Pelerinaj în Sâmbata lui Lazăr (a Floriilor) la Bucureşti


Sâmbătă, 11 aprilie 2009, în Capitală, începând cu ora 17:00, va avea loc un pelerinaj organizat de către Patriarhia Română împreună cu Arhiepiscopia Bucureştilor prin Protoieriile I, II şi III Capitală, cu participarea Protoieriilor Ilfov Nord şi Ilfov Sud şi a Centrul de presă BASILICA al Patriarhiei Române.

Traseu: Mănăstirea Radu Vodă, biserica Sfântul Spiridon Nou, biserica Sfânta Ecaterina şi Catedrala Patriarhală.

Itinerarul pelerinajului: str. Radu – Vodă, b-dul Mărăşeşti, str. Şerban – Vodă (cu oprire la biserica Sfântul Spiridon Nou), str. Principatele Unite, str. Ienăchiţă Văcărescu, str. Sfânta Ecaterina (cu oprire la biserica Sfânta Ecaterina), str. Bibescu Vodă şi str. Dealul Mitropoliei.

Program :

– Ora 16:45 – la Mănăstirea Radu Vodă, Preasfinţitul Episcop-Vicar Varsanufie Prahoveanul va sfinţi stâlpările care vor fi împărţite credincioşilor.

– Ora 17:00 – plecare de la Mănăstirea Radu Vodă.

– Ora 17:15 – La biserica Sfântul Spiridon Nou procesiunea va fi întâmpinată de preoţii şi credincioşii din parohiile: Sfântul Spiridon, Slobozia şi Sfântul Alexe din Protoieria III Capitală.

– Ora 17:30 – La biserica Sfânta Ecaterina procesiunea va fi întâmpinată de preoţii profesori şi studenţii teologi de la Facultatea de Teologie „Patriarhul Justinian” din Bucureşti.

– Ora 17:45 – La Catedrala Patriarhală procesiunea va fi întâmpinată de către Preafericitul Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care va rosti un cuvânt de învăţătură.

BIROUL DE PRESĂ AL ARHIEPISCOPIEI BUCUREŞTILOR

Reclame

Triodul / Postul Mare

Reprezentativ


Sf Zosima _Sf Maria Egipteanca

Necesitatea postirii ca pregătire trupească şi sufletească pentru întâmpinarea praznicului Învierii Domnului şi de folos pentru mântuire a apărut încă din Biserica primară. Însă durata acestui post al Păresimilor s-a stabilit treptat:

S-a pornit iniţial de la câteva zile de postire (dat fiind faptul că primii creştini erau permanent într-o stare de trezvie, aşteptând Parousia – A Doua Venire a Domnului – încă de atunci);

S-a continuat cu generalizarea „postului Săptămânii Mari” (la sfârşitul sec. III);

Apoi generalizarea practicii Postului Paştelui de 40 de zile, în lumea creştină, pe lângă postul Săptămânii Mari (sec. IV), rămas distinct;

(cf. cu Epistolele festale ale Sfântului Atanasie cel Mare, scrise în perioada 329 – 347).

Extinderea perioadei de postire s-a făcut atât din râvna credincioşilor, cât şi în conformitate cu necesităţile vremii, pe măsura ieşirii Bisericii din perioada persecuţiilor şi ca o dorinţă a creştinilor de a nu se lăsa copleşiţi de „duhul lumii”.

Triodul („carte rituală creştină cuprinzând cântările şi rugăciunile din cele zece săptămâni dinainte de Paşti”, dar şi perioadă liturgică pregătitoare pentru sărbătorirea Paştelui) a fost stabilit ca perioadă de timp şi ca slujbe (conţinut) tot în mod treptat, pornind de la Săptămâna Mare (a Patimilor). Dintre imnografii care au contribuit la compunerea de imne (condace, tropare, canoane, stihiri) ale Triodului, amintim pe:
Sfântul Roman Melodul (sec. VI – VII)

Sfântul Sofronie al Ierusalimului (sec. VII)
Sfântul Andrei Criteanul (sec. VIII)
Sfântul Ioan Damaschinul (sec. VIII)
Sfântul Cosma din Maiuma (sec. VIII)
Sfântul Teodor Studitul (sec. IX) – autor, printre altele, al „triodelor”, canoane cu trei ode, de la care vine numele Triodului
Monahia Casiana
Simeon Metafrastul, Nichifor Vlemidis (sec. X – XI) ş.a. (unii rămaşi anonimi).

Triodul (conţinutul său) a fost încheiat în sec. XII, primind unele mici modificări şi completări până în sec. XV (şi anume: în sec. XIV s-a adăugat închinarea unei duminici Sfântului Grigorie Palama, spre exemplu; în sec. XV – Prohodul Domnului, la Sâmbăta Mare).

„În fine, definitiv fixat prin prima sa tipărire la Veneţia în anul 1522, Triodion-ul grec original n-a mai cunoscut până în zilele noastre noi modificări. El nu este totuşi doar un vestigiu istoric, ci rămâne expresia cea mai izbitoare a spiritualităţii liturgice ortodoxe în acelaşi timp dinamice şi fidele faţă de originea ei. Zelul duhovnicesc nu se va mai exprima de acum înainte prin creaţia imnografică, ci prin smerita ascultare faţă de tradiţie şi prin aprofundarea acestui tezaur care reflectă peste zece secole de experienţă ascetică şi liturgică.” (Ieromonah Makarios Simonopetritul, „Triodul explicat. Mistagogia timpului liturgic”, ediţia a doua, Deisis, Sibiu, 2003, traducere diac. Ioan I. Ică jr)

Duminicile Triodului (trei pregătitoare şi şapte de post propriu-zis, între care prima este „a brânzei” şi ultima este Săptămâna Mare):

  1. Duminica Vameşului şi a Fariseului;
  2. Duminica Fiului Risipitor;
  3. Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi; (a Lăsatului sec de brânză)
  4. Duminica Izgonirii lui Adam din Rai; (a Lăsatului sec de brânză)
  5. Duminica Ortodoxiei; (prima din Postul Mare)
  6. Duminica Sfântului Grigorie Palama;
  7. Duminica Sfintei Cruci;
  8. Duminica Sfântului Ioan Scărarul;
  9. Duminica Mariei Egipteanca;
  10. Duminica Floriilor.

  • DUMINICA SFINTEI ÎNVIERI A DOMNULUI (SFINTELE PAȘTI)

(material prelucrat după Ieromonah Makarios Simonopetritul, „Triodul explicat. Mistagogia timpului liturgic”, Deisis, 2003)
Autor: Prof. Religie Mirela Șova

doar ortodox church102