Sabina Ispas, folclorist, director al Institutului De Etnografie si Folclor “C. Brailoiu” ne da cateva explicatii despre masa traditionala de Craciun, bradul cu lumanari, plugusorul si sorcova.
Masa traditionala inchinata sarbatorii, binevenita dupa perioada postului era momentul in care se consumau preparatele porcului, ale animalului sacrificat. Alaturi se gasea colacul, o alta forma a sacrificiului, de data asta hristic, si vinul. In centru statea ramura verde, garantia invierii. Ramura verde o gasim si in ipostaza pomului Raiului , care apare in textul de colind, vegetalul care asigura viata dupa moarte. De asemenea pe masa se puneau paie. Pentru ca acel colac care se punea pe masa se presupunea a fi trupul lui Iisus, paiele intruchipau ieslea. Langa toate acestea se mai punea grau incoltit sau crengulete inflorite, aduse in casa de ziua Sfantului Andrei si se aprindea focul .
Bradul, asa cum dovedesc sursele documentare, a aparut in a doua jumatate a secolului al noulea , probabil pe filiera legaturilor cu lumea germanica. Bradul, in traditia noastra, era legat de momentele importante ale vietii – nastere, casatorie , moarte. Pe scurt, bradul simbolizeaza ideea de pom al vietii. Este interesant ca in unele parti ale lumii germanice podoabele de pom nu erau chiar intamplatoare. Se puneau mere, nuci, corabia, care simbolizeaza biserica, crucea, ingerasii, lumanarile. Cat priveste sarbatoarea Craciunului de astazi , Sabina Ispas conchide : ” Nu este numai marketing, ci si o regandire a locului omului in Univers. Se merge pe existenta eminamente seculara, in acelasi loc. In acelasi loc nu poate exista deodata si sacru si profan. Este o schimbare de mentalitate si de raport intre om si divinitate. Astazi , sarbatoarea s-a transformat in serbare, mai mult din ratiuni de destindere, si nu pentru ca sarbatoarea in sine inseamna ceva pentru om. Sarbatoarea Craciunului este una dintre ofertele pe care Dumnezeu le face omului. Individul o accepta sau nu accepta. De el depinde.”
Sorcovitul si Plugusorul nu le gasim in alte culturi. Plugusorul este un text, prin intermediul caruia, comunitatea este expiata, graul chinuit preia pacatele omului . “Totodata, cred ca ar trebui mentionat umblatul cu capra. De obicei capra insotea cetele de colindatori , nu se regasea in perioada Anului nou. Acest obicei s-a raspandit in perioada ultimilor 50 de ani “, adauga Sabina Ispas. “Intreaga perioada a sarbatorilor de iarna se bazeaza pe ceea ce putem numi desfasurarea unui sistem dramatic. Colindatul este o drama liturgica, la fel ca si mersul cu steaua , dar si semanatul si plugusorul iarasi sunt o desfasurare dramatica. Si ce se intampla de Boboteaza este o desfasurare dramatica. Deci, ne aflatm in fata unui structuri dramatice prin gesturile tuturor celor implicati , de obicei barbati, care detin autoritatea, ei sunt sacraficatori, ei sunt oficiantii. Femeile aveau alte tipuri de sarcini. In decursul celor 12 zile se consuma aceste acte dramatice, in spatiul si timpul sacru. ”
Din dimineata de 25 decembrie incepe colindatul cu steaua, formata din grupuri de copii. Steaua era confenctionata dintr-o sita, cu raze din sipci de lemn, captusita cu hartie colorata. Pe cap copiii purtau coroane de hartie. Cantecul de stea se compunea din troparul Nasterii Domnului. De asemenea, in unele sate, pana la Anul Nou, isi fac aparitia irozii, grupuri formate din personaje biblice : craii Baltazar, Gaspar si Melchior, Irod imparat, preotul Ozia, ciobanul si ingerul.
preluare: Cristi
“Hristos se naste, mariti-L,
Hristos din Ceruri, intampinati-L,
Hristos pe pamant, inaltati-va,
Cantati Domnului tot pamantul si
Cu veselie laudati-L popoare ca S-a preamarit”.
La Vifleem, colo jos
Cerul arde luminos
Prea Curata naste
Astazi pe Hristos
Naste-n ieslea oilor
Pe-Împaratul tuturor
Prea Curata sta
Si plânge-ncetisor.
N-are scutec de-nfasat,
Nici hainute de-mbracat
Prea Curata
Pentru Fiul de-Împarat.
Nu mai plânge, Maica mea
Nu mai plânge, Maica mea
Scutecele noi ti-om da
Prea Curata,
Pruncul Sfant a-L înfasa.
