Scoaterea din mormânt şi aşezarea în raclă a moaștelor Sf. Voievod Martir Constantin Brancoveanu


moastele-sf-constantin-brancoveanu-4Moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost scoase din mormânt şi cercetate de o echipă de specialişti de la Muzeul Municipiului Bucureşti în perioada 12-15 mai. Din partea Patriarhiei Române a participat o comisie condusă de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. După o rânduială specială, sfintele moaşte au fost aşezate într-o raclă nouă.

O prezentare preliminară a cercetărilor arheologice a fost făcută ieri, (n.r. 16 mai) , de către membrii echipei de cercetare şi ai comisiei Patriarhiei Române, în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Şuţu, sediul Muzeului Municipiului Bucureşti.moastele-sf-constantin-brancoveanu-6În urma cercetării arheologice a zonei mormântului Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu din Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti, echipa desemnată de către Muzeul Municipiului Bucureşti, formată din dr. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, arheolog expert şi responsabilul şantierului arheologic, dr. Raluca-Iuliana Popescu, arheolog specialist, şi Ingrid Poll, expert arheometrie, a descoperit marţi, 13 mai, trei sicrie, depuse în cripte amenajate pe latura de sud a naosului lăcaşului de cult. „Într-unul dintre aceste sicrie au fost identificate osemintele Domnitorului Constantin Vodă Brâncoveanu (1688-1714), depuse în cripta de nord a mormântului, încă din anul 1720, de către Marica Brâncoveanu. În cripta alăturată au fost descoperite osemintele Domnitorului Ioan Vodă Mavrocordat (1716-1719), care au fost identificate pe baza unor iniţiale metalice (I.M.), însoţite de o coroană, montate pe sicriu. La deschiderea sicriului domnitorului Ioan Mavrocordat, printre oseminte se afla depus un recipient din sticlă sigilat, care conţinea un document olograf, semnat de către principele Constantin Edgar Mavrocordat, în data de 22 mai 1934, prin care declara că în acel sicriu se află osemintele strămoşului său, domnitorul Ioan Mavrocordat. În sicriul lui Constantin Vodă Brâncoveanu s-au găsit un craniu şi oseminte depuse în formă de cruce. Alături de aceste sicrie, în cripte, se aflau mai multe oseminte depuse succesiv în decursul secolelor XVIII-XIX“, se arată în comunicatul Muzeului Municipiului Bucureşti şi al Patriarhiei Române.asezarea-moastelorIeri, în conferinţa de presă de la Palatul Şuţu, moderată de către dr. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, arheolog expert şi responsabilul şantierului arheologic, s-a precizat că pe parcursul cercetărilor arheologice au fost descoperite lucruri cunoscute şi atestate de documente şi izvoare istorice.

moastele-sf-constantin-brancoveanu-7Profesorul dr. Panait I. Panait, care a cercetat istoria oraşului Bucureşti timp de şase decenii, a explicat că sub Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti se află vestigii ale celei mai vechi biserici din Capitală, ridicată pe la jumătatea secolului al XV-lea de Dobruş Banul, şi că pământul din interiorul bisericii şi din vecinătatea ei încă mai păstrează taine pe care arheologii trebuie să le scoată la lumină. „Ne bucurăm că suntem printre cei care am investigat, eu cel puţin, în anul 1985, ultima până în zilele noastre, mormântul lui Constantin Brâncoveanu şi că avem acest buchet de sfinţi creştini români care şi-au păstrat credinţa în Iisus Hristos şi au iubit poporul acesta“, a spus arheologul prof. dr. Panait I. Panait.moastele-sf-constantin-brancoveanu-8Despre succesiunea construirii bisericilor de la „Sfântul Gheorghe“-Nou, dar şi despre cele petrecute în această săptămână, a vorbit arhitectul dr. Dan. D. Ionescu, şef de proiecte pentru lucrările de reabilitare ce se desfăşoară la acest lăcaş de cult: „Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile confirmă poziţia mormintelor, respectiv a domnitorului Ioan Mavrocordat, înhumat în 1719, care a succedat lui Nicolae Mavrocordat, lui Ştefan Cantacuzino şi lui Constantin Brâncoveanu. Alături de el este mormântul Sfântului Constantin Brâncoveanu. Ambele morminte sunt cu lespezi foarte frumoase, din marmură excepţională, lucrate în stil brâncovenesc. De asemenea, a fost observată şi temelia bisericii, foarte probabil databilă în vremea lui Dobruş Banul, însă urmează rafinarea cercetării“.

„Într-adevăr, avem de-a face cu osemintele Domnitorului Constantin Brâncoveanu“

În ziua descoperirii sicrielor, echipei de cercetare a Muzeului Municipiului Bucureşti i s-au alăturat dr. Mihai Constantinescu şi dr. Andrei Soficaru, cercetători de la Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer“ al Academiei Române, pentru a cerceta osemintele de vârstă şi sexe diferite găsite în acele sicrie. Cercetările şi analizele celor doi antropologi asupra sfintelor oseminte ale Domnitorului Constantin Brâncoveanu au confirmat cercetările din 1932 efectuate de profesorul Francisc J. Rainer. „Craniul aparţine unei persoane de sex masculin, cu vârsta de circa 60 de ani. Am observat urme de tăieturi, asemănătoare cu cele produse în cursul unei decapitări, în special pe partea posterioară a ramilor mandibulari, atât pe stânga, cât şi pe dreapta; urmele unei perforaţii de formă circulară pe osul parietal stâng, produs cu un obiect ascuţit, probabil o suliţă. Aceste observaţii confirmă datele istorice legate de uciderea Domnitorului Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi, dar şi analizele realizate în 1932 de către profesorul Rainer şi de profesorul Minovici. De asemenea, am avut şi ocazia studierii şi a restului de oseminte din cripta familiei Brâncoveanu. Am putut identifica osemintele domnului Ioan Mavrocordat. Astfel, conform analizelor noastre şi datelor istorice cunoscute, se pare că, într-adevăr, avem de-a face cu oseminte ale Domnitorului Brâncoveanu, ale familiei şi ale domnului Ioan Mavrocordat“, a explicat antropologul dr. Mihai Constantinescu.sfintele-moaste-foto-grupComisia desemnată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost condusă de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, şi a fost formată din pr. Ionuţ-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, pr. Alexandru Moţoc, inspector general bisericesc, ambii din cadrul Cancelariei Sfântului Sinod, acad. Emilian Popescu şi pr. Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti.

„Este a treia oară în ultimul secol când a fost deschis acest mormânt. Nu erau foarte multe emoţii, să spunem, academice, dar spiritual vorbind a fost un moment cu totul deosebit, unic în viaţă. În momentul în care antropologii ne-au dat explicaţiile, am văzut în faţa ochilor, efectiv, momentele menţionate în cronici, în care Sfântul Constantin Brâncoveanu, cel din urmă din familia Brâncoveanu, cu capul pe butuc a fost executat, i-a fost tăiat capul, iar osemintele rămase arată cum partea de jos a feţei a fost tăiată. Gaura din craniu era de fapt capătul prin care a ieşit suliţa din cap, după ce a fost decapitat, pentru a se putea purta capul Sfântului Constantin prin cetatea Constantinopolului şi pentru a se prezenta această oribilă crimă pe care au făcut-o. Paginile de istorie şi de sfinţenie s-au desfăşurat în faţa ochilor noştri într-un mod foarte viu. După deschiderea mormântului şi reidentificarea Sfântului Constantin Brâncoveanu, a avut loc rânduiala bisericească a punerii în racla, special pregătită în Atelierele Patriarhiei, a cinstitelor moaşte identificate în respectiva criptă, potrivit poziţiei anatomice. Această rânduială a avut loc în Biserica «Sfântul Gheorghe»-Nou“, a precizat pr. Ionuţ-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, membru al comisiei Patriarhiei Române pentru dezvelirea mormântului Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu şi al lui Ioan Vodă Mavrocordat.

„Trăim momente cu o încărcătură istorică şi spirituală deosebită, pentru că ştim cu toţii că Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu este o măsură a demnităţii noastre naţionale şi creştine. Trebuie să arătăm lumii cine este şi ce este acest sfânt român, pentru că aceasta ne caracterizează ca creştini ortodocşi şi ca români. Dăm slavă lui Dumnezeu pentru toate şi mulţumim Sfântului Constantin Brâncoveanu pentru buna ocrotire!“, a spus pr. Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou din Capitală.

Slujbă de pomenire pentru membrii familiei Brâncoveanu

Joi, 15 mai, PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de preoţii slujitori de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti, a săvârşit slujba Parastasului pentru persoanele ale căror oseminte au fost deshumate. „După ce s-a desfăcut mormântul, s-a constatat că înăuntru erau mai multe sicrie ce adăposteau mai multe oseminte. S-au identificat cu uşurinţă sicriul şi sfintele moaşte ale Domnitorului Sfânt Constantin Brâncoveanu, care poartă mărturiile martiriului său. Acestea au fost constatate şi de către cei doi antropologi, care vor consemna în scris aceste adevăruri istorice în raportul care se va întocmi la sfârşitul lucrărilor. De asemenea, atunci când s-a desfăcut piatra de mormânt, s-a găsit şi sicriul care adăpostea osemintele domnitorului Ioan Mavrocordat, dar şi ale doamnei voievodului, ale Mariei Brâncoveanu, dimpreună cu două dintre fiicele ei. Am săvârşit parastasul pentru doamna Maria Brâncoveanu, pentru cele două fiice ale ei şi pentru domnitorul Ioan Mavrocordat“, a spus PS Episcop Varsanufie Prahoveanul.foto-slujba-parastasCarte despre istoricul mormântului
În cadrul conferinţei de prezentare a cercetărilor arheologice de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Capitală, a fost lansat volumul „Mormântul Sfântului Constantin Brâncoveanu“, semnat de pr. dr. Emil Nedelea Cărămizaru. Volumul, apărut la Editura „Basilica“ a Patriarhiei Române, a fost prezentat de istoricul Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti. Acesta cuprinde documente referitoare la autentificarea mormântului şi osemintelor sfinte ale Sfântului Constantin Brâncoveanu, rezultatele cercetărilor făcute de profesorii Rainer şi Minovici, textul conferinţei istoricului Nicolae Iorga, precum şi fotografii inedite realizate în cadrul procesiunii din 1934 pe străzile Bucureştiului. Osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu au fost identificate în anul 1932, în urma cercetărilor arheologice realizate în anul 1932, în Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti, sub coordonarea istoricului Virgiliu Drăghiceanu (secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice).
foto-grupRacla cu moaşte va fi aşezată în Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou
Marţi, 13 mai, după identificarea osemintelor Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, Preasfinţitul Părinte Episcop Varsanufie Prahoveanul a spălat osemintele muceniceşti după o rânduială specială şi le-a aşezat, potrivit poziţiei anatomice, într-o raclă confecţionată din argint aurit la Atelierele Patriarhiei Române. În acest timp, în biserică a fost săvârşită slujba Acatistului Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
După aşezarea sfintelor moaşte în racla de argint aurit, aceasta a fost dusă şi aşezată temporar în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Reşedinţa patriarhală. Sfintele moaşte ale Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu vor fi purtate în procesiune în ziua de 21 mai, în ziua de prăznuire a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, hramul istoric al Catedralei patriarhale, după săvârşirea Sfintei Liturghii în Altarul de vară al Catedralei patriarhale, începând cu ora 15:00. Procesiunea solemnă va fi asemenea celei din 1934 şi se va desfăşura pe următorul traseu: Catedrala patriarhală, Biserica „Domniţa Bălaşa“, Piaţa Universităţii şi Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou, unde sfintele moaşte ale Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, vor rămâne pe viitor.
Procesiune Moaste Sf Constantin Brancoveanu_2Pe tot parcursul procesiunii se vor cânta: Troparul Învierii, Troparul Sfinților Mucenici și Troparul și Condacul Sfinților Martiri Brâncoveni. La fiecare oprire se va rosti ectenia întreită și condace din Acatistul Sfinților Martiri Brâncoveni.
Procesiune Moaste Sf Constantin Brancoveanu_2014text si fotografii: http://www.ziarullumina.ro
Anunțuri

Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel (26 iulie)


Moaştele Sfântului Ioanichie cel Nou au fost mutate definitiv la Mănăstirea Cetăţuia „Negru Vodă” din Câmpulung

SfCuvIoanichie cel Nou3Moaştele celui mai renumit dintre sihaştrii de pe Valea Chiliilor au fost aduse permanent la Mănăstirea „Negru Vodă”, vechea cetate a Basarabilor, din Câmpulung Muscel, duminică, 20 ianuarie 2013. Acest eveniment duhovnicesc important pentru credincioşii musceleni, şi nu numai, a fost plinit de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, care a fost săvârşită de Înalt Preasfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, în biserica Mănăstirii „Negru Vodă” din oraşul Câmpulung Muscel. Înalt Preasfinţia Sa a evidenţiat importanţa împlinirii spirituale a credincioşilor de pe plaiurile argeşene şi muscelene datorită prezenţei văzute a sfinţilor locali: Sfânta Muceniţă Filofteia, din cetatea Curtea de Argeş, şi Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, de duminică în cetatea Câmpulung Muscel, precizează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului.

25 iulie 2013 Procesiune moaştele Sf. Cuvios Ioanichie cel Nou si Sf. Cuvioasă Filofteia

Credinciosi din orasul Campulung Muscel au participat la sarbatoarea Sfantului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, inceputa joi 25 iulie, ora 10.00, cand au fost aduse moastele Sfintei Mucenite Filofteia de la Curtea de Arges spre inchinare in biserica Manastirii Negru Voda.
In aceeasi zi, de la ora 18.00, moastele Sfintei Mucenite Filofteia de la Curtea de Arges, impreuna cu moastele Sfantului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, au fost purtate in procesiune de la biserica Manastirii Negru Voda pana in Piata Primariei, unde au fost savarsite acatistele celor doi sfinti, iar apoi s-a citit Tomosul de canonizare al Sfantului Cuvios Ioanichie cel Nou si Hotararea chiriarhala ca sfintele moaste sa ramana spre cinstire in biserica Manastirii Negru Voda.

SfCuvIoanichie cel Nou2

Mijlocitor al celor care nu pot avea prunci

Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel este un renumit schimonah din Valea Chiliilor, din Munţii Făgăraş, care a pustnicit în primele decenii ale secolului al XVII-lea, iar metanie avea la Mănăstirea Cetăţuia „Negru Vodă”. Timp de 30 de ani s-a nevoit într-o peşteră pe care a săpat-o singur într-un perete abrupt al muntelui. O singură dată pe săptămână un ucenic îi aducea sfântului cuvios o pâine şi puţină apă, pe care le cobora până la gura peşterii cu o frânghie. Din timp în timp, egumenul Mănăstirii „Negru Vodă” îi trimitea, pe aceeaşi cale, Sfintele Taine. Pentru multa sa nevoinţă şi rugăciune, Dumnezeu l-a învrednicit să-şi cunoască timpul mutării la Domnul, timp pe care l-a săpat în piatra de deasupra mormântului, „Ioanichie Schimonah, 1638”.

SfCuvIoanichie cel NouPână în 1990, odoarele sfinte au fost păstrate în biserica rupestră a Mănăstirii Cetăţuia şi de atunci numeroşi credincioşi se duceau să se roage Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel. Acest sfânt a devenit pentru credincioşi, mărturiseşte protosinghelul Modest Ghinea, stareţul Mănăstirii Cetăţuia „Negru Vodă”, tămăduitor de boli, făcător de minuni, ocrotitor al familiilor şi mijlocitor al celor care nu pot avea prunci.

 Acest Cuvios plăcut lui Dumnezeu s-a născut din părinti evlaviosi, trăitori în tinutul Muscelului. Din fragedă tinerete, ascultând chemarea lui Hristos, s-a despărtit de toate plăcerile si ispitele lumii desarte si s-a retras în Mănăstirea Cetătuia, Negru-Vodă, de pe valea Dâmbovitei, unde s-a călugărit si a deprins, de la părintii îmbunătătiti ai asezământului, primele reguli ale vietii ascetice. A cunoscut pe multi dintre sihastrii care locuiau în vremea aceea în jurul mănăstirii. Datorită numărului mare de pustnici, una din vaile ce inconjoara manastirea, era numita, Valea Chiliilor asa cum si astazi pastreaza aceasta denumire..

A fost un sfatuitor al Voievodului Mihai Viteazul care dupa batalia de la Calugareni a poposit 3 luni in Cetatuia lui Negru Voda.

Minunatul Ioanichie, după ce a deprins modul de viată al călugărilor iscusiti, luând binecuvântare, s-a retras într-una din pesterile Muntelui Negru-Vodă, unde s-a nevoit aproape 40 de ani.

In timpul nevointei sale in pestera de langa manastirea actuala, era cautat pentru sfat de Voievodul Matei Basarab , de boierii si de curtenii acestuia.

Petrecând multă vreme în rugăciune si aspră nevointă, Dumnezeu i-a descoperit multe din tainele Sale, care l-au întărit să rabde toate ispitele războiului nevăzut. Cunoscându-si dinainte sfârsitul, minunatul părinte Ioanichie,si-a încrustat anul trecerii la cele vesnice – 1638 pe peretele pesterii sale, apoi culcandu-se pe patul de piatra si-a dat sufletul in mainile Domnului.

Un murmur de rugaciune a umplut muntele, în ziua de 26 iulie 1638,cand cuviosul a adormit întru Domnul. Acest murmur se aude si azi de cei ce urca spre biserica Cetatuii. Firea necuvântătoare i-a slujit, căci un păianjen i-a tesut deasupra trupului o pânză, ca un epitaf. Asa, moastele Sfântului, au rămas multi ani.

Din rânduială dumnezeiască, moastele lui s-au aflat în anul 1944 de catre egumenul schitului Pimen Barbieru si de monahul Isidor, care observand grota suspendata pe munte, s-au coborat pe o franghie si astfel au descoperit pe cuviosul. . În timpul comunismului s-a dat dispozitie să fie îngropate moastele Sfântului în cimitirul mănăstirii.

După 1990 Biserica recăpătând libertatea de a-si manifesta misiunea în rândul credinciosilor, staretul reînfiintatei mănăstiri Cetătuia Negru Vodă, împreună cu tot soborul, au redescoperit moastele Sfântului Cuvios Ioanichie Schimonahul si le-a reasezat spre închinarea credinciosilor în biserica mare a mănăstirii. Astăzi ne putem închina la acest odor din Valea Chiliilor, din care ies multime de minuni, unele consemnate de vietuitorii mănăstirii, dând slavă lui Dumnezeu pentru toate.

În sedinta de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din zilele de 18-19 iunie 2009 s-a aprobat canonizarea Cuviosului Ioanichie cel Nou de la Muscel (Arges), cu ziua de prăznuire la 26 iulie.

Sfântul Cuvios Ioanichie este considerat un sfant ocrotitor al familiilor si un mijlocitor al acelora ce vor a avea copii.

Din multele minuni savarsite de Sfantul Cuviosul Ioanichie amintim de tamaduirea minunata a unui copil bolnav de leucemie, a unor suferinzi de cancer, deschiderea graiului unor copii, redarea linistii si alungarea vrajbei din casele acelora ce ajunsesera la divort, precum si mijlocirea in rugaciune a celor ce mult si-au dorit a avea prunci insa chiar medicii au fost neputinciosi la cererea lor, dar sa nu se uite ca: „ceia ce este cu neputinta la oameni, este cu putinta la DUMNEZEU”.

Manastirea Negru Voda

RUGACIUNE CATRE SFANTUL IOANICHIE

Sfinte al lui Dumnezeu, Ioanichie, ne rugam tie ca cel ce esti mijlocitor inaintea Tatalui Ceresc, sa ne intaresti in dreapta credinta, sa fim plini de dragoste fata de aproapele, sa avem in casele noastre binecuvantarea lui Dumnezeu, spor in cele ale noastre, pace si intelegere. Tie ne rugam, ca fii nostri sa fie intelepti, cu dragoste fata de parinti, ascultatori si sprijin in batranetele noastre.

Tu, cel ce ai fost sfatuitor al Domnitorilor Tarii Romanesti, sa ne dai sfat si ajutor in vreme de ispita, de necaz si boala.

Asa cum pe altii i-ai tamaduit, cu harul ce-l ai de la Dumnezeu, asa tamaduieste-ne si pe noi de neputinte.

In vreme de primejdie ne intareste si ne apara.

Tu, cel ce ai cinstit pe Maica Domnului, apara dimpreuna cu Dansa si casele, familiile, rudeniile, prietenii si cunoscutii nostri.

Minunile tale sa le arati si peste noi asa cum ai facut de veacuri cu cei ce s-au rugat tie.

Ne incredem in ajutorul tau si-ti cerem sa fii mijlocitor inaintea lui Dumnezeu pentru ca cererile noastre sa-si afle raspunsul.

Sfinte Ioanichie, roaga-te pentru noi. AMIN !

DoarOrtodox

Troparul Sfantului Ioanichie (glas 1)

Locuitor in sihastrie si inger trupesc, de minuni facator te-ai aratat, purtatorule de Dumnezeu, parintele nostru Ioanichie; cu postul, cu privegherea, cu rugaciunea, ceresti daruri luand, vindeci pe cei bolnavi si sufletele celor ce alearga la tine cu credinta. Slava Celui ce ti-a dat tie putere, slava Celui ce te-a incununat pe tine, slava Celui ce lucreaza prin tine tuturor tamaduiri!

Condacul Sfantului Ioanichie (glas 8)

Ca o floare de primavara s-a deschis pestera din Valea Chiliilor ca sa dea rodul inmiresmat al moastelor tale, Sfinte Cuvioase Ioanichie. Pentru aceea multumim lui Dumnezeu pentru darul dobandit, iar tie iti cantam: Bucura-te, Parinte Cuvioase, podoaba sihastrilor si tamaduitorul bolnavilor!

DoarOrtodox

Acatistul Sfantului Ioanichie

Condacul 1

Pe tine, alesule intre sihastrii musceleni, Cuvioase Ioanichie, mult nevoitorule, cu cantari de lauda te cinstim! Cel ce ti-ai petrecut viata in rugaciuni, privegheri si osteneli duhovnicesti, fiind placut lui Dumnezeu, ai primit de la Dansul cununa bucuriei, asezandu-te in Raiul desfatarii si avand indrazneala catre Dumnezeu, roaga-te sa ne izbaveasca din nevoi si din necazuri pe cei ce-ti cantam: Bucura-te, Cuvioase Ioanichie, bucuria sihastrilor! Continuă lectura

Moaștele Sf. Cuvios Paisie de la Neamț în Biserica Șerban Vodă, București


Vizitați pagina web oficială a Bisericii Șerban Vodă (click pe imagine)

Biserica Serban Voda Bucuresti site

Racla ce conţine un fragment din moaştele Sfântului Paisie a fost sfinţită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în după-amiaza zilei de luni, 14 noiembrie 2011, în paraclisul istoric cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, „Sfântul Prooroc Daniil” şi „Cuvioasa Parascheva” din Reşedinţa patriarhală.

„În timpul Sfântului Paisie, Mănăstirea Neamţ a devenit, aşa cum spunea un episcop rus, Ambrozie, cea mai mare şcoală duhovnicească a întregii ortodoxii. Peste o mie de părinţi şi fraţi s-au întâlnit la Neamţ sub îndrumarea Sfântului Paisie. Sfântul a fost de origine din Ucraina, dar cea mai mare perioadă a vieţii lui a trăit-o pe pământul românesc. A fost un mare iubitor al Sfinţilor Părinţi, a tradus în limba slavonă Filocalia, folosindu-se de ajutorul părinţilor români, buni cunoscători ai limbii greceşti. Ne bucurăm că avem o părticică a Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ care, deşi a fost ucrainean, a fost adoptat de cei din Ţara Românească şi din Moldova şi de mulţii lui ucenici din Transilvania. El a devenit un lucrător nu numai pentru ţara noastră şi pentru ţara lui de origine, ci pentru întreaga ortodoxie”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Sărbătoarea Sfântului Paisie a început încă din seara zilei de 14 noiembrie, când Biserica Şerban Vodă a primit o părticică din moaştele Sfântului Paisie. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la slujba de priveghere şi le-a vorbit credincioşilor despre viaţa marelui cărturar de la Mănăstirea Neamţ şi despre importanţa isihasmului propovăduit de Sfântul Paisie.

Biserica s-a dovedit neîncăpătoare, foarte mulţi credincioşi venind pentru a întâmpina moaştele Sfântului Paisie de la Neamţ şi a asculta cuvântul de învăţătură al Patriarhului României.

„Sfântul Paisie de la Neamţ a avut foarte multe calităţi, iar cea dintâi era evlavia deosebită, el fiind un om al rugăciunii. Cea de-a doua calitate deosebită a sa era dragostea pe care o avea pentru traducerea scrierilor Sfinţilor Părinţi. Sfântul Paisie de la Neamţ a reuşit să adune mai multe sute, aproape o mie de ucenici ortodocşi din peste 21 de etnii. Era, în primul rând, un om lucrător şi în al doilea rând un om erudit, înţelept, dar şi un om practic şi milostiv”, a spus Preafericirea Sa.

Acesta este cel de-al treilea an de când parohia bucureşteană îl sărbătoreşte pe Sfântul Paisie (n.r.2012)

„Este o bucurie pentru întreaga comunitate, mai ales pentru că Sfântul Paisie este unul dintre marii cărturari ai Bisericii. Acest lucru ne obligă să ne comportăm altfel în biserica noastră în care sfântul lui Dumnezeu, care ne este şi ocrotitor, este şi prezent aici. Sperăm ca Dumnezeu să ne ajute să fim întotdeauna pregătiţi să punem în viaţa bisericii sfaturile pe care Sfântul Paisie le dădea ucenicilor săi şi nouă”, a spus părintele Dinu Pompiliu, parohul Bisericii Şerban Vodă şi protopopul Protoieriei III Capitală.

Daruri pentru biserică

Patriarhul României i-a felicitat pe slujitorii Bisericii Şerban Vodă care s-au ostenit pentru lucrările aflate în desfăşurare la sfântul lăcaş.

„Această biserică este bine-venită într-o zonă care pare mai mărginaşă a Bucureştilor, dar care devine centrală prin importanţa ei spirituală”, a spus Preafericirea Sa.

La final, Preafericitul Daniel a oferit parohiei, ca semn de binecuvântare şi preţuire, o cruce de binecuvântare realizată în Atelierele Patriarhiei Române, împreună cu o nouă ediţie a Sfintei Evanghelii, ilustrată cu aproape 60 de icoane color, primul volum din cartea Proloagelor şi alte cărţi pentru biblioteca parohiei, iar tuturor copiilor care au venit la slujbă împreună cu părinţii lor le-a oferit câte o iconiţă a Sfântului Paisie de la Neamţ. Preafericirea Sa a adresat mulţumiri şi părintelui Benedict Stauciuc, stareţul Mănăstirii Neamţ, care a dăruit părticica din moaştele Sfântului Paisie bisericii din Bucureşti, care este şi singura biserică din Ţara Românească care are hramul Sfântului Paisie de la Neamţ.

Sărbătoarea a fost însufleţită prin participarea numeroşilor credincioşi veniţi să aducă rugăciuni Sfântului Paisie. Amploarea sărbătorii a fost dată şi de implicarea deosebită a părintelui protopop Dinu Pompiliu, care este şi paroh al bisericii şi care a reuşit să ofere credincioşilor posibilitatea de a se închina cinstitelor moaşte ale sfântului.

Din partea parohiei, Preafericirea Sa a primit în dar o icoană a Sfântului Paisie şi un album cu activităţile desfăşurate în cadrul comunităţii din jurul Bisericii Şerban Vodă.

Photobucket

Alte legături:

Photobucket

fotografii 2012:

Photobucket

Schitul rupestru şi Schitul „Sf. Ierarh Nectarie” de la Șinca Veche (Brasov)


Această prezentare necesită JavaScript.

tur virtual Şinca Veche

localizare HARTA SATELIT

https://i0.wp.com/i82.photobucket.com/albums/j265/dotyk34/grafice%202009/DoarOrtodox.jpg

ŞINCA NOUĂ

joi, 16 iulie 2009 (http://apostolatintarafagarasului.blogspot.com)

Pe locul unei vechi vetre monahale se ridică o nouă mănăstire, cu sprijinul localnicilor inimoşi. Sihăstria unde au fost începute lucrările a fost vizitată duminică, 5 iulie 2009, de către Preasfinţitul Andrei Făgărăşeanul.

Şinca Nouă a avut mai multe aşezăminte monahale. Chiar localnicii, când au fugit din Şinca Veche, pentru că nu doreau să accepte trecerea forţată la greco-catolicism, şi au înfiinţat localitatea Şinca Nouă, au găsit mângâiere duhovnicească la unul dintre ele. De aceea, parcă au păstrat adânc în sufletele lor dorul de mănăstire. Iată că, după veacuri de aşteptare, visul le este împlinit: la şapte kilometri de sat, pe locul unui alt vechi aşezământ dispărut în urma prigoanei pusă în aplicare de generalul Buccow, au fost descoperite de curând ruinele unei biserici de piatră, împodobită cu pictură în frescă. În acest loc, unde slujirea a fost întreruptă de atâta vreme, se ridică astăzi schitul cu hramul „Duminica Sfinţilor Români“. Stareţul aşezământului este Părintele Matei Bilauca, care va sluji aici împreună cu obştea de călugări ce a vieţuit până nu demult la Şinca Veche.
Locul unde se ridică clădirea care va adăposti câteva chilii şi un paraclis a fost vizitat în după-amiaza zilei de duminică, 5 iulie, de către Preasfinţitul Andrei, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Drumul de munte, anevoios şi îngust, le-a amintit vizitatorilor de Muntele Athos şi de alte sihăstrii greu accesibile. Frumuseţea răcoroasă a pădurii ne-a mai estompat din emoţiile călătoriei, pentru care ar fi fost mai potrivit un tractor (cu care se parcurge în mod obişnuit distanţa până la mănăstire) sau o maşină de teren. Liniştea şi frumuseţea locului, nu degeaba ales în vechime pentru mănăstire, ne-au şters însă cu totul din inimă îngrijorările. Aflate în binecuvântata pauză duminicală, lucrările ne-au făcut să apreciem binecuvântarea locului, dar şi să înmulţim rugăciunea pentru cei care s-au implicat în reînvierea vetrei monahale, pentru că munca se vesteşte a fi lungă şi anevoioasă. Ceea ce pare însă greu pentru oameni, se plineşte uşor cu ajutorul Domnului şi cu iubirea omului, de care au dat dovadă din plin sătenii din Şinca Nouă, în frunte cu primarul lor, Dumitru Flucuş, şi părintele paroh Sorin Suciu.
Dacă doriţi să vă faceţi parte a ctitoriei acestui nou (şi vechi în acelaşi timp) aşezământ monahal, puteţi face acest lucru contribuind, din puţinul fiecăruia, la ridicarea lui. Contul care vă stă la dispoziţie este deschis la Banca Românească, sucursala Făgăraş:
Schitul „Duminica Tuturor Sfinţilor”
RO 79 BRMA 0082 0292 1630 0000

Natalia Corlean

https://i0.wp.com/i82.photobucket.com/albums/j265/dotyk34/grafice%202009/DoarOrtodox.jpg

CALEA SFINTILOR

Sfinţii sunt prietenii lui Dumnezeu.
Sfinţii sunt prietenii oamenilor, mijlocitori între oameni şi Dumnezeu.
În sfinţi se odihneşte Dumnezeu.
Prin sfinţi şi prin oameni lucrează Dumnezeu asupra oamenilor, cu oameni şi pentru oameni.
Sfinţii, pentru rugăciunile noastre intermediază între noi şi Dumnezeu, iar Dumnezeu pentru rugăciunile sfinţilor se milostiveşte şi ne ajută.
Orice gând adresat lui Dumnezeu sau sfinţilor poate deveni rugăciune.
Să nu credeţi că dacă nu ajungeţi să vă închinaţi şi să sărutaţi sfintele moaşte ale unui sfânt, nu veţi fi ajutat de sfântul respectiv!
Sfinţii te ajută dacă te închini icoanei lor. Te ajută, dacă citeşti acatistul lor. Te ajută, dacă citeşti sau cânţi paraclisul lor. Sfinţii te ajută dacă te rogi lor.
Dacă te-ai afla în pustie sau în vârf de munte sau pe mare departe şi n-ai avea la tine, nici moaşte, nici icoană, nici acatist sau paraclis, dar ai avea rugăciune sinceră, fierbinte, din inimă curată, orice ai cere ţi s-ar da, căci dintre toate, cele mai puternice sunt lacrima şi genunchiul plecat.

Să ne ţinem în legătură cu sfinţii, să păstrăm calea deschisă prin gând şi rugăciune, să-i cinstim pe sfinţi, să-i rugăm şi să le mulţumim şi nu va mai fi nevoie de nimic altceva.
Dacă n-ai credinţă, dacă n-ai smerenie şi inimă curată, atingerea de sfintele moaşte poate deveni chiar dăunătoare, te poate nelinişti, te poate tulbura.
Să fim, noi cu inimă curată, să-l iubim noi pe Dumnezeu şi pe sfinţii lui şi să ne rugăm cu simţire adâncă şi Dumnezeu, Maica Domnului şi sfinţii lui
Dumnezeu, invocaţi şi chemaţi vor veni să ne ajute oriunde ne vom găsi.
Să dăm slavă lui Dumnezeu că ne-a rânduit ajutoare pe sfinţii Săi şi pe îngerii Săi şi că nu ne-a lăsat văduvi nici de dragostea Lui!
Să fim cinstitori de Dumnezeu şi de sfinţi şi nu vom rămâne lipsiţi de ajutor şi de cele bune!
Nimeni rugându-se nu se va păgubi, ci folos din asta va afla.
Să-i avem, mai întâi, pe sfinţi în inima noastră, în rugăciunea noastră, în simţirea noatră şi nu va mai fi nevoie să batem drumuri peste drumuri, ca să ne închinăm moaştelor lor, dar atunci când ne aflăm lângă moaştele sfinţilor să le sărutăm cu evlavie şi să le cinstim cum se cuvine!
Sfinţii sunt prezenţi în viaţa noastră, mai ales dacă purtăm numele unui sfânt, acela ne ocroteşte, chiar dacă, noi nevrednicii, nu-i aducem cinstirea cuvenită.
Mari taine sunt legate de prezenţa şi de lucrarea sfinţilor în lume.
Mari minuni săvârşesc sfinţii în lume.
Să-i avem la evlavie, să-i avem în cinstire pe sfinţi şi Dumnezeu se va milostivi spre noi, pentru asta!
Să nu-i uităm pe sfinţi, ca nici ei să nu uite de noi!
Să ştim că sfinţii sunt vii printre noi şi că mari minuni fac!
Să ne rugăm sfinţilor, ca şi ei să se roage pentru noi.
Sfinţilor ai lui Dumnezeu, rugaţi-vă lui Dumnezeu
pentru noi!

Maria Bâgiu (Viaţa şi minunile Sfântului Nectarie de la Eghina, tămăduitorul şi de minuni făcătorul)

FUNDAŢIA ORTODOX-CULTURALĂ

„MAICA SFÂNTĂ – BUCURIA NEAŞTEPTATĂ“

Braşov – str. Iuliu Maniu nr. 43
tel.: +40 268 478 686 • fax: +40 268 478 989
mobil: +40 744 622 033
e-mail: maria.bagiu@sincaveche.ro  maria.bagiu@fundatiaortodoxculturala.ro
www.sincaveche.ro • www.fundatiaortodoxculturala.ro
Cont BRD GSG:
lei: RO35BRDE080SV16516390800
euro: RO31BRDE080SV16516470800
usd: RO96BRDE080SV35745420800

Troparul, acatistul și viața Sfintei Muceniţe Filofteia (7 decembrie)


Întru răbdarea ta ți-ai agonisit plata ta, fericită Filofteia, întru ispite neîncetat răbdând, bătăi suferind, în necazuri binevoind, pe săraci miluindu-i și pe flămânzi săturându-i; roagă-te lui Hristos Dumnezeu, bună fecioară, să mântuiască sufletele noastre.

Filofteia preafericită, din pruncie te-ai adus prin fapta bună jertfa fara prihana lui Dumnezeu, Celui ce mai înainte de a te naște te știa pe tine, care te-ai făcut podoaba fecioarelor și locuitoare cămării celei de nuntă, vrednică de laudă. Pentru aceasta strigam tie: Bucură-te, fecioară pururea pomenită!

Această frumoasă stâlpare, aducătoare de roade vrednice de împărăţia cerurilor, Sfânta Filofteia fecioara, s-a născut în marea cetate Târnova, din părinţi creştini, bulgari cu neamul, lucrători de pământ cu meşteşugul şi simpli cu cunoştinţa. Maică-sa s-a mutat la Domnul după ce copila a ajuns în vârsta cea primitoare de învăţăturile faptei bune şi după ce a semănat în inima şi în sufletul ei cel bun seminţele faptelor bune ale fecioriei şi ale milosteniei, că din rod se cunoaşte pomul.

Iar copila rămânând orfană de maica ei cea firească şi având în inima ei întipărite învăţăturile ei, a început a lucra cu osârdie faptele bune cele începătoare, înţelepţind-o Duhul Sfânt, adică: a merge la biserică, a asculta dumnezeieştile Scripturi cu luare aminte, a posti, a păzi neîntinată fecioria cea trupească şi cea sufletească, a milui pe cei săraci, a sătura pe cei flămânzi, a adăpa pe cei însetaţi şi a îmbrăca pe cei goi. Îşi împodobea cu acestea candela sufletului ei, îşi agonisea untdelemn în vasele ei şi se gătea către intrarea în cămara de Mire cea cerească, ca fecioarele cele înţelepte. Toate faptele bune le săvârşea copila cu statornicie şi cu răbdare, nebăgând în seamă ispitele şi necazurile cele de la urâtorii binelui, aşa precum grăieşte Scriptura: „Gătitu-m-am şi nu m-am tulburat a păzi poruncile Tale”. Dar, fiindcă fapta bună totdeauna este pizmuită de cei răi, n-a fost cu putinţă să nu pătimească şi sfânta mii de ispite, până şi moarte mucenicească. Continuă lectura

Pelerinaj la Patriarhie 24 – 28 octombrie 2009


Sf. Dimitrie Basarabov pelerinaj

In perioada 24-28 octombrie pelerini din Bucuresti si din toata tara sunt asteptati la Catedrala Patriarhala din Dealul Mitropoliei sa se inchine preacinstitelor moaste ale Sfântului Cuviosului nostru parinte Dimitrie cel Nou de la Basarabi, praznuit in data de 27 octombrie.

Alaturi de Sf. Cuv Dimitrie cel Nou mai sunt si alte patru racle cu moaste: ale Sfantului Vasile cel Mare, Sfântului Grigorie de Nazianz (prietenul Sfântului Vasile), Sfântului Grigorie de Nyssa (fratele Sfantului Vasile cel Mare) si racla cu moaste ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena aduse de la Biserica Sfantul Spiridon Nou.

Sf. Dimitrie Basarabov pelerinaj (1)Iata programul detaliat:

Sâmbătă, 24 octombrie 2009
La orele 9.00, moaştele Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379) vor sosi pe Aeroportul Internaţional Henry Coandă, fiind aduse din Grecia de către Înaltpreasfinţitul Părinte Vasile, Mitropolit de Elassona.
La orele 9.45, va începe procesiunea „Calea Sfinţilor” până la Sfânta Cruce de la baza colinei Patriarhiei cu moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena aduse de la Catedrala patriarhală, cu moaştele Sfântului Grigore Teologul († 389) – oferite recent în dar Patriarhiei Române de către Eminenţa sa Cardinalul Christoph Schönborn, Arhiepiscopul Vienei -, aduse de la biserica Sfântul Spiridon Nou şi cu moaştele Sfântului Grigore de Nyssa (fratele Sfântului Vasile cel Mare, episcop al cetăţii Nyssa din provincia bizantină Capadocia, astăzi oraşul Nevşehir din Turcia), aduse de la biserica Domniţa Bălaşa.
La orele 10.00, participanţii la procesiune vor întâmpina racla cu moaştele Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei în dreptul Sfintei Cruci de la baza Dealului Patriarhiei.
Sfintele moaşte vor fi aduse, apoi, în procesiune, la Catedrala Patriarhală, unde vor fi întâmpinate de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi aşezate în baldachinul special amenajat pe Dealul Patriarhiei pentru a fi venerate până în seara zilei de 29 octombrie 2009.

slujba Sf. Dimitrie

Duminică, 25 octombrie
De la orele 9.30, Sfânta Liturghie va fi oficiată de un sobor de ierarhi ai Sfântului Sinod, preoţi şi diaconi, pe un podium special amenajat lângă Catedrala Patriarhală, orientat spre baldachinul cu moaştele sfinţilor.

Patriarhie

Luni, 26 octombrie 2009 (zi în care este prăznuit Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir)
De la orele 9.30, Sfânta Liturghie va fi oficiată de un sobor de ierarhi ai Sfântului Sinod, preoţi şi diaconi, pe podiumul special amenajat lângă Catedrala Patriarhală.

Sf. Dimitrie Basarabov pelerinaj (3)

Marţi, 27 octombrie 2009 (ziua de prăznuire a Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor şi hramul Catedralei Patriarhale)
De la orele 9.30, Sfânta Liturghie va fi oficiată de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Mihail, Mitropolitul grec ortodox al Austriei, reprezentantul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, Înaltpreasfinţitul Părinte Vasile, Mitropolit de Elassona, reprezentantul Bisericii Ortodoxe a Greciei, alţi ierarhi ortodocşi români, preoţi şi diaconi. La Sfânta Liturghie vor participa reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, ai unor instituţii publice, binefăcători şi sponsori ai Patriarhiei Române şi Arhiepiscopiei Bucureştilor, membri Permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc şi Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor etc.

slujba

Miercuri, 28 octombrie 2009 (zi în care va fi prăznuit Sfântul Ierarh Iachint de Vicina, primul Mitropolit al Ţării Româneşti)

De la orele 7.30, va fi oficiată în Catedrala patriarhală Sfânta Liturghie arhierească, urmată de slujba de Te Deum (orele 9.30), la care vor participa membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
De la orele 10.00, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei va avea loc şedinţa solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române cu tema „Anul comemorativ-omagial 2009 al Sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379) şi al celorlalţi Sfinţi Capadocieni în Patriarhia Română”, transmisă în direct de posturile de radio şi televiziune TRINITAS. În cadrul şedinţei solemne vor fi evaluate cele mai importante manifestări cu caracter religios-duhovnicesc, cultural-editorialistic şi mediatic organizate anul acesta de către eparhiile din ţară şi străinătate ale Patriarhiei Române. (sursa: BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIE ROMÂNE)

pelerinaj Patriarhie de Sf. Dimitrie cel Nou (4)

pelerinaj Patriarhie de Sf. Dimitrie cel Nou (8)

pelerinaj Patriarhie de Sf. Dimitrie cel Nou (6)

pelerinaj Patriarhie de Sf. Dimitrie cel Nou (7)

pelerinaj racle sfinte

pelerinaj Patriarhie de Sf. Dimitrie cel Nou

pelerinaj Patriarhie de Sf. Dimitrie cel Nou (11)

pelerinaj Patriarhie de Sf. Dimitrie cel Nou (3)

pelerinaj Patriarhie de Sf. Dimitrie cel Nou (13)

pelerinaj Patriarhie de Sf. Dimitrie cel Nou (5)

Troparul Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul (9 noiembrie)


Pre cel născut în Silivria si ocrotitorul Eghinei, pre cela ce s-a arătat în vremurile din urmă prieten adevărat al virtuţii, pre Sfântul Ierarh Nectarie să-l cinstim cei credincioşi ca pre un dumnezeiesc slujitor al lui Hristos, că izvorăşte bogate vindecări celor ce cu evlavie strigă: Slavă lui Hristos, Celui ce te-a proslăvit! Slavă Celui ce minunat te-a arătat! Slavă Celui ce prin tine lucrează tuturor tămăduiri!

Continuă lectura

Cântări la Sf. Dimitrie cel Nou de la Basarabov – 27 octombrie


Troparul Sf. Dimitrie cel Nou din Basarabov

„Intru tine, Parinte, cu osardie s-a mantuit cel dupa chip, ca luand Crucea, ai urmat lui Hristos si lucrand ai invatat sa nu se uite la trup, caci este trecator, ci sa poarte grija de suflet, de lucru cel nemuritor. Pentru aceasta si cu ingerii impreuna se bucura, Prea Cuvioase Parinte Dimitrie, duhul tau.”

+ Canonul Sf. Dimitrie cel Nou Basarabov (Cantarea a IX-a si Catavasia) – partea a III-a


Canonul Sf. Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucurestilor (partea I-a)

Canonul Sf. Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucurestilor (partea a II-a)

Psalţii Catedralei Patriarhale,

Continuă lectura