Troparul Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ
Apărătorule al dreptei credinţe şi lauda monahilor, Cuvioase Părinte Paisie, din pruncie iubind pe Hristos, ca un alt Avraam ai părăsit patria ta, în Muntele Athosului nevoindu-te; şi, adunând ceată de ucenici, te-ai aşezat în ţara Moldovei cea binecuvântată şi Mănăstirea Neamţului rai pământesc ai făcut-o. Pentru aceasta, împreună cu îngerii, nu înceta a te ruga lui Dumnezeu pentru sufletele noastre.
Condacul, Glas 8 la Sfântului Paisie de la Neamț,
din Vecernia Mare a Cuviosului,
Cuvioase Păinte Paisie, lumea cu totul părăsind, în Lavra Neamţului ucenici cu viaţă sfântă ai adunat, şi ca un înger în trup bine te-ai nevoit; cu Hristos neîncetat vorbind, pe toţi prin cuvânt i-ai mângâiat, pe săraci i-ai miluit, şi tuturor toate te-ai făcut, ca pe toţi să-i dobândeşti. De aceea, fericite, pe Hristos Dumnezeu roagă-L să dăruiască pace lumii şi mântuire sufletelor noastre.
Şi acum…, Dogmatica, glas 5: În Marea Roşie, chipul miresei…
“Gloria mondială a Ortodoxiei Româneşti”
Acest sfant, de curand intrat in calendarul Bisericii Ortodoxe Romane, este putin cunoscut la noi. Petru s-a nascut in Poltava, in Ucraina, la 21 decembrie 1722, ca fiu al lui Ioan Velicicovski, protopop al Bisericii Adormirea Maicii Domnului si al Irinei, ajunsa mai tarziu monahie sub numele de Iuliana, la Manastirea Acoperamantul Maicii Domnului din imprejurimile Poltavei. Copilul Petru se va dedica foarte de timpuriu citirii Scripturii si textelor Sfintilor Parinti.
Intre anii 1735-1739, Petru urmeaza cursurile Academiei duhovnicesti din Kiev, insa ramane dezamagit de accentual prea mare pus pe scolastica, in detrimental literaturii ascetice. Platon se va stabili in anul 1742, la Kiev, la Manastirea Lavra Pecerskaia, primind indeletnicirea gravurii icoanelor in arama. Dar pentru ca ravnea dupa o viata duhovniceasca mai inalta, iar Ucraina era sub stapanirea catolica poloneza si in Rusia ortodoxia si monahismul sufereau de pe urma restrictiilor religioase impuse de Petru I si tarina Ecaterina a II-a, hotaraste sa plece in Tarile Romane.
Aici monahismul era cu mult mai infloritor decat in toate celalte tari ortodoxe. In anul 1743 va parasi tara natala, indreptandu-se spre Moldova, insotit de alti trei monahi.
Aici va trece prin manastirea de la Dalhauti. In Tara Romaneasca va ajunge la Schitul Traisteni, unde il va cunoaste pe Cuviosul Vasile de la Poiana Marului, sub indrumarea caruia parintii se indeletniceau nu numai cu munca si slujbele dar si cu traduceri ale textelor Sfintilor Parinti din limba greaca in slavona si romana. Va ajunge si la Schitul Carnu, al carui tipic era cel de la Muntele Athos si unde, alaturi de staretul isihast Onufrie va invata rugaciunea inimii si alte practici ale vietii contemplative.
Pentru a nu fi hirotonit preot de catre Cuviosul Vasile de la Poiana Marului, dar si pentru ca dorea sa mearga la Sfantul Munte, patria de atunci si de astazi a monahismului, tanarul Platon pleaca la Athos in anul 1746. Se aseaza intr-o chilie saraca ce se numea Chiparisa, in apropierea Manastirii Pantocrator. Aici il va afla, peste 4 ani, in 1750, staretul Vasile de la Poiana Marului. Acesta ii arata pericolul vietii singuratice, imbracandu-l in mantie, rasoforul Platon devenind astfel monahul Paisie. Intrucat nu a gasit in Sfantul Munte un povatuitor duhovnicesc, a inceput sa caute manuscrise si sa traduca din cartile Sfintilor Parinti, pentru a afla cum trebuie sa vietuiasca duhovniceste si sa ajunga la rugaciuea desavarsita. Recunoscand in monahul Paisie sfintenia, dar si harul acestuia de a conduce si povatui pe ceilalti in urcusul spiritual, moldovenii si apoi rusii il roaga sa-i primeasca drept ucenici. In aceste conditii, obstea infiripata va avea nevoie de un preot si un duhovnic, iar monahul Paisie va accepta sa fie hirotonit ieromonah de catre episcopul Grigorie Rasca, in 1758. Va sta o vreme la Schitul Sfantul Ilie, unde va construi 15 chilii si alte constructii trebuitoare, iar obstea va ajunge la 64 de calugari romani, slavi si greci. Semnificativ este faptul ca atat timp cat a stat la Athos a fost duhovnicul Patriarhului Serafim.
Pentru ca nu mai avea unde locui cu obstea sa, va fi nevoit, in 1763, sa paraseasca Sfantul Munte si sa se intoarca in Moldova, unde Mitropolitul Gavril Calimachi ii va oferi Manastirea Dragomirna. Aici va continua activitatea de traducere a cartilor Sfintilor Parinti si astfel in anul 1769, va fi alcatuita prima Filocalie intr-o limba vie, in limba romana, care se pastreaza si astazi in Biblioteca Academiei Romane, intr-un manuscris de 626 pagini. Tot la Dragomirna va alcatui un regulament monahal numit Asezamant, dupa randuielile Sfantului Vasile cel Mare, Teodor Studitul si Nil Sorski, dar si dupa cele din Muntele Athos.
In 1775 va fi nevoit sa se retraga din Bucovina ocupata de austrieci si sa plece de la Dragomirna cu 350 de calugari la Secu. Mai apoi va fi obligat sa accepte si conducerea Manastirii Neamt. Cu cei peste 700 de monahi, staretul Paisie va continua traducerile din Sfintii Parinti, alcatuind Filocalia in limba slavona, care va fi publicata in 1793, la Moscova, si va desavarsi viata monahala printr-o inalta traire isihasta, in contemplatie si rugaciunea mintii.
La 15 noiembrie 1794 va trece la Domnul, fiind inmormantat in Biserica Mare a Manastirii Neamt. Va lasa in urma o imensa activitate literara, o renastere a isihasmului si o reorganizare a vietii monahale, el insusi remarcandu-se ca un conducator duhovnicesc cu harul de a pastori obsti numeroase cu monahi de nationalitati diferite. Paisianismul, curentul care i-a urmat staretului, al carui reprezentanti vor fi in primul rand ucenicii sai, va restaura viata cenobitica si va introduce spiritual isihast in manastirile din Tarile Romane, dar mai ales din Rusia.
Cuviosul Paisie de la Neamt va fi canonizat in 1988 de Sinodul de la Moscova, iar apoi, in 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane va generaliza cinstirea sa in Biserica noastra la data de 15 noiembrie.
teolog Maria Buleu – Biserica Serban Voda, Buletin Parohial, Nr.1, ianuarie 2009
Cu bucurie am aflat ca Prea Fericitul Parinte Patriarh Daniel a randuit ca Biserica Serban Voda sa aiba un al treilea ocrotitor, dupa Maica Domnului si Sf. Ierarh Nicolae: pe Cuviosul Paisie de la Neamt, sfant al rugaciunii si al contemplatiei, reorganizator al monahismului ortodox european, parinte al Filocaliei romanesti si slavone.
Viaţa Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ
Cuviosul şi de Dumnezeu purtătorul Părintele nostru Paisie de la Neamţ s-a născut în oraşul Poltava din Ucraina în anul 1722, la 21 decembrie, într-o binecuvântată familie preoţească, fiind al unsprezecelea copil din cei doisprezece fraţi. Tatăl său se numea Ioan şi era protoiereu al Poltavei, iar mama sa se chema Irina. Din botez s-a numit Petru.
Tatăl său murind de tânăr, în anul 1735 copilul a fost dat de mama sa să înveţe carte la Academia teologică din Kiev, întemeiată de mitropolitul moldovean Petru Movilă. După patru ani, părăsind şcoala, intră în viaţa monahală la Mănăstirea Medvedeski, având vârsta de 19 ani. Aici este făcut rasofor, primind numele de Platon. După puţină şedere în Mănăstirea Pecerska, vine în Moldova, în anul 1745, şi se stabileşte la schitul Trăisteni – Râmnicu Sărat şi apoi la Mănăstirea Dălhăuţi.
În vara anului 1746 se duce la Muntele Athos, unde se nevoieşte ca sihastru patru ani de zile. În anul 1750 este tuns, aici, în monahism de Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului, duhovnicul său, primind numele de Paisie. Apoi, este hirotonit ieromonah şi întemeiază o obşte monahală în Schitul Sfântul Prooroc Ilie, unde se nevoieşte până în vara anului 1763, adunând în jurul său 64 de călugări români, ucraineni şi ruşi.
Din motive binecuvântate, în vara aceluiaşi an, se reîntoarce în Moldova împreună cu toţi ucenicii săi şi se stabileşte la Mănăstirea Dragomirna, unde se nevoieşte doisprezece ani, până în 1775. Aici, Cuviosul Paisie formează o obşte mare de 350 de călugări şi traduce, împreună cu ucenicii săi români, care erau buni cunoscători ai limbii eline vechi, o parte din scrierile filocalice ale Sfinţilor Părinţi, devenind, astfel, ctitorul Filocaliei în limbile română şi slavonă. Filocalia de la Dragomirna din 1769 este prima colecţie majoră de traduceri româneşti filocalice (626 pagini), adunate de monahul Rafail.
În anul 1775, Moldova de Nord căzând sub ocupaţie austriacă, Cuviosul Paisie a fost nevoit să se stabilească la Mănăstirea Secu, în data de 14 octombrie, împreună cu 200 de monahi, lăsând la Dragomirna o obşte de 150 de monahi. Aici se nevoieşte patru ani, continuând aceeaşi rânduială de viaţă duhovnicească atonită, ca şi la Dragomirna.
Cu binecuvântarea mitropolitului Moldovei Gavriil Calimachi şi la îndemnul domnitorului Alexandru Moruzi, Cuviosul Paisie s-a mutat la Mănăstirea Neamţ, cu o mare parte din obştea de la Secu, în ziua de 14 august 1779, unificând astfel cele două mănăstiri sub povăţuirea unui singur stareţ.
Timp de cincisprezece ani, cât a fost stareţ al celor două mănăstiri unificate, Neamţ – Secu, Cuviosul Paisie păstrează cu sfinţenie acelaşi regulament de viaţă monahală din Sfântul Munte Athos, atât în ceea ce priveşte rânduiala sfintelor slujbe, cât şi nevoinţa monahilor la chilie. La biserică erau datori să ia parte toţi părinţii şi fraţii, afară de cei bolnavi sau cei trimişi la ascultări. Marele stareţ venea cel dintâi la sfintele slujbe şi neîncetat se ruga cu rugăciunea inimii, vărsând în taină multe lacrimi. În obştea Cuviosului Paisie de la Neamţ se aflau mai mulţi călugări, sporiţi duhovniceşte, care aveau darul lacrimilor şi al neîncetatei rugăciuni, căutând să-i urmeze întru toate părintelui lor sufletesc.
Spovedania fraţilor obştii se făcea în fiecare seară, iar pentru cei mai sporiţi, o dată la trei zile. Pentru aceasta, Cuviosul Paisie a rânduit 24 de duhovnici, care spovedeau şi îndrumau duhovniceşte întreaga obşte, iar marele stareţ supraveghea bunul mers al celor două mănăstiri, atât în cele duhovniceşti, cât şi în ascultările de obşte, primind la chilia sa pe cei care veneau pentru sfat şi binecuvântare. Cei neascultători primeau canon şi mustrare părintească.
O atenţie deosebită a acordat Cuviosul Paisie de la Neamţ traducerii din limba greacă a scrierilor patristice filocalice, continuând, astfel, şirul traducerilor de la Dragomirna şi Secu. Unii călugări moldoveni, munteni şi ardeleni, fiind buni elenişti, traduceau scrierile Sfinţilor Părinţi din limba greacă veche în limba română, iar călugării slavi traduceau în limba slavonă, făcând din Mănăstirea Neamţ o adevărată academie patristică şi duhovnicească, nemaiîntâlnită în alte ţări ortodoxe din acea vreme.
Cuviosul Paisie era şi un bun organizator şi înnoitor al vieţii monahale, întemeind în jurul Muntelui Ceahlău câteva sihăstrii de călugăriţe, pe care le îndruma duhovniceşte, rânduindu-le duhovnic pe Cuviosul Iosif Pustnicul (Š1828), unul dintre ucenicii săi de la Neamţ. Alt ucenic al său cu viaţă sfântă era Cuviosul Irinarh Rosetti (Š1859), mare lucrător al rugăciunii inimii, fondatorul Mănăstirii Horaiţa şi al altor aşezăminte monahale din Moldova, din Athos, precum şi al bisericii de pe Muntele Tabor, din ţara Sfântă.
Pentru sfinţenia vieţii sale, numele Cuviosului Paisie de la Neamţ era cunoscut în toate ţările ortodoxe, începând din Muntele Athos până în Lavra Peşterilor din Kiev şi de la Mănăstirea Optina până în sihăstriile din nordul Rusiei. De aceea, în 1790, mitropolitul Ambrozie, trecând prin Moldova, l-a făcut arhimandrit. În vremea aceea, mulţi dregători, boieri şi chiar ierarhi sau domnitori poposeau la Mănăstirea Neamţ, dorind să vadă pe acest mare stareţ cu viaţă sfântă. Influenţa lui a fost mare asupra multor mănăstiri şi schituri din Moldova: Dragomirna, Secu, Neamţ, Agapia, Văratec, Bisericani, Râşca, Vovidenia, Pocrov, Tarcău, precum şi Cernica, Robaia, Căldăruşani etc., din ţara Românească.
În toamna anului 1794, îmbolnăvindu-se, şi-a dat sufletul său curat în mâinile Domnului nostru Iisus Hristos în seara zilei de joi,
15 noiembrie, la vârsta de 72 de ani. A fost plâns de toată obştea celor două mănăstiri, cu schiturile lor, care numărau peste 1000 de călugări români, ruşi, ucraineni, greci, bulgari. Sâmbătă, 17 noiembrie, a fost înmormântat în gropniţa bisericii mari, zidită de Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt. Fiind cinstit ca sfânt, încă din viaţă, ucenicii săi i-au săvârşit slujba de pomenire, rânduindu-i ca zi anuală de prăznuire 15 noiembrie. În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, precum şi în secolul al XIX-lea, ucenicii lui români au răspândit isihasmul în ţările Române, iar cei slavi în peste 100 de mănăstiri din Rusia şi Ucraina.
În 1988, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse l-a canonizat pe Cuviosul Paisie de la Neamţ. În 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a rânduit pomenirea ca sfânt a Cuviosului Paisie de la Neamţ, fiind trecut în calendar la data de 15 noiembrie. La mormântul lui de la Mănăstirea Neamţ vin să se închine şi să-i ceară ajutor nu numai credincioşi din România, ci şi din alte ţări.
Cu ale lui rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
http://sfintiromani.mmb.ro/?sf=9
Acatistul Sf. Cuvios Paisie de la Neamt (15 noiembrie)
Condac 1:
Urmând lui Hristos, fericite părinte, ai părăsit casa părinților tăi și, neaflând odihnă în patria ta, în muntele Athosului sihastru te-ai făcut; și ca un alt Avraam în binecuvântatul pământ românesc te-ai sălășluit, ajungând mare stareț și Părinte, cu mulți fii duhovnicești în țara Moldovei. Pentru aceasta, cu evlavie, îți strigăm: Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Icos 1:
Născut în familie preoțească, de mic ai iubit pe Hristos și ai dorit liniștea și neîncetata rugăciune, pentru care te rugăm să primești de la noi, fiii tăi, această cântare de laudă:
Bucură-te, vas ales al Duhului Sfânt;
Bucură-te, floare de mult preț a Poltavei;
Bucură-te, crin duhovnicesc al Ortodoxiei;
Bucură-te, că de mic ai fost chemat de Hristos;
Bucură-te, că din pruncie ai iubit Biserica;
Bucură-te, făclie care arzi pentru Domnul;
Bucură-te, lumânare nestinsă a Răsăritului;
Bucură-te, candelă aprinsă a rugăciunii;
Bucură-te, sfeșnic neprihănit al fecioriei;
Bucură-te, locaș al cereștilor bunătăți;
Bucură-te, tânărule cu minte de bătrân;
Bucură-te, bătrân înțelept cu inimă de părinte;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 2:
Nici lacrimile mamei, nici dorul fraților tăi, nici pământul natal nu te-au putut opri să urmezi lui Hristos, ci toate lăsându-le, pe diavoli i-ai biruit și ispitele tinereții le-ai potolit și pe prietenii tăi i-ai părăsit, alergând spre cele cerești, fericite, pentru care împreună cu tine cântăm lui Hristos: Aliluia!
Icos 2:
Ne minunăm de râvna ta, sfinte, cum ai lăsat cele trecătoare pentru cele veșnice; cum ai biruit slăbiciunile firii și ți-ai găsit adăpost în pământ străin, ajungând fiu sufletesc al Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului și sihastru iscusit în Sfântul Munte Athos, pentru care îți cântăm:
Bucură-te, piatră aleasă a credinței;
Bucură-te, măslin roditor al Bisericii;
Bucură-te, cedru înalt din grădina Raiului;
Bucură-te, măr udat de roua Duhului Sfânt;
Bucură-te, viță-de-vie mult roditoare;
Bucură-te, pământ cu multe feluri de roade;
Bucură-te, bob de grâu purtător de har;
Bucură-te, trandafir bine mirositor al Bisericii;
Bucură-te, rod neatins de patimi;
Bucură-te, suflet curat de copil ceresc;
Bucură-te, tată duhovnicesc cu mulți fii;
Bucură-te, dascăl iscusit al neadormitei rugăciuni;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 3:
S-au minunat părinții din mănăstirile Dălhăuți și Poiana Mărului, văzând râvna ta pentru rugăciune și ascultare, smerenia cea adâncă a inimii tale și lacrimile care curgeau din ochii tăi. Însă tu, Părinte, ascunzând toate în cămara sufletului tău, cântai neîncetat lui Hristos: Aliluia!
Icos 3:
Din copilărie ai urmat lui Hristos, având Tată pe Dumnezeu, maică Biserica, acoperământ pe Preasfânta Fecioară, frați pe sfinți și pe îngeri, și povățuitori pe Cuvioșii Athosului și pe duhovnicii din mănăstirile Moldovei. Pentru aceasta, cu credință îți strigăm:
Bucură-te, cetățean al Raiului;
Bucură-te, împreună-vorbitor cu îngerii;
Bucură-te, fiu sufletesc al Muntelui Athos;
Bucură-te, egumen mult căutat al atoniților;
Bucură-te, că ai fost chemat de Hristos în țara Moldovei;
Bucură-te, că nu te-ai împotrivit voinței dumnezeiești;
Bucură-te, că nu ai iubit nimic din cele pământești;
Bucură-te, că ai găsit odihnă și sălaș fiilor tăi în Mănăstirea Dragomirna;
Bucură-te, că ai adunat în ea mulțime de fii sufletești;
Bucură-te, slujitor vrednic al Împăratului Hristos;
Bucură-te, că ai hrănit pe călugări cu învățături dumnezeiești;
Bucură-te, sfinte purtător de lumină;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 4:
Cum vom lăuda nevoințele tale, Cuvioase Părinte? Că ne minunăm de râvna ta în lucrarea faptelor bune; de tăria ta în osteneli; de răbdarea ta în privegheri de toată noaptea; de lacrimile tale cele de taină și de darul neîncetatei rugăciuni care se odihnea în inima ta. De aceea, te rugăm, ajută-ne și pe noi cu darul tău, să pășim pe calea pocăinței, ca să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 4:
Părinte între părinți și dascăl între dascăli te știm, Cuvioase Părinte Paisie; duhovnic iscusit cu dreaptă măsură, stareț înțelept și părinte a mii de călugări și mare rugător înaintea Preasfintei Treimi. De aceea, cu multă evlavie, îți cântăm:
Bucură-te, stâlp neclintit al dreptei credințe;
Bucură-te, hotar statornic al adevărului;
Bucură-te, piatră tare a dogmelor ortodoxe;
Bucură-te, cugetător smerit al celor cerești;
Bucură-te, învățător iscusit al faptelor bune;
Bucură-te, candelă nestinsă a sfintei rugăciuni;
Bucură-te, stea călăuzitoare a călugărilor;
Bucură-te, înnoitorule al Mănăstirii Dragomirna;
Bucură-te, părintele săracilor și doctorul bolnavilor;
Bucură-te, tâlcuitor al Filocaliei;
Bucură-te, prieten iubitor al Sfinților Părinți;
Bucură-te, slujitor al Preasfintei Treimi;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 5:
Urmând întru toate lui Hristos și sfinților Lui, ai iubit cel mai mult rugăciunea și învățăturile dumnezeieștilor Părinți. De aceea, fericite, ai întemeiat în Moldova trei cetăți duhovnicești ale neîncetatei rugăciuni: Dragomirna, Secu și Mănăstirea Neamțului, făcând din această țară al doilea Athos ortodox. Pentru aceasta, împreună cu îngerii, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 5:
Ne minunăm, Sfinte Părinte Paisie, de darurile ce le-ai primit de la Hristos, de smerenia și blândețea inimii tale și de grija pe care o aveai pentru poporul ortodox prigonit de cei de altă lege, pentru care îți cântăm:
Bucură-te, dascăl sfânt al rugăciunii;
Bucură-te, ucenic ales al Sfinților Părinți;
Bucură-te, cămară de taină a Duhului Sfânt;
Bucură-te, părinte al cetelor călugărești;
Bucură-te, apărător al celor săraci și prigoniți;
Bucură-te, împreună-locuitor în Rai cu sfinții;
Bucură-te, neobosit slujitor al Sfintei Liturghii;
Bucură-te, ochi neadormit și minte pururea trează;
Bucură-te, izgonitorule al diavolilor;
Bucură-te, aspru mustrător al celor leneși;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor necăjiți;
Bucură-te, înțelept duhovnic al Moldovei;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 6:
Căzând Bucovina în mâinile străinilor, ai plecat, Cuvioase Părinte, la Mănăstirea Secu, înjumătățind obștea fiilor tăi, și, cu lacrimi fierbinți despărțindu-te de ei, te-ai așezat aici, Părinte, adunând și alți ucenici în jurul tău și împreună cu ei slăveai neîncetat pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icos 6:
La Mănăstirea Secu nevoindu-te, ai umplut munții și văile de pustnici și Cuvioși, înnoind schiturile Sihla și Sihăstria spre lauda lui Dumnezeu, pentru care primește, fericite, această cântare:
Bucură-te, locaș al rugăciunii;
Bucură-te, casă a binecuvântării;
Bucură-te, rugător al Preasfintei Treimi;
Bucură-te, lauda Maicii Domnului;
Bucură-te, candelă a Bisericii;
Bucură-te, dascăl al pocăinței;
Bucură-te, părinte al sihaștrilor;
Bucură-te, biserică vie a dumnezeieștii iubiri;
Bucură-te, cu îngerii împreună-vorbitorule;
Bucură-te, cu părinții împreună-rugătorule;
Bucură-te, cu sfinții împreună-locuitorule;
Bucură-te, slugă credincioasă a lui Hristos;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 7:
N-ai dat somn ochilor tăi, Cuvioase Părinte, nici genelor tale dormitare, căci ziua și noaptea te rugai pentru tine și pentru fiii tăi, ca să fiți izbăviți de cursele vrăjmașului, cântând lui Dumnezeu, împreună cu ei: Aliluia!
Icos 7:
Vas al rugăciunii și pom al Raiului fiind, de sus primeai har și mângâiere prin mijlocirea Maicii Domnului și a tuturor sfinților, cărora cu credință le-ai urmat, pentru care îți strigăm: Bucură-te, stâlp al rugăciunii;
Bucură-te, tămâie binemirositoare;
Bucură-te, mir dumnezeiesc;
Bucură-te, chip îngeresc;
Bucură-te, părinte duhovnicesc;
Bucură-te, făclie care luminezi calea vieții;
Bucură-te, văpaie care arzi pe diavoli;
Bucură-te, cămară în care vorbești cu Hristos;
Bucură-te, vindecător de boli sufletești și trupești;
Bucură-te, dascăl iscusit al tinerilor;
Bucură-te, povățuitor smerit al bătrânilor;
Bucură-te, că ești umbrit de Duhul Sfânt;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 8:
Purtarea de grijă a lui Dumnezeu te-a chemat la Neamț, Sfinte Părinte Paisie, unde, cu multe lacrimi, ai venit cu fiii tăi de la Mănăstirea Secu, pentru a spori viața cea duhovnicească în Hristos, Căruia se cuvine să-I cântăm: Aliluia!
Icos 8:
Primit ai fost cu mare bucurie în Mănăstirea Neamț unde, cu rugăciuni și privegheri de toată noaptea, slăvind pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu, te osteneai, pentru care cu bucurie îți strigăm:
Bucură-te, înțelept păstor al Mănăstirii Neamțului;
Bucură-te, întâiule între stareții Moldovei;
Bucură-te, ochi neadormit și înaintevăzător;
Bucură-te, sfătuitor al ierarhilor și al domnitorilor;
Bucură-te, iscusit înnoitor al vieții monahicești;
Bucură-te, apărătorule al trăirii duhovnicești;
Bucură-te, părinte al cuvioșilor părinți;
Bucură-te, cumpănă a dreptei judecăți;
Bucură-te, fântână cu izvor de apă vie;
Bucură-te, foc care arzi toate ispitele;
Bucură-te, ctitor al multor sihăstrii;
Bucură-te, povățuitor al pustnicilor din Muntele Ceahlău;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 9:
Cum vom tăcea, Sfinte Părinte Paisie, și să nu vestim faptele tale, și a lăuda nevoințele cele de taină? Căci, adăugând osteneli peste osteneli, stropindu-le cu multe lacrimi și adunând în jurul tău mulțime de călugări, ai făcut din Mănăstirile Neamț și Secu cer pământesc și rai duhovnicesc; pentru acestea, laudă aducem Preasfintei Treimi, cântând: Aliluia!
Icos 9:
Lăudăm, Cuvioase Părinte, viața ta și cinstim mulțimile călugărilor adunați în jurul tău, care neîncetat slăveau pe Dumnezeu cu cântări duhovnicești și cu glasuri îngerești; căci toți te iubeau, toți îți urmau și cu bucurie râvneau după Hristos, pentru care, împreună cu ei, îți strigăm:
Bucură-te, părinte al rugăciunii inimii;
Bucură-te, făclie luminoasă a ortodocșilor;
Bucură-te, înnoitorule al multor mănăstiri;
Bucură-te, povățuitor al Mănăstirii Optina;
Bucură-te, ctitor duhovnicesc al Mănăstirii Văratic;
Bucură-te, podoabă de mult preț a Moldovei și a țării Românești;
Bucură-te, duhovnic sfânt al călugărilor și al sihaștrilor;
Bucură-te, prietenul sfinților și al cuvioșilor;
Bucură-te, călăuză bună a domnitorilor și a dregătorilor creștini;
Bucură-te, stâlp de nădejde al celor slabi și neputincioși;
Bucură-te, luptător neobosit împotriva patimilor;
Bucură-te, sabie care tai gândurile cele rele;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 10:
Păstorii cei duhovnicești te căutau, Cuvioase, călugării și sihaștrii urmau sfaturile tale, bolnavii cu trupul și cu sufletul primeau de la tine sănătate și binecuvântare; pe săraci îi îndestulai și nimeni nu ieșea de la tine lipsit și nemângâiat; pentru aceasta, cu bucurie, împreună cu tine și cu fiii tăi, cântăm lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!
Icos 10:
Cunoscut s-a făcut numele tău în toate țările ortodoxe și mulți alergau în obștea Mănăstirii Neamț, dorind să urmeze vieții tale sau măcar să te vadă și să te asculte. Căci duhovnicii îți cereau sfat, domnitorii cereau binecuvântare, călugării urmau îndemnurile tale, săracii se întorceau miluiți; pentru care și noi, împreună cu ei, aducem această cântare de laudă:
Bucură-te, cetate întărită a Ortodoxiei;
Bucură-te, bucuria călugărilor;
Bucură-te, luceafăr al sihaștrilor;
Bucură-te, sfătuitor al domnitorilor;
Bucură-te, sfetnic al ierarhilor;
Bucură-te, mângâiere a credincioșilor;
Bucură-te, cununa Mănăstirilor Neamț și Secu;
Bucură-te, învățătorule și înaintevăzătorule;
Bucură-te, părinte bun și iertător;
Bucură-te, învățător al sfințeniei;
Bucură-te, fierbinte rugător pentru noi toți;
Bucură-te, făclie de mult preț a Moldovei;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 11:
Iubind pe Hristos și învățăturile sfinților Lui, ai făcut din Mănăstirea Neamț locaș de închinare, zid întărit împotriva patimilor și școală de duhovnicie, îndestulând Moldova cu învățăturile Sfinților Părinți și călăuzind pe toți pe calea mântuirii; pentru aceea, în¬tr-un glas cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 11:
Apropiindu-te de obștescul sfârșit, întristare a cuprins pe toți, Sfinte Părinte Paisie și, mutându-te la cele cerești însoțit de îngeri, numărat ai fost în ceata Sfinților Părinți, lăsând cu multe lacrimi pe fiii tăi, cu care împreună îți strigăm:
Bucură-te, prietenul sfinților;
Bucură-te, bucuria îngerilor;
Bucură-te, împreună numărat cu sfinții;
Bucură-te, locuitorule al Raiului;
Bucură-te, cetățean al Cerului;
Bucură-te, cel ce cânți măririle lui Dumnezeu;
Bucură-te, candelă a Ortodoxiei;
Bucură-te, că numele tău este cunoscut tuturor;
Bucură-te, că te rogi lui Hristos pentru noi toți;
Bucură-te, că ești încununat de Duhul Sfânt;
Bucură-te, Părinte sfânt și al nostru povățuitor;
Bucură-te, că locuiești în lumina lui Hristos;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 12:
Cinstitul tău mormânt, din biserica Mănăstirii Neamț, și sfintele tale moaște ne mângâie și ne ajută pe toți cu puterea rugăciunilor tale către Dumnezeu. De aceea, Sfinte Părinte Paisie, roagă-te pentru noi, ca să dobândim iertare de păcate și împreună să cântăm lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!
Icos 12:
Ca un duhovnic iscusit ai venit la noi și ca un înger în trup ai plecat la Dumnezeu, Cuvioase Părinte Paisie, lăsându-i întristați pe fiii tăi sufletești. Pentru aceasta, roagă-te înaintea Preasfintei Treimi să ne acopere de tot răul pe pământ și să ne facă moștenitori ai cereștii împărății, ca împreună, într-un glas, să-ți înălțăm această cântare:
Bucură-te, înger pământesc și om ceresc;
Bucură-te, fiu al Ucrainei și părinte al Moldovei;
Bucură-te, lauda Poltavei și bucuria Ortodoxiei;
Bucură-te, făclie a Muntelui Athos și părinte al monahilor;
Bucură-te, că împreună cu toți sfinții petreci în Rai;
Bucură-te, ucenicul Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului;
Bucură-te, împreună-nevoitor cu pustnicul Onufrie de la Sihăstria Voronei;
Bucură-te, Cuvioase, trăitor și tâlcuitor al Filocaliei;
Bucură-te, că ne-ai lăsat ca testament credința și faptele tale;
Bucură-te, că împreună cu îngerii cânți Preasfintei Treimi;
Bucură-te, odor de mare preț al monahismului ortodox;
Bucură-te, fierbinte rugător pentru noi către Dumnezeu;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 13:
O, Cuvioase Părinte Paisie, cunună a monahismului ortodox, stareț sfânt și părinte duhovnicesc, podoabă a Bisericii și moștenitor al împărăției cerești, primește aceste smerite rugăciuni de la noi, nevrednicii fiii tăi, care, împreună cu îngerii, cântăm: Aliluia! (de trei ori)
Apoi se zice Icosul 1: Născut în familie preoțească..și Condacul 1: Urmând lui Hristos…
Icos 1:
Născut în familie preoțească, de mic ai iubit pe Hristos și ai dorit liniștea și neîncetata rugăciune, pentru care te rugăm să primești de la noi, fiii tăi, această cântare de laudă:
Bucură-te, vas ales al Duhului Sfânt;
Bucură-te, floare de mult preț a Poltavei;
Bucură-te, crin duhovnicesc al Ortodoxiei;
Bucură-te, că de mic ai fost chemat de Hristos;
Bucură-te, că din pruncie ai iubit Biserica;
Bucură-te, făclie care arzi pentru Domnul;
Bucură-te, lumânare nestinsă a Răsăritului;
Bucură-te, candelă aprinsă a rugăciunii;
Bucură-te, sfeșnic neprihănit al fecioriei;
Bucură-te, locaș al cereștilor bunătăți;
Bucură-te, tânărule cu minte de bătrân;
Bucură-te, bătrân înțelept cu inimă de părinte;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Condac 1:
Urmând lui Hristos, fericite părinte, ai părăsit casa părinților tăi și, neaflând odihnă în patria ta, în muntele Athosului sihastru te-ai făcut; și ca un alt Avraam în binecuvântatul pământ românesc te-ai sălășluit, ajungând mare stareț și Părinte, cu mulți fii duhovnicești în țara Moldovei. Pentru aceasta, cu evlavie, îți strigăm: Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!
Rugăciune către Cuviosul Părintele nostru Paisie de la Neamț
Cuvioase Părinte Paisie, fiu al Ucrainei și părinte duhovnicesc al Moldovei, lauda monahismului ortodox, stareț sfânt al Mănăstirii Neamț, părinte și dascăl al neîncetatei rugăciuni și povățuitor blând și smerit al cuvioșilor călugări, cu evlavie îngenunchem înaintea sfintei tale icoane și cu credință cerem să te rogi înaintea Preasfintei Treimi pentru noi păcătoșii, fiii tăi.
Ascultă rugăciunile noastre și le du la Hristos Dumnezeu și la Preasfânta Fecioară Maria. Îndepărtează ispitele cele grele de la noi și, cu rugăciunile tale, ajută-ne să biruim patimile și gândurile noastre cele rele. Învață-ne, Sfinte Părinte Paisie, să ne rugăm cu lacrimi; învață-ne să ne iubim și să slăvim neîncetat pe Dumnezeu. Alungă dintre noi furtuna ispitelor trupești și sufletești, neascultarea, mândria și tot cugetul viclean. Întărește iarăși viața duhovnicească în mănăstirile noastre și, mai ales, smerenia, ascultarea și sfânta rugăciune.
Izbăvește-ne de împuținarea credinței și împietrirea inimii și roagă-te Domnului să ne dăruiască părinți duhovnicești buni și darul sfintelor lacrimi, ca, astfel, trăind în smerenie și viață curată, să dobândim cereasca împărăție pe care ne-a făgăduit-o Hristos. Roagă-te, Cuvioase Părinte Paisie, împreună cu toți sfinții, să întărească Hristos dreapta credință în lume și viața sfântă în mănăstirile, în satele și orașele de pretutindeni.
Ajută-ne, Cuvioase Părinte Paisie să împlinim poruncile lui Hristos, și, împreună cu cetele cerești, roagă-te pentru părinții noștri ierarhi, preoți și călugări, pentru mame și copii, pentru cei care sunt în suferințe și în nevoi, pentru toți dreptcredincioșii creștini și pentru pacea Bisericii lui Hristos, ca să ne acopere de tot răul cu harul Preasfintei Treimi, Căreia I se cuvine laudă și mulțumire în vecii vecilor. Amin.
Un comentariu