Arhive etichetă: Catedrala Mântuirii Neamului

A fost stabilit programul Zilelor Sfințirii Catedralei Naționale. Evenimentele dedicate acestui moment vor începe în 25 noiembrie 2018 și se vor finaliza în ziua de 30 ale lunii.

Publicat pe de
1

Această prezentare necesită JavaScript.

Duminică, 25 noiembrie 2018

  • 9:00 – 12:30 – Sfânta Liturghie și slujba de sfințire a Catedralei Naționale oficiate de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de ierarhi.

26-29 noiembrie 2018

  • Se va oficia zilnic Sfânta liturghie și va avea loc ulterior un program liturgic și cultural special

Vineri, 30 noiembrie 2018 (Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, Hramul Catedralei Naționale).

  • 9:30 – 12:00 Sfânta Liturghie oficiată de Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului și a toată Palestina, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de ierarhi.

Înscrierea și deplasarea credincioșilor pentru sfințirea Catedralei Naționale se face prin intermediul parohiilor.

DoarOrtodox

Reclame

8822 este noul număr la care putem dona 2 EURO prin SMS pentru construirea Catedralei Neamului Românesc

Publicat pe de
1

sms 2 euro 8822 catedrala mantuirii neamuluiDin 15 iulie 2016 a fost alocat un nou număr unic pentru donații prin SMS pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Puteţi dona 2 EURO (nu se aplică T.V.A.) prin trimiterea unui SMS la numărul 8822 disponibil în reţelele Vodafone, Orange și Telekom.

Celelalte modalităţi de donare sunt următoarele:

1. Direct la orice unitate de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Române urmând a primi chitanță personalizată

2. Prin donare online direct de pe site-urile www.catedralaneamului.ro şi www.construimcatedrala.ro

3. Prin depunere de numerar sau virament bancar în următoarele conturi BCR ale Patriarhiei Române:

– LEI : RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109 Sucursala Sector 4, București

– EUR: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111 Sucursala Sector 4, București

– USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110 Sucursala Sector 4, București

Detalii despre etapele construirii locașului de cult, despre arhitectură, dar și despre simbolistică puteți afla consultând site-ul www.catedralaneamului.ro

24.09.2015-2

COMUNICAT AL PATRIARHIEI ROMÂNE: O manipulare care nu onorează postul de televiziune BBC

Publicat pe de
2

În legătură cu documentarul „Deşi este cea mai săracă ţară din UE, în România la fiecare trei zile se mai construieşte o biserică“, prezentat de postul de televiziune BBC în ziua de 3 august 2013 şi difuzat fără discernământ critic de unele media româneşti, Patriarhia Română precizează:
Construirea de noi lăcaşuri de cult nu este un capriciu, ci reprezintă o necesitate liturgică, mai ales în mediul urban, acolo unde în timpul regimului comunist a fost interzisă construirea de biserici. După anul 1990, la iniţiativa comunităţilor de credincioşi din întreaga ţară şi cu sprijinul autorităţilor locale, au fost construite sau se află în diferite stadii de execuţie aproximativ 2.000 de lăcaşuri de cult, deoarece cele deja existente s-au dovedit neîncăpătoare pentru numărul mare de creştini ortodocşi care participă la sfintele slujbe. Construirea, pictarea şi întreţinerea acestora sunt susţinute financiar în cea mai mare parte de comunităţile parohiale, care sunt şi principalii lor beneficiari.
În ceea ce priveşte sprijinul de la bugetul de stat pentru cultele recunoscute (nu doar Biserica Ortodoxă Română), potrivit Ministerului Finanţelor Publice, acesta reprezintă 0,2% din bugetul de stat sau 0,08% din PIB-ul României şi este consecinţa confiscării proprietăţilor bisericeşti prin Legea secularizării proprietăţilor bisericeşti (1863) şi de către regimul comunist din România, începând cu anul 1948. O eventuală întrerupere a sprijinului de la bugetul de stat pentru Cultele religioase trebuie să urmeze retrocedării tuturor proprietăţilor bisericeşti aflate în proprietatea şi exploatarea Statului român.
Cât priveşte sprijinul financiar de la bugetul de stat pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, acesta este în conformitate cu Legea Cultelor (489/2006) şi Legea Catedralei Mântuirii Neamului (376/2007).
În acelaşi timp, de peste doi ani, în toate bisericile şi mănăstirile Patriarhiei Române din ţară şi străinătate se desfăşoară Colecta Naţională pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, la care participă numeroşi donatori, în special preoţi şi credincioşi.
Toate informaţiile inexacte, prezentate în documentarul BBC, sunt preluate din aceeaşi sursă tendenţioasă (ASUR), aşa cum a procedat în luna august 2011 postul de televiziune Deutsche Welle, care a realizat un reportaj similar a cărui falsă argumentaţie a fost demontată atunci de Patriarhia Română. De exemplu, în urmă cu doi ani, în reportajul Deutsche Welle se folosea aceeaşi retorică patetică şi alarmistă în ceea ce priveşte construirea Catedralei Mântuirii Neamului prin aprecierea costurilor realizării infrastructurii acesteia, faza roşu-gri, la peste 600 milioane de euro. În realitate, costurile estimate de specialişti sunt de 100 milioane de euro, iar, după realizarea infrastructurii viitoarei Catedrale patriarhale (finalizată în aprilie 2013), acestea au scăzut cu 20%.
Referitor la precizarea realizatorului documentarului BBC că reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române nu au acceptat un interviu pentru a-şi exprima punctul de vedere, menţionăm:
La câteva zile după finalizarea infrastructurii la Catedrala Mântuirii Neamului, probabil la sugestia contestatarilor construirii acesteia, doi jurnalişti BBC – unul din România, domnul Paul Andrei Lungu, iar celălalt căsătorit cu un român, vorbitor de limbă română şi cunoscător al tradiţiilor româneşti, doamna Tessa Dunlop – au solicitat Patriarhiei Române sprijinul pentru realizarea cât mai curând posibil a unui material despre „popularitatea Bisericii Ortodoxe Române şi popularizarea acţiunilor Bisericii Ortodoxe Române“ la nivel internaţional. Solicitarea celor doi jurnalişti a ridicat un semn de întrebare în ceea ce priveşte buna lor credinţă, având în vedere antecedentele jurnalistice, termenele foarte scurte fixate pentru filmare (câteva zile), contrar uzanţelor instituţiei media britanice, şi insistenţa cererii de a filma la şantierul Catedralei Mântuirii Neamului după o regie cel puţin bizară. În acest sens, relevant este şi faptul că jurnaliştii BBC au solicitat intervenţii pe lângă Patriarhia Română pentru filmare, inclusiv prin intermediul unor reprezentanţi ai diplomaţiei româneşti la Londra şi ai diplomaţiei britanice la Bucureşti.
În concluzie, realizatorii documentarului BBC au reuşit să umbrească imaginea uneia dintre instituţiile media internaţionale cele mai apreciate pentru profesionalismul şi corectitudinea informaţiilor prezentate, prin folosirea exclusivă a unor informaţii sugerate de către reprezentanţii unui curent antireligios şi anticlerical din România sau intervievarea numai a unor interlocutori atent selectaţi pentru atingerea scopului propus. Tendinţa de a exagera şi de a transmite mesajul fals că, din cauza Bisericii Ortodoxe Române, România este «ţara cea mai săracă din UE», cu un sistem educaţional, medical şi de asistenţă socială în criză, fără nici o dovadă în acest sens, nu onorează postul de televiziune britanic.
În plus, considerăm că este mai demn pentru un popor european creştin să construiască biserici noi, necesare unor comunităţi numeroase, decât să vândă biserici goale din lipsă de credincioşi, spre a fi transformate în spaţii comerciale sau sportive, aşa cum se întâmplă adesea în Marea Britanie şi în alte ţări secularizate din Occident, spre mirarea altor religii.
Biroul de presă al Patriarhiei Române

Sprijinul financiar pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului este legal

Publicat pe de
Răspunde

catedrala-mantuiriiÎn legătură cu scrisoarea deschisă aAsociaţieiSecular-Umaniste din România (ASUR),adresată  Primăriilor şi Consiliilor locale cărora le solicită să refuze cererile Patriarhiei Române de finanțare aCatedralei Mântuirii Neamuluiprecizăm:

1. Solicitările de sprijin financiar ale Patriarhiei Române pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului adresate autorităţilor de Stat centrale şi locale sunt făcute conform prevederilor legale în vigoare.

Potrivit legii 376/2007 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului, “fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu aceasta destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale” (art. 1, alin. 2).

De asemenea, conform legii 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al Cultelor din România, „cultele recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului, pentru cheltuielile privind funcţionarea unităţilor de cult, pentru reparaţii şi construcţii noi, în raport cu numărul credincioşilor conform ultimului recensământ şi cu nevoile reale” (art. 10, alin. 6).

2. În ceea ce priveşte dezinformarea repetată sistematic de ASUR că „anual 540 de milioane de euro sunt alocaţi de la bugetul central şi cele locale pentru Culte”, precizăm că în anul 2012, sprijinul financiar pentru repararea şi construirea noi lăcaşuri de cult, consolidarea şi repararea celor existente a fost de aproximativ 50 milioane de lei (aproximativ 11 milioane euro), de aproape 50 de ori mai puţin decât suma menţionată fără niciun fundament real de asociaţia menţionată. Aceste fonduri au fost destinate sprijinirii tuturor Cultelor recunoscute din România, iar nu doar a Bisericii Ortodoxe Române.

Referitor la fondurile pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, reamintim că acestea provin din donaţiile credincioşilor făcute în toate bisericile şi mănăstirile Patriarhiei Române şi din contribuţiile de la bugetele de Stat centrale şi locale. Pănă în prezent, în cei doi ani de la începerea lucrărilor sunt aproape finalizate lucrările la infrastructura Catedralei, urmând ca la începutul anului viitor să fie continuate lucrările de construcţie la suprafaţă.

Patriarhia Română mulţumeşte tuturor credincioşilor donatori şi reprezentanţilor autorităţilor centrale şi locale pentru sprijinul financiar acordat pentru construireaCatedralei Mântuirii Neamului, ceea ce dovedeşte înţelegerea faptului că viitoarea Catedrală patriarhală este o necesitate liturgică pentru cler şi mireni, fiind în acelaşi timp şi un simbol al demnităţii poporului român majoritar religios.

(Biroul de Presă al Patriarhiei Române)

De ce construim Catedrala Mântuirii Neamului şi care este semnificaţia acesteia?

Publicat pe de
1

Întrucât mai sunt unele persoane şi grupări care continuă să conteste în ţară şi străinătate necesitatea şi oportunitatea construirii Catedralei Mântuirii Neamului în Bucureşti, Patriarhia Română face precizarea că Noua Catedrală este o necesitate şi un simbol:

1. Necesitatea liturgică

Numai cine slujeşte sau participă la momentele solemne liturgice şi la ceremoniile bisericeşti din actuala Catedrală patriarhală cunoaşte dificultăţile pe care le creează lipsa acută de spaţiu în desfăşurarea normală a slujbelor religioase. Actuala Catedrală patriarhală, construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656 – 1658), a fost iniţial biserică mănăstirească, devenită ulterior catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înfiinţarea Patriarhiei Române, ea serveşte în mod provizoriu drept Catedrală patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, aşa cum se menţionează în pisania scrisă deasupra uşii de intrare de patriarhul Miron Cristea, după lucrările de restaurare din anii 1932-1935. Toate catedralele mitropolitane din provinciile româneşti sunt cu mult mai încăpătoare decât actuala Catedrală patriarhală şi oferă clerului şi credincioşilor condiţii mai bune pentru desfăşurarea cultului.

2. Necesitatea publică

Potrivit Legii cultelor nr. 489/2006, cultele sunt persoane juridice de drept privat şi utilitate publică (art. 8, alin. 1). În Catedrala Mântuirii Neamului vor fi organizate ceremonii religioase cu caracter public-naţional, ca de exemplu pomenirea eroilor neamului românesc la sărbătoarea Înălţării Domnului – Ziua Eroilor (unul din hramurile viitoarei Catedrale patriarhale) şi a Eroilor din Decembrie 1989 sau slujba de Te-Deum la Ziua Naţională – 1 Decembrie. În acelaşi timp, în Catedrala Mântuirii Neamului se vor desfăşura alte ceremonii, aniversări sau comemorări cu caracter naţional şi internaţional, vor fi primiţi oaspeţii din străinătate şi vor fi organizate evenimente cu semnificaţie religioasă, congrese, conferinţe şi alte manifestări ale preoţilor şi tinerilor români din ţară şi străinătate. Utilitatea publică a viitoarei Catedrale patriarhale va fi evidenţiată şi de amenajarea spaţiului generos de aproape 6 hectare din jurul ei ca parc public, mărind suprafaţa spaţiilor verzi din Bucureşti.

3. Simbol al unităţii dintre lucrarea spirituală şi socială a Bisericii

În ansamblul Catedralei Mântuirii Neamului, lucrarea spirituală de ordin liturgic, catehetic şi omiletic se va desfăşura în unitate şi completare cu lucrarea social-culturală – prin Centrul de conferinţe şi Muzeul creştinismului românesc -, social-filantropică – prin cantina şi căminul pentru pelerini -, şi social-medicală – prin Centrul de diagnostic şi tratament -, toate în incinta Catedralei noi.

4. Simbol al unităţii dintre generaţii şi al românilor de pretutindeni

Catedrala Mântuirii Neamului prin stilul arhitectonic tradiţional bizantin-românesc va fi reprezentativă pentru credinţa majorităţii poporului român. Picturile şi mozaicurile viitoarei Catedrale patriarhale vor include sfinţi şi lăcaşuri de cult reprezentative din toate provinciile româneşti şi chiar ale comunităţilor de români din afara României.

5. Simbol al demnităţii naţionale

Biserica Ortodoxă Română este astăzi singura între Bisericile Ortodoxe fără o catedrală reprezentativă pentru credinţa majorităţii poporului român. În mai multe ţări din lume, Catedrala din capitală se numeşte catedrală naţională. De exemplu, National Cathedral din Washington este catedrală naţională, în care au loc şi ceremonii cu valoare de simbol naţional. De remarcat faptul că în Bucureşti a fost construit stadionul Naţional Arena cu o capacitate de 55.000 de locuri, din fonduri publice, fără mari proteste în legătură cu oportunitatea acestui obiectiv sportiv naţional. În schimb, Catedrala Mântuirii Neamului, cu o capacitate de 5.000 de locuri, va fi construită doar parţial din fonduri publice, ceilalţi bani fiind din donaţii ale clerului şi credincioşilor ortodocşi români din ţară şi străinătate.

6. Complementară şcolilor şi spitalelor din România

Noua Catedrală patriarhală nu poate fi pusă în concurenţă sau opoziţie cu şcolile şi spitalele din România, aşa cum fac cei ostili construirii ei, deoarece ea este complementară acestora. Şcolile publice din România sunt concurate şi completate de multe şcoli particulare, apărute după 1990, aşa cum spitalele şi alte unităţi medicale de stat sunt concurate şi completate de centre medicale private. În schimb, Catedrala Mântuirii Neamului nu poate fi înlocuită de una privată, deoarece Catedrala este un simbol al unei mari comunităţi în rugăciune, al unui oraş întreg.

Biserica este singura şcoală care nu se finalizează cu examenul de bacalaureat sau cu studiile de doctorat, ci rămâne permanent o şcoală spirituală pentru toată viaţa, care îndrumă oamenii să caute viaţa cerească veşnică, încă din timpul vieţii lor pământeşti. În plus, ea este singurul spital care vindecă pe om de păcate prin iertare şi prin cultivarea virtuţilor spre a dobândi sănătate sufletească şi iubire curată pentru armonia în familie şi societate.

Aşadar, Biserica este şcoală spirituală şi spital duhovnicesc, complementară tuturor şcolilor şi spitalelor publice. De aceea, la solicitarea Bisericii, în şcolile publice se predă şi religia care educă pe copii şi tineri în spiritul valorilor perene şi eterne, completând astfel disciplinele ştiinţifice, iar în spitale sunt prezenţi preoţi de caritate care ajută şi completează practica medicală ştiinţifică, întrucât omul este nu numai trup, ci şi suflet.

7. În concluzie, este mai util şi mai demn să construim cu bucurie un spaţiu-simbol al comuniunii decât să apărăm cu patimă un vid spiritual!

Acest adevăr este confirmat de mulţimea clericilor şi credincioşilor români care deja au început să ofere cu bucurie bănuţul lor pentru Catedrala care reprezintă dorinţa lor de întărire în credinţă şi de înălţare în demnitate. (Biroul de presă al Patriarhiei Române)

AJUTĂM construirea Catedralei Mântuirii Neamului, vis, simbol şi necesitate liturgică pentru ortodoxia românească!

Publicat pe de
2

Donaţi în conturile special deschise de Patriarhie, destinate exclusiv obiectivului:

Cont BCR (ROL): RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109 Sucursala Sector 4, București

Cont BCR (EUR): RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111 Sucursala Sector 4, București

Cont BCR (USD): RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110 Sucursala Sector 4, București

Catedrala Mântuirii Neamului – o necesitate practică şi un simbol al demnităţii naţionale

Legea Catedralei (261/2005) prevede că „fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale” (art. I, alin. 2). Ca atare, potrivit prevederilor legale în vigoare, Guvernul României a acordat recent Patriarhiei Române un sprijin financiar în valoare de zece milioane lei pentru lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului pe anul 2011. Această sumă reprezintă doar 5% din suma de 200.000.000 lei aferentă lucrărilor de execuţie pe anul 2011 . Banii din acest sprijin guvernamental provin şi din impozitele plătite statului român de către credincioşii români ortodocşi, care reprezintă majoritatea poporului român (87%). Impozitul şi contribuţiile aferente salariilor, TVA-ul etc. care vor fi plătite de către Patriarhia Română Statului Român din suma de 200.000.000 lei se estimează a fi de aproximativ 60.000.000 lei în anul 2011.

În urma hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 6 iulie 2010, pe toate calendarele bisericeşti – 2011, editate de către eparhiile Patriarhiei Române din ţară şi străinătate, a fost tipărită imaginea Catedralei Mântuirii Neamului însoţită de apelul Ajutorul tău pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului şi menţionate conturile în lei, euro şi dolari (USD) deschise de Patriarhia Română în care pot fi făcute donaţii prin virament.

În şedinţa de lucru din 16 – 17 februarie 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat procedura de colectă naţională pentru continuarea lucrărilor de construire a Catedralei Mântuirii Neamului în cadrul unităţilor de cult din cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române . Astfel, potrivit acestei hotărâri sinodale, pentru informarea credincioşilor asupra colectei naţionale pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, în fiecare lăcaş de cult ortodox va fi afişat un anunţ care va cuprinde imaginea Catedralei Mântuirii Neamului , anunţul emiterii unei chitanţe indiferent de sumă, modelul de chitanţă şi conturile bancare în care se pot face direct donaţii prin virament de către persoanele fizice sau juridice.

Donaţiile pentru Catedrala Mântuirii Neamului vor putea fi făcute la parohii, mănăstiri şi schituri doar clericilor angajaţi la respectivele unităţi de cult. Donatorii vor primi pentru suma donată o chitanţă personalizată din chitanţierele puse la dispoziţie de către Patriarhia Română prin intermediul centrelor eparhiale , corespunzător numărului unităţilor de cult din subordine. Fiecare eparhie va transmite apoi, prin intermediul protopopiatelor din jurisdicţie, carnetele-chitanţier către fiecare parohie şi mănăstire.

În fiecare lună, protopopiatele vor centraliza electronic, în baza unor procese-verbale, chitanţele eliberate de unităţile de cult din teritoriu pe care le vor trimite, împreună cu sumele aferente, către centrele eparhiale.

La rândul lor, eparhiile vor centraliza electronic procesele-verbale cu chitanţele de la toate unităţile de cult aflate în jurisdicţie, iar sumele aferente vor fi transferate prin virament direct în conturile bancare ale Patriarhiei Române, aferente Catedralei Mântuirii Neamului. Predarea centralizării către Patriarhia Română se va face împreună cu ordinul de plată bancar.

Însumarea informaţiilor şi a documentelor necesare înregistrării în contabilitatea Patriarhiei Române se va face în luna curentă pentru luna precedentă.

Verificarea fiecărei chitanţe de către persoanele donatoare se poate face prin apelarea la numărul de telefon: 021 406 71 82 sau la adresa de e-mail: contabilitate@patriarhia.ro.

În pomelnicul ctitorilor Catedralei de pe site-ul http://www.catedralaneamului.ro vor fi menţionate numele donatorilor, dar numai cu acordul acestora.

Ţinând cont de faptul că în parohiile şi mănăstirile Patriarhiei Române în primele duminici din postul Sfintelor Paşti (care începe la 7 martie 2011) se va organiza colecta pentru Fondul Central Misionar destinat în special ajutorării comunităţilor ortodoxe româneşti sărace din ţară şi din străinătate, colecta naţională pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului va începe după sărbătoarea Sfintelor Paşti (24 aprilie 2011) .

Pentru evitarea fraudelor, Patriarhia Română nu împuterniceşte pe nimeni să colecteze bani pentru Catedrala Mântuirii Neamului în spaţiile publice, la casele credincioşilor sau sediile instituţiilor publice de stat ori ale firmelor private . În acelaşi timp, urmare unor sesizări primite, Patriarhia Română respinge încercările unor societăţi comerciale de a folosi donaţiile pentru Catedrala Mântuirii Neamului ca pretext pentru neplata datoriilor către alte persoane juridice .

Celor care încă se mai opun construirii viitoarei Catedrale patriarhale prin lamentaţii tardive, deşi la începutul lunii septembrie 2010 a fost obţinută autorizaţia de construire, iar acum se desfăşoară lucrările de execuţie, le reamintim faptul că edificarea acesteia este o necesitate practică, liturgică şi misionară şi, ca atare, o responsabilitate imediată a Patriarhiei Române .

Biserica Ortodoxă Română este singura dintre Bisericile Ortodoxe fără o catedrală reprezentativă pentru credinţa şi demnitatea poporului ei .

Patriarhia Română mulţumeşte tuturor celor care în ultimii ani au sprijinit-o în continuarea demersurilor pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului şi, mai ales, clerului şi credincioşilor care au contribuit sau contribuie financiar pentru înălţarea acesteia, rugând pe Milostivul Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, bucurie şi mult ajutor în viaţă.

Donaţiile vor fi făcute în biserici şi în conturi speciale

Patriarhia Română a organizat in 18 februarie 2011, în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei, o conferinţă de presă pe tema colectei naţionale pentru Catedrala Mântuirii Neamului.

Conferinţa de presă a fost susţinută de către Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, secretarul Sfântului Sinod, şi de părintele vicar-administrativ Ionuţ Corduneanu, având ca scop comunicarea hotărârii Sfântului Sinod privind procedura de colectă naţională pentru continuarea lucrărilor de construire a Catedralei Mântuirii Neamului în cadrul unităţilor de cult din cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române. În cadrul conferinţei, s-au făcut precizări clare asupra modului în care credincioşii pot contribui la edificarea Catedralei Mântuirii Neamului, prin donaţii făcute direct prin unităţile de cult (parohii, mănăstiri sau schituri) astfel încât ei să fie feriţi de orice tentativă de fraudă din partea unor posibili impostori.

Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul a prezentat conţinutul hotărârii Sfântului Sinod, din şedinţa de lucru din 16 – 17 februarie, referitoare la informarea credincioşilor asupra colectei naţionale pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, după care a răspuns întrebărilor jurnaliştilor prezenţi. Preasfinţia Sa a specificat că procedura de colectă naţională prevede clar că donaţiile pentru viitoarea catedrală patriarhală nu pot fi făcute decât în biserică, urmate în mod obligatoriu de eliberarea unei chitanţe personalizate care nu poate fi falsificată, astfel încât credinciosul să aibă certitudinea că donaţia va corespunde scopului propus, iar numele său va fi pomenit la altarul vechii Catedralei patriarhale. „În curând, vom amplasa o biserică construită din izopan pe terenul Catedralei Mântuirii Neamului, în apropierea şantierului, unde credincioşii pot să meargă personal să vadă şi felul în care se desfăşoară lucrările, să participe la slujbe şi să primească chitanţa pentru donaţia făcută”, a anunţat PS Ciprian. De asemenea, Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul a precizat că donaţiile pentru Catedrala Mântuirii Neamului nu se vor confunda sau amesteca, în nici un caz, cu contribuţiile credincioşilor pentru botezuri, nunţi şi înmormântări, pentru care se eliberează o chitanţă şi care au o cu totul altă destinaţie: salarizarea personalului clerical şi neclerical şi întreţinerea lăcaşului de cult.

O campanie solicitată chiar de credincioşi

PS Ciprian a arătat că donaţii pentru noua catedrală s-au făcut încă dinaintea lansării unei campanii oficiale, cu ajutorul cărora s-a asigurat organizarea şantierului şi a pereţilor mulaţi. „De la ultima conferinţă de presă din iunie 2010 şi până în momentul de faţă, s-au strâns de la credincioşi peste 1 milion de lei noi, care doar auzind în ce condiţii s-a desfăşurat concursul de proiectare şi că s-a început efectiv lucrarea prin organizarea de şantier, au trimis bani, fie prin mandate poştale, fie direct în contul deschis la Patriarhia Română, aceasta în condiţiile în care nu s-a organizat o campanie de colectare oficială”, a spus Preasfinţia Sa.

Părintele consilier patriarhal Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a explicat că această campanie naţională de colectare a fost organizată ca urmare a cererilor credincioşilor care, după ce au fost anunţate oficial conturile, au solicitat telefonic o campanie în fiecare biserică şi mănăstire, pentru a evita dificultăţile pe care le presupun demersurile de donaţie prin virament bancar sau prin mandat poştal.

Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul a mai arătat că circumstanţele sunt cu atât mai încurajatoare cu cât, după definitivarea proiectului şi începerea efectivă a lucrărilor, estimările de cost arată o sumă mai mică pentru realizarea Ansamblului arhitectural „Catedrala Mântuirii Neamului”. „Cifrele care au fost anunţate anul trecut au fost estimate în funcţie de devize nedefinitivate. După ce s-a semnat contractul cu firma de proiectare câştigătoare şi s-a continuat toată această procedură de finalizare şi calculare, pentru faza „de roşu”, potrivit devizului, costurile au scăzut la aproximativ 110 milioane de euro, cu TVA inclusă. Pentru a ajunge cu lucrările la „cota 0″, şi sperăm ca până la sfârşitul anului să ajungem la această fază, e nevoie de 200 milioane de lei”, a spus PS Ciprian.

O prioritate a Bisericii şi a tuturor instituţiilor de stat

Părintele Ionuţ Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, a explicat că, spre deosebire de celelalte unităţi de cult din ţară, Catedrala Mântuirii Neamului are un statut special, reglementat prin lege, care prevede necesitatea implicării pentru edificare, nu numai a Patriarhiei Române, ci şi a celorlalte instituţii de stat. „Catedrala Mântuirii Neamului este singurul lăcaş de cult sau singurul obiectiv care este reglementat la nivel de lege. În rest, există o lege generală referitoare la lăcaşurile de cult şi la aşezăminte în special. De aceea, atenţia deosebită nu a fost acordată doar de către Patriarhia Română, ci a fost acordată de toate autorităţile Statului, începând cu Guvernul, care a adoptat Ordonanţa 19 în 2005, Parlamentul, care a aprobat ordonanţa prin lege, preşedintele, care a promulgat legea adoptată de ambele Camere ale Parlamentului, Primăria Municipiului Bucureşti, care a adoptat planul urbanistic zonal, în baza căruia s-a eliberat certificatul de urbanism pentru catedrală, iar numărul instituţiilor locale, centrale şi de stat care au considerat că aceasta este o problemă naţională ar putea continua. De aceea, nu este vorba doar de o prioritate a Bisericii”, a spus părintele vicar patriarhal.

Pr. Ionuţ Corduneanu a mai arătat că „acest efort sau acest exerciţiu poate fi un câştig şi pentru viitor, deoarece vom căpăta încredere şi vom continua şi pentru alte lucrări de anvergură naţională după un astfel de model”. Astfel, pe baza modelului de realizare a proiectului „Catedrala Mântuirii Neamului”, se vor putea realiza şi alte obiective naţionale, cerute de către populaţie şi chiar sprijinite de Patriarhia Română, în măsura în care pot fi acceptate de către Biserică. Părintele vicar patriarhal a specificat, de asemenea, că lucrarea social-filantropică a Bisericii nu se va diminua în nici un fel, ci toate proiectele Patriarhiei şi ale eparhiilor se vor dezvolta cu succes în paralel cu lucrările pentru Catedrala Mântuirii Neamului.