Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel (26 iulie)


Moaştele Sfântului Ioanichie cel Nou au fost mutate definitiv la Mănăstirea Cetăţuia „Negru Vodă” din Câmpulung

SfCuvIoanichie cel Nou3Moaştele celui mai renumit dintre sihaştrii de pe Valea Chiliilor au fost aduse permanent la Mănăstirea „Negru Vodă”, vechea cetate a Basarabilor, din Câmpulung Muscel, duminică, 20 ianuarie 2013. Acest eveniment duhovnicesc important pentru credincioşii musceleni, şi nu numai, a fost plinit de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, care a fost săvârşită de Înalt Preasfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, în biserica Mănăstirii „Negru Vodă” din oraşul Câmpulung Muscel. Înalt Preasfinţia Sa a evidenţiat importanţa împlinirii spirituale a credincioşilor de pe plaiurile argeşene şi muscelene datorită prezenţei văzute a sfinţilor locali: Sfânta Muceniţă Filofteia, din cetatea Curtea de Argeş, şi Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, de duminică în cetatea Câmpulung Muscel, precizează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului.

25 iulie 2013 Procesiune moaştele Sf. Cuvios Ioanichie cel Nou si Sf. Cuvioasă Filofteia

Credinciosi din orasul Campulung Muscel au participat la sarbatoarea Sfantului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, inceputa joi 25 iulie, ora 10.00, cand au fost aduse moastele Sfintei Mucenite Filofteia de la Curtea de Arges spre inchinare in biserica Manastirii Negru Voda.
In aceeasi zi, de la ora 18.00, moastele Sfintei Mucenite Filofteia de la Curtea de Arges, impreuna cu moastele Sfantului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, au fost purtate in procesiune de la biserica Manastirii Negru Voda pana in Piata Primariei, unde au fost savarsite acatistele celor doi sfinti, iar apoi s-a citit Tomosul de canonizare al Sfantului Cuvios Ioanichie cel Nou si Hotararea chiriarhala ca sfintele moaste sa ramana spre cinstire in biserica Manastirii Negru Voda.

SfCuvIoanichie cel Nou2

Mijlocitor al celor care nu pot avea prunci

Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel este un renumit schimonah din Valea Chiliilor, din Munţii Făgăraş, care a pustnicit în primele decenii ale secolului al XVII-lea, iar metanie avea la Mănăstirea Cetăţuia „Negru Vodă”. Timp de 30 de ani s-a nevoit într-o peşteră pe care a săpat-o singur într-un perete abrupt al muntelui. O singură dată pe săptămână un ucenic îi aducea sfântului cuvios o pâine şi puţină apă, pe care le cobora până la gura peşterii cu o frânghie. Din timp în timp, egumenul Mănăstirii „Negru Vodă” îi trimitea, pe aceeaşi cale, Sfintele Taine. Pentru multa sa nevoinţă şi rugăciune, Dumnezeu l-a învrednicit să-şi cunoască timpul mutării la Domnul, timp pe care l-a săpat în piatra de deasupra mormântului, „Ioanichie Schimonah, 1638”.

SfCuvIoanichie cel NouPână în 1990, odoarele sfinte au fost păstrate în biserica rupestră a Mănăstirii Cetăţuia şi de atunci numeroşi credincioşi se duceau să se roage Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel. Acest sfânt a devenit pentru credincioşi, mărturiseşte protosinghelul Modest Ghinea, stareţul Mănăstirii Cetăţuia „Negru Vodă”, tămăduitor de boli, făcător de minuni, ocrotitor al familiilor şi mijlocitor al celor care nu pot avea prunci.

 Acest Cuvios plăcut lui Dumnezeu s-a născut din părinti evlaviosi, trăitori în tinutul Muscelului. Din fragedă tinerete, ascultând chemarea lui Hristos, s-a despărtit de toate plăcerile si ispitele lumii desarte si s-a retras în Mănăstirea Cetătuia, Negru-Vodă, de pe valea Dâmbovitei, unde s-a călugărit si a deprins, de la părintii îmbunătătiti ai asezământului, primele reguli ale vietii ascetice. A cunoscut pe multi dintre sihastrii care locuiau în vremea aceea în jurul mănăstirii. Datorită numărului mare de pustnici, una din vaile ce inconjoara manastirea, era numita, Valea Chiliilor asa cum si astazi pastreaza aceasta denumire..

A fost un sfatuitor al Voievodului Mihai Viteazul care dupa batalia de la Calugareni a poposit 3 luni in Cetatuia lui Negru Voda.

Minunatul Ioanichie, după ce a deprins modul de viată al călugărilor iscusiti, luând binecuvântare, s-a retras într-una din pesterile Muntelui Negru-Vodă, unde s-a nevoit aproape 40 de ani.

In timpul nevointei sale in pestera de langa manastirea actuala, era cautat pentru sfat de Voievodul Matei Basarab , de boierii si de curtenii acestuia.

Petrecând multă vreme în rugăciune si aspră nevointă, Dumnezeu i-a descoperit multe din tainele Sale, care l-au întărit să rabde toate ispitele războiului nevăzut. Cunoscându-si dinainte sfârsitul, minunatul părinte Ioanichie,si-a încrustat anul trecerii la cele vesnice – 1638 pe peretele pesterii sale, apoi culcandu-se pe patul de piatra si-a dat sufletul in mainile Domnului.

Un murmur de rugaciune a umplut muntele, în ziua de 26 iulie 1638,cand cuviosul a adormit întru Domnul. Acest murmur se aude si azi de cei ce urca spre biserica Cetatuii. Firea necuvântătoare i-a slujit, căci un păianjen i-a tesut deasupra trupului o pânză, ca un epitaf. Asa, moastele Sfântului, au rămas multi ani.

Din rânduială dumnezeiască, moastele lui s-au aflat în anul 1944 de catre egumenul schitului Pimen Barbieru si de monahul Isidor, care observand grota suspendata pe munte, s-au coborat pe o franghie si astfel au descoperit pe cuviosul. . În timpul comunismului s-a dat dispozitie să fie îngropate moastele Sfântului în cimitirul mănăstirii.

După 1990 Biserica recăpătând libertatea de a-si manifesta misiunea în rândul credinciosilor, staretul reînfiintatei mănăstiri Cetătuia Negru Vodă, împreună cu tot soborul, au redescoperit moastele Sfântului Cuvios Ioanichie Schimonahul si le-a reasezat spre închinarea credinciosilor în biserica mare a mănăstirii. Astăzi ne putem închina la acest odor din Valea Chiliilor, din care ies multime de minuni, unele consemnate de vietuitorii mănăstirii, dând slavă lui Dumnezeu pentru toate.

În sedinta de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din zilele de 18-19 iunie 2009 s-a aprobat canonizarea Cuviosului Ioanichie cel Nou de la Muscel (Arges), cu ziua de prăznuire la 26 iulie.

Sfântul Cuvios Ioanichie este considerat un sfant ocrotitor al familiilor si un mijlocitor al acelora ce vor a avea copii.

Din multele minuni savarsite de Sfantul Cuviosul Ioanichie amintim de tamaduirea minunata a unui copil bolnav de leucemie, a unor suferinzi de cancer, deschiderea graiului unor copii, redarea linistii si alungarea vrajbei din casele acelora ce ajunsesera la divort, precum si mijlocirea in rugaciune a celor ce mult si-au dorit a avea prunci insa chiar medicii au fost neputinciosi la cererea lor, dar sa nu se uite ca: „ceia ce este cu neputinta la oameni, este cu putinta la DUMNEZEU”.

Manastirea Negru Voda

RUGACIUNE CATRE SFANTUL IOANICHIE

Sfinte al lui Dumnezeu, Ioanichie, ne rugam tie ca cel ce esti mijlocitor inaintea Tatalui Ceresc, sa ne intaresti in dreapta credinta, sa fim plini de dragoste fata de aproapele, sa avem in casele noastre binecuvantarea lui Dumnezeu, spor in cele ale noastre, pace si intelegere. Tie ne rugam, ca fii nostri sa fie intelepti, cu dragoste fata de parinti, ascultatori si sprijin in batranetele noastre.

Tu, cel ce ai fost sfatuitor al Domnitorilor Tarii Romanesti, sa ne dai sfat si ajutor in vreme de ispita, de necaz si boala.

Asa cum pe altii i-ai tamaduit, cu harul ce-l ai de la Dumnezeu, asa tamaduieste-ne si pe noi de neputinte.

In vreme de primejdie ne intareste si ne apara.

Tu, cel ce ai cinstit pe Maica Domnului, apara dimpreuna cu Dansa si casele, familiile, rudeniile, prietenii si cunoscutii nostri.

Minunile tale sa le arati si peste noi asa cum ai facut de veacuri cu cei ce s-au rugat tie.

Ne incredem in ajutorul tau si-ti cerem sa fii mijlocitor inaintea lui Dumnezeu pentru ca cererile noastre sa-si afle raspunsul.

Sfinte Ioanichie, roaga-te pentru noi. AMIN !

DoarOrtodox

Troparul Sfantului Ioanichie (glas 1)

Locuitor in sihastrie si inger trupesc, de minuni facator te-ai aratat, purtatorule de Dumnezeu, parintele nostru Ioanichie; cu postul, cu privegherea, cu rugaciunea, ceresti daruri luand, vindeci pe cei bolnavi si sufletele celor ce alearga la tine cu credinta. Slava Celui ce ti-a dat tie putere, slava Celui ce te-a incununat pe tine, slava Celui ce lucreaza prin tine tuturor tamaduiri!

Condacul Sfantului Ioanichie (glas 8)

Ca o floare de primavara s-a deschis pestera din Valea Chiliilor ca sa dea rodul inmiresmat al moastelor tale, Sfinte Cuvioase Ioanichie. Pentru aceea multumim lui Dumnezeu pentru darul dobandit, iar tie iti cantam: Bucura-te, Parinte Cuvioase, podoaba sihastrilor si tamaduitorul bolnavilor!

DoarOrtodox

Acatistul Sfantului Ioanichie

Condacul 1

Pe tine, alesule intre sihastrii musceleni, Cuvioase Ioanichie, mult nevoitorule, cu cantari de lauda te cinstim! Cel ce ti-ai petrecut viata in rugaciuni, privegheri si osteneli duhovnicesti, fiind placut lui Dumnezeu, ai primit de la Dansul cununa bucuriei, asezandu-te in Raiul desfatarii si avand indrazneala catre Dumnezeu, roaga-te sa ne izbaveasca din nevoi si din necazuri pe cei ce-ti cantam: Bucura-te, Cuvioase Ioanichie, bucuria sihastrilor!

Icosul 1

Din tinerete, fericite parinte, ai luat Crucea si ai urmat lui Hristos, parasind ispitele si necazurile acestei lumi trecatoare. Prin puterea Duhului Sfant, care ti-a luminat viata, ai ajuns la starea barbatului desavarsit, supunand sufletului osarduitor toate simtamintele trupului neputincios. Cunoscandu-ti, parinte, nevointele tale, cu smerenie iti cantam:
Bucura-te, sihastru iscusit din tinuturile muscelene;
Bucura-te, cel ce toata viata ai fost adumbrit de Duhul Sfant;
Bucura-te, floare inmiresmata rasadita in Valea Chiliilor;
Bucura-te, urmator al marilor sihastri argeseni;
Bucura-te, cel pe care Dumnezeu l-a facut cunoscut credinciosilor;
Bucura-te, cel ce te-ai adapat din izvoarele Scripturilor;
Bucura-te, iubitor de liniste si sihastrie;
Bucura-te, ca Hristos te-a chemat sa-I slujesti;
Bucura-te, ca pururea ai ascultat de cuvintele Lui;
Bucura-te, urmator al marilor sihastri induhovniciti;
Bucura-te, bucuria nevoitorilor si podoaba Bisericii;
Bucura-te, cel ce ai umplut Muntii Carpati de mireasma rugaciunilor;
Bucura-te, Cuvioase Ioanichie, bucuria sihastrilor!

Condacul al 2-lea:

Dupa ce multi ani ai petrecut in ascultare si rabdare in obstea Manastirii Cetatuia, Negru-Voda, asemenea cerbului care doreste apele racoroase ale muntilor, asa si tu, Parinte Ioanichie, ai dorit sa te indulcesti de viata pustnicilor care este minunata si placuta lui Dumnezeu. Drept aceea, te-ai retras intr-o pestera a Muntilor Cetatuia, unde timp de 30de ani ai cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

stiind, Sfinte parinte, ca viata pustnicilor fericita este, te-ai intraripat cu dumnezeiescul dor, care ti-a dat nadejdea indulcirii din vesnicele bunatati ale imparatiei Cerurilor. Avandu-te model de viata imbunatatita, multi s-au folosit duhovniceste, cantand:
Bucura-te, ca inima ti-a fost luminata de Duhul Sfant;
Bucura-te, locuitor al sihastriei si inger in trup;
Bucura-te, cel ce ai biruit pacatul cu postul si rugaciunea;
Bucura-te, minte veghetoare si ochi launtric neadormit;
Bucura-te, cel ce ai deslusit tainele infranarii;
Bucura-te, iubitor de liniste si pace duhovniceasca;
Bucura-te, viteaz luptator in razboiul cel nevazut;
Bucura-te, biruitor al pacatului si ispitelor diavolesti;
Bucura-te, izgonitorul duhurilor necurate,
Bucura-te, ca ai ajuns la starea de nepatimire;
Bucura-te, cel ce ai vazut pe Dumnezeu intru nevedere;
Bucura-te, floare deschisa in asteptarea rodului;
Bucura-te, Cuvioase Ioanichie, bucuria sihastrilor!

Condacul al 3-lea:

Prin viata sihastreasca, Cuvioase Ioanichie, ti-ai luminat cugetul si inima de pornirile firesti ale patimilor. Hristos, prin puterea Duhului Sfant, te-a intarit sa dobandesti roadele curatiei, ca sa lauzi pe Domnul, cantand: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Umplut fiind de dragostea cea negraita a lui Dumnezeu, te-ai retras din zarva lumii acesteia in pestera din Valea Chiliilor, Cetatuia Negru Voda, Cuvioase Parinte Ioanichie, ca sa petreci dupa poruncile Evangheliei. intunericul pesterii s-a prefacut in lumina taborica, rugaciunea ta neincetata facand prezenta Slava Prea Sfintei Treimi. Minunandu-ne de dumnezeiasca ta petrecere, iti cantam unele ca acestea:
Bucura-te, ca intru credinta ostenindu-te, ai simtit slava lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca avand nadejde in puterea Lui, ti-ai sporit rabdarea in nevointe;
Bucura-te, ca de dragostea lui Hristos te-ai inflacarat,
Bucura-te, ca patimile si ranile Lui le-ai trait;
Bucura-te, ca vointa ta a fost absorbita de vointa Lui;
Bucura-te, cel ce te-ai daruit total lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca traiul tau a fost luminat de viata lui Iisus;
Bucura-te, ca Duhul Sfant a umbrit sufletul tau;
Bucura-te, ca nici un gand viclean n-ai lasat sa patrunda in fiinta ta;
Bucura-te, cel ce, in trup fiind, ai gustat din slava cea negraita a Raiului;
Bucura-te, ca lacrimile pocaintei ti-au purificat sufletul;
Bucura-te, ca ingerii ti-au fost slujitori si aparatori;
Bucura-te, Cuvioase Ioanichie, bucuria sihastrilor!

Condacul al 4-lea:

Asemenea marelui profet Ilie, cel ce s-a nevoit in pestera din Horeb si a vorbit cu Dumnezeu, asa si tu, parinte Ioanichie, ai stat in pestera muntelui ca sa ai pe Hristos totdeauna in preajma ta. intru El ai biruit toate uneltirile vrajmasului, pentru ca El ti-a fost intarirea, El mangaierea, viata, si numai Lui ai cantat: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Puterea Celui de Sus te-a umbrit, Sfinte Ioanichie, pentru ca, plin de Duhul Sfant, ai implinit cu osardie poruncile Evangheliei lui Hristos. Drept urmare, sihastria musceleana, unde ai vietuit, s-a umplut de crini duhovnicesti a caror mireasma s-a simtit, peste veacuri, de catre cei ce iubesc podoaba casei lui Dumnezeu, cantandu-ti:
Bucura-te, cel care ai facut sa rodeasca pustia cu flori binemirositoare; Bucura-te, capetenia sihastrilor musceleni;
Bucura-te, cel ce ai udat cu lacrimi florile duhovnicesti ale virtutilor;
Bucura-te, trandafir ale carui petale se scalda in lumina necreata;
Bucura-te, minte vazatoare a tainelor dumnezeiesti;
Bucura-te, ca viata ti-a fost ca o Sfanta Liturghie;
Bucura-te, cel ce ai umplut cerul de rugaciuni si cantari duhovnicesti;
Bucura-te, cel ce ti-ai impodobit fiinta cu raze stralucitoare;
Bucura-te, cel care ti-ai unit rugaciunile cu nevointele trupesti;
Bucura-te, cel ce ai lasat pe Dumnezeu sa patrunda in sufletul tau;
Bucura-te, ca Sihastria din Valea Chiliilor s-a prefacut in Rai duhovnicesc;
Bucura-te, mare pustnic inaripat cu virtutile ingeresti;
Bucura-te, Cuvioase Ioanichie, bucuria sihastrilor!

Condacul al 5-lea:

Numai Dumnezeu stie multimea ostenelilor si faptelor tale, minunate Parinte Ioanichie, pentru ca, retragandu-te in pestera muntilor, viata ta ascunsa de privirile oamenilor a vazut-o doar Mantuitorul Hristos, in Numele Caruia ai pustnicit, cantand: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Amintiti-va de inaintasii nostri cum si-au sfarsit viata si urmati-le credinta, ne invata marele, intre Apostoli, Pavel, chemand neamurile la urmarea si trairea in Hristos. Pentru ca poporul nostru a fost chemat dintru inceput la lumina lui Hristos, avem atata nor de marturii de viata curata, pe cei ce au urmat Mantuitorului, intre care Ioanichie Schimonahul din Valea Chiliilor, caruia ii cantam:
Bucura-te, Parinte Ioanichie, urmator al parintilor celor de demult;
Bucura-te, cel ce ai avut credinta si ravna Sfantului Apostol Andrei, cel intai chemat;
Bucura-te, cel ce te-ai inarmat cu rabdarea Mucenicilor traitori in zorii crestinismului romanesc;
Bucura-te, urmator lui Hristos, asemenea Sfantului Ioan Casian;
Bucura-te, cel ce ai umplut curgerea timpului mantuirii, asa cum s-a socotit de Sfantul Cuvios Dionisie cel Smerit;
Bucura-te, cel ce te-ai impartasit de viata curata a marilor isihastri ai neamului romanesc;
Bucura-te, asezat sub ascultarea Sfintilor Ierarhi ai Bisericii Romanesti;
Bucura-te, ca te-ai indulcit din invataturile Sfantului Voievod Neagoe Basarab;
Bucura-te, cel ce ai intarit pe Sfintii Cuviosi care au trait in veacurile de dupa mutarea ta;
Bucura-te, ca ai facut sa rodeasca samanta isihasmului romanesc;
Bucura-te, cel ce ai fost pilda monahilor iscusiti;
Bucura-te, credinciosilor sprijin si al nostru parinte mult folositor;
Bucura-te, Cuvioase Ioanichie, bucuria sihastrilor!

Condacul al 6-lea:

Acolo unde se intareste cetatea, si lupta vrajmasului se inmulteste, ne invata dumnezeiescul stihuitor al psalmilor, David imparatul. Cunoscand aceasta, ti-ai intarit cetatea sufletului cu postul si rugaciunea ca sa poti birui lupta diavolului, care n-a curmat statornicia ta in lucrarea virtutilor si s-a indepartat, lasandu-te sa canti lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

„Daca este vreun indemn in Hristos, daca este vreo mangaiere a dragostei, daca este vreo impartasire a Duhului, daca este vreo milostivire si indurare, faceti-mi bucuria deplina, ca sa ganditi la fel, avand aceeasi iubire, aceleasi simtiri, aceeasi cugetare”, zicea Apostolul neamurilor celor doritori de viata curata. Acestea toate urmandu-le si lasandu-le ca testament, Sfinte Ioanichie, intaresti pe cei ce-ti canta:
Bucura-te, cel care ai purtat Crucea lui Hristos cu multa ravna;
Bucura-te, ca te-ai mangaiat din rostirea cu dragoste a numelui lui Hristos;
Bucura-te, cel ce ai intretinut lumina credintei cu rugaciunea;
Bucura-te, ca te-ai impartasit din roadele Duhului Sfant;
Bucura-te, ca ai simtit milostivirea si indurarea lui Dumnezeu;
Bucura-te, minte plina de smerita cugetare si bucurie cereasca;
Bucura-te, ca n-ai lasat slava desarta sa intre in inima ta;
Bucura-te, ca te-ai ingropat cu Hristos ca sa inviezi impreuna cu El;
Bucura-te, cel ce ai marturisit pe Hristos nu prin cuvant, ci prin traire;
Bucura-te, ca Mantuitorul s-a recunoscut in lucrarea ta;
Bucura-te, cel care ai purtat in trupul tau ranile lui Hristos;
Bucura-te, cel ce cu ochiul launtric ai vazut imparatia cea de Sus;
Bucura-te, Cuvioase Ioanichie, bucuria sihastrilor!

Condacul al 7-lea:

Nici frigul, nici foamea, nici setea, nici orice alta nevointa nu te-a despartit, fericite Parinte Ioanichie, de dragostea Celui ce, ,,la plinirea vremii’’, chip de rob luand, a coborat in pestera Bethleemului sa se nasca, sa creasca si sa ne mantuiasca. tintuind gandul in smerenia lui Hristos, ai coborat in pestera din Muntele Cetatuiei, unde treizeci de ani ai cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Atottiitorule, Doamne, Cel ce cunosti multimile stelelor si la toate nume le dai, Tu singur stii pe fiecare dintre cei ce bine ti-au placut dintre neamurile pamantului. Cand a fost bunavointa Ta, din multimea sihastrilor romani ai ales sa faci cunoscut lumii pe minunatul intre Cuviosi Ioanichie, sihastrul din Valea Chiliilor, caruia ajuta-ne sa-i cantam unele ca acestea:
Bucura-te, cel ce te-ai facut prinos si jertfa lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca ai trait scaldat in iubirea Lui;
Bucura-te, ca ai multumit lui Hristos, Cel ce te-a acoperit cu Harul Sau;
Bucura-te, cel ce de bunavoie ai luat Crucea ostenelilor;
Bucura-te, cel ce ti-ai silit firea, induhovnicindu-ti simtamintele trupului;
Bucura-te, ca Dumnezeu ti-a dat harul dupa masura dragostei de Hristos;
Bucura-te, cel ce ai coborat in pestera ca sa te inalti prin Harul Lui;
Bucura-te, ca Hristos pe unii i-a facut Apostoli, pe altii dascali sau invatatori, iar pe tine ascet desavarsit;
Bucura-te, ca ai ajuns la inaltimea cunostintelor, intru legatura pacii cu Hristos;
Bucura-te, ca urmand adevarului, ai crescut intru iubirea lui Dumnezeu;
Bucura-te, al Prea Sfintei Treimi slavitor;
Bucura-te, cetatean al Raiului si stea luminoasa a Bisericii;
Bucura-te, Cuvioase Ioanichie, bucuria sihastrilor!

Condacul al 8-lea:

Dupa lungi ani de nevointe, cand Dumnezeu a binevoit, ti-a dat semn ca vei fi mutat din viata aceasta vremelnica la cea nepieritoare. Cunoscandu-ti ziua sfarsitului, ti-ai incrustat pe piatra pe care ai adormit anul chemarii tale la cele de Sus, cantand: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

De la mutarea ta la ceruri, Sfinte parinte, necunoscut a ramas numele si trupul tau, pana ce Dumnezeu a socotit sa te preaslaveasca in ochii si inima oamenilor. Din randuiala Celui Preainalt, prin smeritul staret Pimen, s-au aflat moastele tale binemirositoare in pestera in care ai adormit. Mare minune! Epitaful care acoperea sfintele tale oseminte era tesut din panza unui paianjen, iar cel ce a fost randuit sa te ridice s-a mirat, zicand:
Bucura-te, Sfinte, trecut la Domnul in linistea unei pesteri;
Bucura-te, ca firea necuvantatoare ti-a slujit la adormirea ta;
Bucura-te, ca sufletul tau a fost asezat in ceata Cuviosilor;
Bucura-te, cel ce te bucuri cu soboarele de ingeri;
Bucura-te, ca pamantul nu te-a socotit strain Cerului;
Bucura-te, trup de slava inundat de Sfantul Duh;
Bucura-te, ca, din randuiala dumnezeiasca, numele si faptele tale s-au cunoscut;
Bucura-te, ca Dumnezeu te-a preaslavit cand intunericul cadea peste poporul din care ai rasarit;
Bucura-te, ca minunata a fost descoperirea sfintelor tale moaste;
Bucura-te, ca mare mirare au avut cei ce te-au descoperit;
Bucura-te, ca Dumnezeu se preaslaveste prin sfintele tale moaste;
Bucura-te, margaritar de mult pret al Manastirii Cetatuia, Negru Voda;
Bucura-te, Cuvioase Ioanichie, bucuria sihastrilor!

Condacul al 9-lea:

Daca sfintele tale moaste au fost scoase si asezate spre inchinarea credinciosilor, multi din cei ce le-au sarutat cu credinta s-au vindecat de boli si neputinte, dand lauda lui Dumnezeu, Cel ce Se preamareste intru Sfintii Sai, cantand: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Nu dupa multa vreme, intunericul s-a abatut asupra tarii in care se preaslavea numele lui Dumnezeu in Treime laudat. De aceea, sfintele tale moaste, ca un margaritar pretios, au fost ascunse din nou in pamant, unde au sezut pana cand Dumnezeu iarasi a randuit aflarea lor. Mintea nu poate spune planul providentei Tale, Doamne, pentru noi, de aceea cantam:
Bucura-te, ca Dumnezeu a avut pentru tine minunata randuiala;
Bucura-te, ca prin harul Sfantului Duh ai lucrat minuni in mijlocul oamenilor;
Bucura-te, cel ce te preaslavesti cu ajutorul lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca te-ai impacat cu Dumnezeu, traind moartea Fiului Sau;
Bucura-te, cel ce prin providenta te daruiesti celor plini de credinta;
Bucura-te, ca multumim lui Dumnezeu pentru randuiala Sa;
Bucura-te, cel care te-ai supus vointei Lui;
Bucura-te, fiu al Celui Preainalt si impreuna mostenitor cu Hristos;
Bucura-te, ca toata faptura suspina si asteapta mantuirea de la Dumnezeu;
Bucura-te, ca nu ai fost supus stricaciunii, ci indumnezeirii;
Bucura-te, ca Dumnezeu toate le lucreaza spre binele celor ce-L iubesc;
Bucura-te, cel ce ai fost chemat sa fii cinstit de multimea credinciosilor;
Bucura-te, Cuvioase Ioanichie, bucuria sihastrilor!

Condacul al 10-lea:

Veniti, adunarea evlavioasa a dreptcredinciosilor romani, pe Cuviosul Ioanichie sihastrul sa-l laudam, ca acesta cu adevarat mai presus de om s-a aratat, pentru ca trup materialnic avand, viata celor fara de trup a ravnit, pe care dobandindu-o, a cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Toate cetele sihastrilor, calugarilor si bunilor credinciosi cu bucurie sa incununam pe iubitorul de Hristos, Ioanichie din Valea Chiliilor, proslavit de Dumnezeu in Ceruri, caruia sa-i cantam cu dragoste:
Bucura-te, stea rasarita in tinutul Argesului si Muscelului, care luminezi Biserica Ortodoxa;
Bucura-te, lumina aprinsa din lumina lui Hristos;
Bucura-te, stiutorul nestiutelor taine ale lui Dumnezeu;
Bucura-te, chipul sihastrilor si al calugarilor iscusiti;
Bucura-te, pilda de nevointa si asceza pentru Hristos;
Bucura-te, samanta din care a rasarit rod dumnezeiesc;
Bucura-te, piatra duhovniceasca pusa la temelia Bisericii;
Bucura-te, rod al rugaciunii si al tresviei;
Bucura-te, arbore purtator de fructul mantuirii;
Bucura-te, vazatorul nevazutelor vedenii,
Bucura-te, crin bine mirositor rasadit in gradina Raiului;
Bucura-te, preafrumos giuvaier in vistieria imparatiei;
Bucura-te, Cuvioase Ioanichie, bucuria sihastrilor!

Condacul al 11-lea:

in camara alesilor Tai, Doamne, ai asezat pe marele intre sihastrii neamului romaneasc, Cuviosul Ioanichie, cel mult nevoitor. Caci acesta a stiut pe pamant sa preamareasca numele Tau prin viata curata, iar in Ceruri, Te lauda neincetat, impreuna cu ingerii, cantand: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Daca sfintele tale moaste au fost din nou scoase de sub obroc si asezate ca lumina in sfesnic, in Manastirea Cetatuia, Negru Voda, in care oarecand ai vietuit, acestea s-au dovedit facatoare de minuni pentru cei ce se inchina cu credinta si canta unele ca acestea:
Bucura-te, ajutatorul celor din primejdii si necazuri;
Bucura-te, parinte bun, ocrotitor orfanilor si oropsitilor;
Bucura-te, doctorul bolnavilor si balsamul suferinzilor;
Bucura-te, nadejdea celor fara de nadejde;
Bucura-te, hranitorul celor ce vin in casa painii;
Bucura-te, slujitorul celor neputinciosi;
Bucura-te, ocrotitorul vaduvelor si al lipsitilor;
Bucura-te, bogatia neimputinata a saracilor;
Bucura-te, folositorul tuturor invataceilor;
Bucura-te, purtatorul greutatilor celor slabanogi;
Bucura-te, ajutorul celor fara de ajutor;
Bucura-te, aducatorul de belsug in vremea secetei;
Bucura-te, Cuvioase Ioanichie, bucuria sihastrilor!

Condacul al 12-lea:

Prea Sfanta Treime, Dumnezeul nostru, primeste rugaciunile preaiubitului Tau slujitor, Ioanichie, fiul Bisericii Tale dreptmaritoare, si ajuta-ne sa stam bine, sa stam cu frica, sa luam aminte, ca sa cantam: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Laudam nevointele tale, Cuvioase parinte, cinstim sfintele tale moaste, preamarim rabdarea ta pentru Hristos, cantam cu bucurie incununarea ta in Ceruri si cu osardie ne rugam tie sa aperi de necazuri tara in care ai trait, iar pe binecredinciosul tau popor sa-l ocrotesti de rataciri si de duhurile lumii desarte, ca sa iti cantam:
Bucura-te, fiu al Bisericii Ortodoxe dreptmaritoare;
Bucura-te, tezaurul de mult pret al Manastirii Cetatuia, Negru Voda;
Bucura-te, lumina vesnic aprinsa in Episcopia Argesului si Muscelului;
Bucura-te, ocrotitorul dreptcredinciosilor crestini musceleni;
Bucura-te, cel ce reversi mireasma Duhului Sfant in Valea Dambovitei;
Bucura-te, cel ce asculti rugaciunile celor evlaviosi;
Bucura-te, cel ce aduci ploi manoase pamanturilor romanesti;
Bucura-te, pazitorul Gradinii Maicii Domnului;
Bucura-te, stejar la a carui umbra se adapostesc credinciosii;
Bucura-te, calauza celor rataciti pe cararile acestei lumi;
Bucura-te, sprijinul celor ce vor sa se mantuiasca;
Bucura-te, veghetor in vremea sfarsitului nostru;
Bucura-te, Cuvioase Ioanichie, bucuria sihastrilor!

Condacul al 13-lea:

O, intru tot laudate Parinte Ioanichie, omul rugaciunii, podoaba sihastrilor si a Bisericii dreptmaritoare, nevoitorul din pestera Muntelui Cetatuia, lumina cea nestinsa a argesenilor si muscelenilor, cel ce dupa indelungi osteneli ai primit mostenirea vesnicelor bunatati ale Cerului, primeste aceasta smerita cantare de lauda si, prin rugaciunile tale catre Dumnezeu, usureaza-ne necazurile si supararile, alina-ne suferintele sufletesti si trupesti si fii ajutatorul nostru in ziua Judecatii, ca impreuna cu tine sa ii cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Acest condac se spune de trei ori.
Apoi se zice iarasi Icosul intai si Condacul intai. Otpustul.

Anunțuri

Un gând despre „Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel (26 iulie)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s