilor. Astfel, râvna ta cea întocmai cu a Sfinților Părinți întreaga Biserică o preaslăvește, mărturisind:

Bucură-te, căci cu totul ți-ai predat sufletul lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel în haina virtuții îmbrăcat;

Bucură-te, că lumina neapusă a strălucit necontenit în inima ta;

Bucură-te, cel ce ai condus corabia Bisericii spre viața cea veșnică;

Bucură-te, purtător smerit al Crucii lui Hristos;

Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 7-lea:

Ca un vrednic părinte, totdeauna ai slujit sfântului altar cu credință vie și nădejde tare în Învierea cea de pe urmă, hrănind mereu sufletul tău cu Sfintele Taine, care te-au condus către Hristos-Domnul, Biruitorul morții și Dătătorul vieții veșnice, pe care toată făptura Îl slavoslovește cântând: Aliluia!

 

 

Icosul al 7-lea:

La slujbele tale tot timpul ardea harul Duhului Sfânt, Mângâietorul Care din Tatăl Cel ceresc purcede, Cel Ce vindecă rănile sufletului și ale trupului, ridicând pe cei pierduți; cu rugăciunile și sfaturile tale, toată neputința omenească a vindecat-o și pe muți ajutându-i, strigăm ție:

Bucură-te, că mulți oameni ai adus la Hristos;

Bucură-te că prin rugăciunile tale Domnul ne dăruiește vindecare;

Bucură-te, căci prin duhovnicia ta cea dreaptă ai luminat întunericul necredinței;

Bucură-te, izvor cald care ai încălzit multe inimi;

Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 8-lea:

Poruncile lui Dumnezeu cu râvnă și cu post împlinindu-le, în privegheri și rugăciuni urmând viața Sfinților Părinți, pildă fericită ai fost neamului tău, care lumina Evangheliei în întunericul păcatelor căuta. Împărtășindu-te cu sfinții de bucuria cea veșnică și dimpreună psalmodiind cu ei, înalți rugăciuni pentru noi înaintea Domnului, Căruia îi strigăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Povățuit de adevăr ai mers în toată lumea, adunând în inima ta toate binecuvântările făpturii; pretutindeni, prin cuvinte și fapte ai mărturisit Ortodoxia și astfel ai ajuns întocmai cu Apostolii, tu, cel ce ești apostol al zilelor noastre, iar noi, minunându-ne de darurile tale cele duhovnicești, cântăm ție:

Bucură-te, luminător al multor popoare;

Bucură-te, învățător al celor neștiutori;

Bucură-te, mângâietor al celor întristați;

Bucură-te, de Dumnezeu trimis, noule prooroc Daniil;

Bucură-te, înger întrupat;

Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 9-lea:

Domnul mai dinainte a văzut că vei fi urmaș al Sfântului Clement de Ohrida și al Sfântului Sava cel întocmai cu Apostolii și, învățat fiind de pilda viețuirii lor, bunătățile cerești ai moștenit și, bucurându-te de darurile pregătite pentru cei aleși, cânți Domnului: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ca un bun învățător te-ai arătat, iar prin credința ta cea tare ai înviat eparhia ta, cea lovită de război, bisericile distruse cu grijă le-ai reconstruit, pe ucenicii tăi însetați de înțelepciunea Evangheliei i-ai povățuit neobosit pe calea mântuirii. Amintindu-ne de bunătățile tale, dimpreună cu proorocul David strigăm: „Fericiți sunt cei pe care i-ai ales, Doamne” și cântăm ție:

Bucură-te, vrednicule urmaș al Sfântului Sava;

Bucură-te, lauda și mândria Mănăstirii Jicea;

Bucură-te, apărătorule al adevărului împotriva săgeților ereticilor;

Bucură-te, că turmei tale i-ai fost exemplu;

Bucură-te, că de toți ești lăudat;

Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

 

Condacul al 10-lea:

Ca oarecând Sfinții Nemanici, multe biserici și mănăstiri ai construit, dăruindu-le lor duhul Sfinților Părinți. Fiind tu lumina dreptății și râvnind la fapltele cele îmbunătățite, mulți monahi și-au închinat viața în mănăstirile ctitorite de tine, totdeauna hrănindu-se cu sfaturile și binecuvântările tale, urmând pilda vieții tale, ucenicii tăi au reconstruit altarele distruse, lăudându-L neîncetat pe Dumnezeu cu cântarea: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Multe ispite a îngăduit Domnul asupra Bisericii Sârbe, dorind El să încerce răbdarea credincioșilor care s-au întrarmat cu postul și rugăciunea ca și cu un scut de nebiruit, iar tu, cu cuvintele tale cele cu putere multă și prin predicile pline de Duhul Sfânt, tulburările din Biserică le-ai liniștit, dăruind bucurie fiilor tăi duhonvicești, care pe vlădica lor l-au lăudat neîncetat, zicând:

Bucură-te, stâlpul cel tare al Bisericii Sârbe, ocrotite de Sfântul Sava;

Bucură-te, arhipăstorul cel luminat cu înțelepciunea;

Bucură-te, cel ce i-ai înspăimântat pe demoni;

Bucură-te, apărătorul poporului celui binecredincios;

Bucură-te, cel ce ai liniștit toate tulburările și ai păstrat rânduielile Sfinților Părinți;

Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 11-lea:

Întru tine, Sfinte Nicolae, purtătorule de Dumnezeu, s-a proslăvit numele lui Hristos, căci ai slujit adevărul în toată viața ta și ai strălucit ca o flacără a dreptei credințe, luminând sufletele noastre. Dimpreună cu toți sfinții, roagă-te pentru noi, în Împărăția Cerurilor, slavoslovind pe Domnul Cel Înviat din morți cu cântarea: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Vrăjmașii adevărului lui Hristos te-au închis în mănăstirile Liubostinia și Voilovița, gândind să te despartă pe tine de turma cea rânduită ție de la Hristos, și au crezut că vor putea să slăbească credința și nădejdea poprului sârb în Dumnezeu. Totdeauna ai fost alături de turma ta prin faptele și cuvintele tale mângâietoare, alinând-o și în rugăciuni pomenind-o. Poporul dimpreună a suferit cu tine când ai îndurat frigul din lagăre și, minunându-se de puterile tale cele duhovnicești și trupești, te-au lăudat cântând:

Bucură-te, făclia Ortodoxiei care niciodată nu se mistuie;

Bucură-te,  cămara cea plină de duhovnicie;

Bucură-te, că sufletul tău s-a înălțat prin trupul cel mult încercat;

Bucură-te, că ai dat putere celor ce au suferit alături de tine, asemănându-te întru totul Sfântului Diacon Avacum care, chinuit fiind de turci, cânta: „Ortodocșii sunt ai lui Hristos și bucurie le este lor moartea pentru credința în Dumnezeu”,

Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 12-lea:

Nu numai că ai suferit din pricina celor de alt neam, dar ai îndurat încercări și de la poporul tău cel îndepărtat de la credința cea adevărată, care s-a lepădat de faptele și învățăturile tale. Vrăjmașii lui Dumnezeu te-au vorbit de rău, neștiind că Domnul a încununat astfel sufletul tău cu cea nestricăcioasă cunună a mărturisitorilor pentru credință. Răbdând toate acestea cu smerenie, cu vitejie duhovnicească și credință tare, L-ai lăudat pe Dumnezeu pentru toate, cu cântarea: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cinstim nevoințele tale cele de pe pământ, căci mult timp ai stat la rugăciune, ca și Sfântul Serafim de Sarov, genunchii neîncetat plecând înaintea lui Hristos. Pribeag ai fost în pământ străin și de acolo te-ai mutat către locașurile cele veșnice, credincios ca și Sfântul Sava ai rămas pe calea sfinților ierarhi și învățători ai lumii, de aceea în Împărăția Cerurilor pentru noi, nevrednicii, roagă-te, Părinte Nicolae, căci cu lacrimi de umilință te fericim pe tine, Sfinte cel întocmai cu Apostolii, și îți cântăm ție:

Bucură-te, vrednicule urmaș al Sfântului Sava;

Bucură-te, lucrătorule al faptelor celor bune;

Bucură-te, Sfinte al timpurilor noastre;

Bucură-te, crinule cel binemirositor al Bisericii Ortodoxe;

Bucură-te, mare făcătorule de minuni;

Bucură-te, Nicolae Sfinte, noule Gură de Aur și mare propovăduitorule al Ortodoxiei!

Condacul al 13-lea:

Ca oarecând moaștele Sfântului Sava din Târnovo, așa și acum moaștele tale, s-au întors în Țara Sârbească, Sfinte Nicolae, ca o mare mângâiere, nădejde, alinare, acoperământ, reazem și scăpare a sufletelor noastre. Roagă-te pentru noi, Sfinte Nicolae, ca prin rugăciunile tale toate neamurile să meargă pe calea adevărului și să fie una în Hristos, pentru a cânta și în veșnicie: Aliluia! ( Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zic din nou Icosul 1 si Condacul 1.

Rugăciune:

Preafericite rugătorule al Ortodoxiei, înaintea tronului lui Dumnezeu, Nicolae Sfinte, lauda Bisericii și pilda vieții celei îmbunătățite, după cum și până acum ai avut grijă de noi, fiii tăi, așa și de acum înainte nu ne uita pe noi, nevrednicii, în rugăciunile tale, ca unul ce ai îndrăzneală înaintea Cuvântului lui Dumnezeu. Miluiește-ne cu rugăciunile tale, îndreptează-ne spre lumina cea veșnică, dă-ne putere nouă, celor neputincioși, să urmăm faptelor tale celor bune pe calea lui Hristos. Roagă-te pentru mântuirea celor întristați și pentru bucuria celor necăjiți, tu, care prin viața ta ai arătat că mult ești iubit de Maica lui Dumnezeu. Dimpreună cu toți sfinții roagă-te pentru pacea și mântuirea lumii de la Hristos, Dumnezeul și Împăratul nostru, Căruia se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea în vecii vecilor. Amin!

DoarOrtodox

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.