Doru Gheaja, părintele cântecelor „Aşa-i românul“ şi „Tu Ardeal“


Fiu de preot, Doru Gheaja a călcat pe urmele tatălui  îndeplinindu-i astfel părintelui său o mare dorinţă. Chemat în 1976, odată cu reînfiinţarea Episcopiei de Alba Iulia, să ajute la reorganizarea acestei episcopii, preotul Doru Gheaja slujeşte de ani buni în Parohia „Buna Vestire“ din centrul oraşului Alba Iulia.

Biserica în care slujeşte este ctitorită în secolul XVIII de protopopul Nicolae Raţiu, cel care a fost duhovnicul lui Horea, l-a spovedit în celulă pe eroul neamului înainte de a fi tras pe roată.

„Aşa-i românul“ îl cântau bătrânii de pe Valea Hârtibaciului

De loc din judeţul Sibiu, preotul Doru Gheaja este un mare iubitor de muzică bisericească şi folclor. Înainte de preoţie, a fost cooptat în Ansamblul Regiunii Braşov, iar ulterior a intrat în Ansamblul profesionist de cântece şi jocuri „Mureşul“ din Târgu Mureş. „Am stat în acest ansamblu până în anul 1969. Poate mai rămâneam, dar tatăl meu a murit în anul 1968 şi am hotărât să plec de la Târgu Mureş şi să mă hirotonisesc, pentru că tata îşi dorea foarte mult să fiu şi eu preot“, povesteşte Doru Gheaja.

A ales preoţia, dar a rămas aproape de muzica populară, de folclor. În urmă cu trei decenii a fost descoperit de Adrian Păunescu care l-a cooptat în Cenaclul „Flacăra“. Ajutat de poet, Doru Gheaja este cel care a lansat cunoscuta piesă „Aşa-i românul“, culeasă din judeţul Sibiu, de pe Valea Hârtibaciului. „O cântau bătrânii din satul Chirpăr“, spune preotul. Ulterior, Adrian Păunescu i-a scris textul la cântecul „Colindul Apusenilor“, a cărei linie melodică este luată de preot de la priceasna „Simone spune-mi tu dacă mă iubeşti“.

„La început, Adrian Păunescu mi-a scris un alt text nu pentru «Colindul Apusenilor», ci «Colindul copiilor pentru pace», pe care l-am cântat vreo doi ani de zile în spectacolele Cenacului Flacăra. După aceea, Adrian Păunescu a schimbat textul şi i-a spus «Colindul Apusenilor», mai cunoscut sub denumirea de «Tu Ardeal», povesteşte Doru Gheaja.

A cântat la Chişinău alături de Tudor Gheorghe şi familia Teodorovici

Colaborarea cu Adrian Păunescu a continuat şi după 1990, când Cenaclul Flacăra s-a reluat sub denumirea „Totuşi iubirea“. Îşi aminteşte cu emoţie de anul 1992, atunci când a fost cu cenaclul la Chişinău, la sfinţirea statuii lui Ştefan cel Mare, unde a cântat alături de maestrul Tudor Gheorghe şi regretaţii Aldea şi Doina Teodorovici.

„Eram în centrul Chişinăului. Oficialităţile stăteau pe scaune, iar populaţia în picioare. Mi-a venit rândul să cânt cam pe când se întunecase. Mi-am zis că se potriveşte foarte bine momentului «Cântecul lui Ştefan». Când am început să cânt, mi s-a făcut pielea găinii, mi s-a ridicat părul pe mâini. În acel moment, autorităţile s-au ridicat în picioare, iar oamenii au îngenuncheat, au aprins făclii din ziare şi le mişcau în dreapta şi în stânga în ritmul melodiei“, povesteşte preotul.

La rugămintea marelui poet Grigore Vieru, a repetat cântecul de câteva ori. „Părinte, acest cântec trebuie să-l repeţi de mai multe ori, pentru că a fost imnul cu care basarabenii au câştigat Revoluţia – mi-a spus Grigore Vieru. A doua oară când l-am cântat, nu mai puteam să intru peste spectatori. Cântau ei“, spune Doru Gheaja.

Preotul a înregistrat de-a lungul timpului trei CD-uri: „Colinde“, „Pricesne“ şi „Tu Ardeal, străbun pământ“.

Cum v-aţi întâlnit cu Adrian Păunescu ?

D.G: M-a auzit cântând „Aşa-i românul“ la Mănăstirea Râmeţ. A doua zi, l-a chemat pe Alexandru Căpuşneac de la televiziune şi i-a spus să mă înregistreze cu acest cântec în bisericuţa monument istoric şi să mă filmeze în costum naţional sub stânca de deasupra mănăstirii. De unde costum ? Mi-aduc aminte că în cele din urmă mi-a găsit o măicuţă un costum naţional într-o ladă, era a unui mocan din zonă. Cămaşa era roasă, iar pălăria era roşcată de ploaie şi soare. Cu acest costum şi cu înregistrarea de la Râmeţ am debutat în televiziune, chiar de Sfântul Ilie.

Ce-i place: „În afară de preoţie, care e marea mea pasiune, îmi plac muzica bisericească – pricesnele, colinzile, şi muzica populară. La oameni apreciez, în primul rând, punctualitatea. De asemenea, cinstea, onoarea şi credinţa.“

Ce nu-i place: „Mă întristează faptul că sunt mulţi oameni năcăjiţi, nevoiaşi, cu probleme, iar eu sunt neputincios, nu-i pot ajuta. Dacă mi-ar sta în putinţă, le-aş lua povara şi aş înlocui-o, aş pune în loc bucurie.“  „Se confundă mereu cu trilul unei păsări ce se sprijină pururea de rugăciune“, spune poetul Ion Mărgineanu despre preotul Doru Gheaja.

Profil: Data naşterii: 19 iulie 1941, localitatea Buzd, judeţul Sibiu, Educaţie: Facultatea de Teologie Sibiu Starea civilă: văduv, trei fete, doi nepoţi.
sursa: Adevarul

Anunțuri

2 noiembrie. Concert de muzică bizantină în Pitești – Ediția 1


Editura Filos vă invită la un frumos concert de muzică bizantină în orașul Pitești. Evenimentul este organizat cu binecuvântarea Înalt Prea Sfințitului Calinic, Arhiepiescopul Argeșului și Muscelului. Organizatorii își propun ca la următoarele ediții publicul iubitor de muzică bizantină să se poată bucura și de invitați din străinătate. Pitești, 2 noiembrie 2011, ora 18,00 – Casa de cultură a sindicatelor. Organizatori: Protoieria Pitești – Biroul de catehizare a tineretului, Editura Filos și Filarmonica Pitești. Intrarea liberă

https://i0.wp.com/i82.photobucket.com/albums/j265/dotyk34/grafice%202009/DoarOrtodox.jpg

Concert de muzică psaltică – Theodoros Vassilikos


ACTUALIZARE:       Concertul a fost reuşit cu toate că au existat şi probleme de sonorizare şi de organizare. Laudabilă şi prestaţia grupului Tronos, emoţionantă şi neaşteptată indelung-aprecierea domnului Theodoros Vassilikos la adresa psalţilor Patriarhiei conduşi de diaconul Mihai Bucă. Aplauze prelungite, diplome si distincţii laice din partea Patriarhului Daniel într-un firesc şi sincer mod de recunoaştere a valorii şi contribuţiei domnului Vassilikos în „muzica heruvimilor şi a serafimilor” pe care acesta ne-o împărtaşeşte aici, pe pământ. Cu voia lui Dumnezeu şi cu ajutorul Sfantului Ioan Rusul, prăznuit în ziua respectivă, s-au adus mulţumiri şi celui mai „insistent” mijlocitor al prezenţei renumitului psalt, lui Dimitrie Voicescu, compozitor şi psalt al Bisericii Polizu, dar şi component al grupului Tronos.

O iniţiativă laudabilă care ar trebui încurajată şi pe viitor ţinând cont de interesul manifestat de credincioşii prezenţi joi seară. Şi nu numai în Bucureşti. Era binevenită chiar o video-proiecţie în curtea Mitropoliei pentru cei care nu au mai fost acceptaţi înăuntru.

Iată câteva filmări de la acest moment,


În data de 27 mai, în Aula Palatului Patriarhal, grupul de psalţi TRONOS al Catedralei Patriarhale condus de Diaconul Protopsalt Mihail Bucă-Buchet va susţine un concert de muzică bisericească.

Invitat special – Theodoros Vassilikos.

Mulțumiri d-lui Dimitire Voicescu, Bisericii Polizu, Asociţiei Psaltica si tuturor celor care au ajutat în realizarea acestui proiect.


Concert grupul EVLOGHIA – „Cântări din Sfântul și Marele Post”


În a 5-a Dumnică din Post, în 21 martie de la orele 18.00, grupul de muzica bizantină EVLOGHIA va susține un concert la Biserica din incinta Palatului Cotroceni. Concertul va cuprinde cantari din Postul Mare.

Grupul de psalţi al Patriarhiei, Tronos şi Mihail Buca


Fragment din Canonul Sfantului Dimitrie Basarabov – octombrie 2007

Decembrie 2008, Biserica Serban Voda, „Veniti cu totii dimpreuna”

Canonul Sf. Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucurestilor

Stihirile Paştilor  (glasul 5)


Cântări la Adormirea Maicii Domnului. Acatistul Adormirii Maicii Domnului.

Reprezentativ


Troparul Adormirii Maicii Domnului


„Întru naştere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născatoare. Mutatu-te-ai la viaţă, fiind Maica vieţii, şi cu rugăciunile tale izbăveşti din moarte sufletele noastre.”

doar-ortodox

Preasfantă Născătoare a Domnului Hristos (priceasnă)

doar-ortodox

O, Măicuță Sfântă

O, Măicuţă Sfântă
Te rugăm fierbinte,
Să ne-asculţi de-a pururi
Marea rugăminte:

Refren:
Nu lăsa, Măicuţă,
Să pierim pe cale,
Căci noi suntem fiii,
Lacrimilor tale.

Când plângeai sub cruce
Maică-ndurerată,
Te-am primit de Mamă,
Noi şi lumea toată.

Călători pe-o mare,
Veşnic tulburată,
Noi ne-am pus în Tine
Şi nădejdea toată.

Tu eşti steaua mării
Şi ajuţi s-o treacă;
Dintre câţi Te roagă,
Nimeni nu se-neacă.

Fă să-ţi batem zilnic
La miloasa-ţi poartă,
Câtă vreme-n lume,
Valuri ne mai poartă.

Iar când nori şi ceaţă
Înnegri-vor zarea,
Vino Tu Măicuţă,
Să ne-arăţi cărarea.

Să conduci luntriţa
Printre stânci şi valuri,
Să ne scoţi la portul,
Veşnicilor maluri.

O, Măicuţă Sfântă,
Cea mai scumpă floare,
Fă din şir de lacrimi,
Dalbe lăcrimioare.

Scapă-ne de patimi
Şi de pofte rele,
Şi ne schimbă-n mândre
Mărgăritărele.

Să ne duci cu Tine
Unde calea-Ţi duce,
Să ne dai în ceruri
Fiului Tău dulce.

Şi să-I spui, Măicuţă,
C-aste floricele,
Le-au făcut să crească
Chinurile grele.

Şi cu ale Tale
Lacrimi de sub cruce;
Tu le eşti Măicuţă,
Maica cea mai dulce.

Inima-i Preasfântă
Mângâios ne-o strânge;
Va uita de patimi,
Mai mult nu va plânge.

Noi, cuprinşi de-o pace
Fără de hotară,
Lăuda-te-om veşnic
Pururea Fecioară.

O, măicuţă sfântă (priceasnă) – Grupul Teoforul

La Nicula sus in deal (priceasnă) – Grupul Teoforul

doar-ortodox

doar-ortodox

Troparul Adormirii Maicii Domnului si stihiri

doar-ortodox

Troparul Adormirii Maicii Domnului si Condacul 1 (Acatistul Adormirii Maicii Domnului)

doar-ortodox

Binecuvantarile Adormirii Maicii Domnului

doar-ortodox

Cuvine-se cu adevărat

doar-ortodox

Paraclisul Maicii Domnului

doar-ortodox

Acatistul Adormirii Maicii Domnului

Condacul 1

Celei alese dintre toate neamurile, Maicii lui Dumnezeu, Imparatesei, celei ce te sui de la pamant la cer, cantare cu cucernicie, pentru preacinstita ta Adormire, aducem tie Nascatoare de Dumnezeu. Iar tu, ca ceea ce ai biruinta peste moarte, de toate intamplarile aducatoare de moarte ne pazeste pe noi, ca sa-ti cantam tie: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta, nu ne lasi pe noi!

Icosul 1

Ingerul intai statator, din cer a fost trimis, sa spuna Nascatoarei de Dumnezeu, mutarea ei la cer, fara de grija si mai inainte sa vesteasca venirea la ea a Fiului lui Dumnezeu. Si luminat stralucind inaintea ei stand, a zis asa:
Bucura-te, preavesela Maica a Imparatului;
Bucura-te, Maica lui Dumnezeu, imparateasa cerului si a pamantului;
Bucura-te, preamarita, ca vine cu slava la tine Fiul lui Dumnezeu sa te ia la cer; Continuă lectura