Arhive etichetă: BOR

22.638.755 de vieţi au fost curmate în ţara noastră, prin avort, din anul 1958 până în 2014. Vino la marșul pentru viață!

Publicat pe de
1

mars-pentru-viataAlătură-te şi tu Bisericii Ortodoxe Române şi Asociației „Studenți pentru viață” în lupta purtată împotriva avortului şi participă la Marşul pentru viaţă. Evenimentul, aflat sub tema Ajută mama şi copilul. Ei depind de tine, se va desfăşura pe străzile Capitalei, în data de 25 martie.

Potrivit învăţăturii Bisericii, avortul este o crimă comisă împotriva unei fiinţe (persoane) nevinovate care nu se poate apăra. Biserica Ortodoxă Română luptă împotriva acestui flagel al societății contemporane și îndeamnă să prețuim viața ca dar al lui Dumnezeu.

marsul-pentru-viata-25-martie-2017Suntem creștini, dar nu viețuim creștinește întru totul, spune Patriarhul Daniel care trage un semnal de alarmă faţă de acest fenomen.

Preafericirea Sa atenţionează cu regret că există și familii care pot naște copii, dar nu o fac, ci îi avortează, îi ucid înainte de a se naște, ceea ce este un păcat deosebit de grav.

Patriarhul nostru evidenţiază faptul că Biserica îndeamnă ca familiile cu mulţi copii să fie ajutate de cei care nu au şi care, fie pot adopta un copil părăsit de părinți, fie pot ajuta material și spiritual o familie cu numeroși prunci. Astfel cei care au copii pot simţi că Dumnezeu îi iubește și că pot deveni o binecuvântare pentru Biserică și societate.

Crima mascată prin avort este condamnată şi de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române. Ierarhii noştri îndeamnă tinerii căsătoriţi să trăiască potrivit valorilor creştine, să preţuiască viaţa şi să îşi educe pruncii potrivit perceptelor evanghelice.

Să ne bucurăm totdeauna că zămislirea pruncilor este un dar dumnezeiesc, o binecuvântare pentru familie și pentru popor, să îi sfătuim și să îi sprijinim pe tinerii căsătoriți să fie roditori de copii, să-i crească și să îi educe, transmite Sinodul Bisericii noastre.

Există anumite excepţii cu privire la avort prezentate în poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române pe această temă.

Anunțuri

Analistul sociolog – romul Gelu Duminică despre BOR

Publicat pe de
Răspunde

Credeaţi ca nu e nicio legatură între haosul social din România si Biserica Ortodoxă? Vă înşelati, sociologul rom Gelu Duminică vă explică imediat cum stă treaba şi cine e vinovatul. Deși nu știm cărei religii aparține, putem observa în declarația de mai jos că simpatizează biserica creștină din occident – presupunem că e vorba de cea romano-catolică.

Gelu Duminică, un rom care a ajuns director. „Buna mea mamă a fost principala resursă motivațională” (dcnews.ro):

Gelu Duminică s-a născut în Galați, într-o familie săracă. A ajuns profesor, sociolog și director executiv la Agenția Împreună. Poate soarta lui ar fi fost alta dacă nu, într-o zi, mama lui nu l-ar fi luat de mână și i-ar fi arătat calea de urmat.

Sociologul a urmat cursurile Facultății de Sociologie și Asistență Socială. Din 1999 a început să activeze ca voluntar la Agenția Împreună. A pornit de jos și a ajuns director executiv. Doctorat, masterat, în țară și afară. Mai multe cărți scrise, iar lucrurile nu par să se oprească aici…

Chemare la rugăciune pentru pace şi unitate

Publicat pe de
1

Patriarhie rugaciuniÎn aceste zile de durere, dar şi de frământare socială, Patriarhia Română cheamă pe fiii Bisericii la rugăciune pentru pace şi unitate, deoarece rugăciunea este izvor de lumină şi înțelepciune, de înnoire spirituală şi morală în viaţa Bisericii, dar şi în viaţa societății noastre.

La Catedrala Patriarhală, rugăciunea pentru pace şi unitate se va desfășura în fiecare zi începând cu orele 18:30 (Acatiste, rugăciuni din Liturghier şi Molitfelnic).

Biroul de presă al Patriarhiei Române

Publicaţia „Adevărul” reia atacurile obsesive la adresa Bisericii

Publicat pe de
1

Într-un articol calomnios publicat în ziarul Adevărul de Timişoara, domnii Daniel Dancea, Ştefan Both (din Timişoara) şi Cezar Pădurariu (din Iaşi) îşi dau mâna şi se lansează într-un atac furibund la adresa Patriarhului României în stilul celor apărute în ziarul Scânteia din primii ani ai regimului comunist.

Materialul de presă denigrator publicat în ziarul Adevărul de Timişoara nu mai miră pe nimeni, deoarece cei trei jurnalişti instigă permanent la ură confesională şi la învrăjbirea dintre Biserică şi societate. De mulţi ani, Biserica şi activitatea ei în favoarea societăţii româneşti reprezintă pentru aceştia nu un subiect de presă care trebuie tratat cu obiectivitate jurnalistică, ci o temă de atac, probabil expresia unor convingeri şi frustrări personale sau rezultatul influenţei asupra lor din partea unor persoane şi grupuri interesate de denigrarea permanentă a Bisericii Ortodoxe Române.

 Articolul din ziarul Adevărul de Timişoara este construit exclusiv prin reluarea obsesivă a unor afirmaţii calomnioase, speculaţii gratuite şi provocări nedemne (ca cea de la Timişoara din anul 2008), date publicităţii de cei ostili Bisericii sau colportate din surse obscure, care nu au fost niciodată probate cu dovezi clare. Şi de această dată, cei trei jurnalişti de la Adevărul reiau aceleaşi calomnii evident cu scop de denigrare despre presupuse relaţii cu Securitatea şi pretinse legături oneroase cu politicieni şi oameni de afaceri niciodată dovedite.

 De altfel, de-a lungul timpului, Patriarhia Română a răspuns prompt, a demontat toate dezinformările şi a făcut clarificările necesare pentru informarea corectă a opiniei publice în legătură cu aceleaşi dezinformări nedemne pentru un jurnalist onest.

Probabil că la cele apărute în ziarul Adevărul de Timişoara nici nu ar mai fi trebuit dat un răspuns. Totuşi, în urma acestui nou atac mediatic din partea publicaţiei Adevărul se impun spre meditaţie următoarele:

Până unde poate scădea calitatea demersului jurnalistic la unii jurnalişti fără responsabilitate, care, prevalându-se de libertatea de exprimare, sunt convinşi că a calomnia sau a denigra este ceva firesc?

 Cum poate o instituţie  de presă ca Adevărul să fie preocupată în cazul Bisericii doar de a susţine o campanie de denigrare permanentă a ei, uneori „mascată” de câteva articole pozitive pentru a induce publicul cititor ideea de obiectivitate gazetărească? Însuși faptul că această publicație este acum în insolvență arată că cititorii nu se lasă înşelaţi de aparenţe.

 Desigur, fiecare instituţie media particulară are libertatea de a-şi alege propria politică editorială, însă se constată încă o dată că publicaţia Adevărul de astăzi continuă campania împotriva Bisericii după modelul ziarului Scânteia de odinioară. Astfel, în acea publicaţie oficială de tristă amintire a regimului comunist din  România, într-un articol din 1986, Biserica era combătută ideologic prin apologia propagandistică a „superiorităţii omului societăţii socialiste cu trainice convingeri materialist ateiste, forţa hotărâtoare a tuturor transformărilor revoluţionare din societate” (conform revistei Historia, iulie 2013). Mesajul ziarului Scânteia de atunci şi al cotidianului Adevărul de astăzi este în esenţă acelaşi!

 Biroul de presă al Patriarhiei Române

preluat de la adresa:  http://basilica.ro/publicatia-adevarul-reia-atacurile-obsesive-la-adresa-bisericii-105141

Cât de nedemni pot fi unii aşa-zişi jurnalişti! Răspuns la un articol calomnios publicat pe unul din blogurile publicaţiei „Adevărul“

Publicat pe de
Răspunde

Pe unul din blogurile publicaţiei Ade­vă­rul au fost pos­ta­te o­piniile personale ale doamnei Ramona Ursu la a­dresa Patriarhului României, exprimate într-un limbaj incalificabil, calomnios şi nedemn pentru un jurnalist. Stilul în care sunt exprimate opiniile personale de către jurnalistul cotidianului Adevărul  tră­dează micimea sufletească şi patima specifică presei din primul deceniu al regimului comunist în România, atunci când Biserica şi slujitorii ei erau blamaţi la comandă pentru că nu se în­cadrau în ideologia ateistă impusă de autorităţile vremii.jurnalista Ursu Ramona

Atacul grobian al jurnalistului de la Adevărul  nu mai miră pe nimeni de vreme ce, în urmă cu câţiva ani, acesta încerca obsesiv să convingă mai mulţi colegi de breaslă de a prelua teme de atac la adresa Bisericii Ortodoxe Române şi a slujitorilor ei de pe un blog la realizarea căruia s-ar fi implicat personal.

Pe lângă atacul josnic la a­dresa Patriarhului României, jurnalistul cotidianului Ade­vă­rul  îşi permite să dezinformeze iresponsabil opinia publică asupra ajutorului acordat de Biserică sinistraţilor din ju­deţul Teleorman. Aşa cum au relatat mai multe instituţii media centrale şi locale, imediat după revărsarea apelor din zilele Sfintelor Paşti, Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, din fonduri proprii şi cu ajutorul financiar în valoare de 25.000 lei oferit de Ar­hi­e­pis­copia Bucureştilor,  a ajutat cu alimente neperisabile şi apă cele aproape 500 de familii si­nistrate din judeţul Teleorman. În următoarele zile, celelalte eparhii din ţară şi străinătate ale Patriarhiei Române au urmat exemplul Arhiepiscopiei Bucureştilor şi au virat sume de bani din fondurile proprii în contul Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului pentru ca această eparhie să continue să ajute familiile sinistrate din cele 19 localităţi inundate din judeţul Teleorman, inclusiv la refacerea caselor şi anexelor gospodăreşti afectate de viituri.

Cât priveşte colecta ho­tă­râtă de Sfântul Sinod pentru creştinii din Siria greu în­cercaţi din cauza tensiunilor sociale din ultimii ani, aceasta reprezintă un gest firesc de compasiune şi solidaritate al clerului şi credincioşilor or­to­docşi români faţă de suferinţa semenilor lor din această ţară a Orientului Mijlociu, aşa cum au procedat şi alte Biserici.

În concluzie, opiniile perso­nale ale jurnalistului cotidianului Adevărul  şi încercările sale de dezinformare denotă lipsă de demnitate personală şi deontologie jurnalistică, invidie şi ură faţă de Biserică şi slujitorii ei, specifice unei epoci pe care o consideram de mult apusă.(Biroul de presă al Patriarhiei Române)

deco9

Incinerare cu lumânare?!

Publicat pe de
1

sergiu_nicolaescuA vrut să fie ars. Soţia, mai tânără cu 47 de ani decât el, i-a împlinit dorinţa.

Când el avea 48 de ani, ea avea un an. Dacă i-ar fi spus: Ai grijă, să nu te joci niciodată cu focul, că te vei arde, ea l-ar fi crezut, poate, şi nu s-ar fi ars la mâini; acum nu l-a crezut şi s-a ars la suflet şi i-a ars sufletul. Totul s-a petrecut în Sâmbăta Bobotezei, repede. Zi de mare ajunare. Canalele TV au găsit şi vinovata, pe numele ei adevărat, Biserica Ortodoxă Română. Reporteri, doctori, psihologi, actori, regizori, politicieni ş.a. au început să tragă cu vorbele mai ceva ca la Turnul Babel. Toţi au uitat că în 2013 Nichita Stănescu ar fi împlinit 80 de ani, toţi au uitat versurile: Cu bulgări de zăpadă-n mâini/ azvârl în focul veşnic./ O zână, ninsă săptămâni,/ îmi ţine luna sfeşnic// când, aplecat şi încordat,/ în focul veşnic bulgări reci/ azvârl, mai alb, mai nepătat/ decât au fost în veci.// Se stinge? Nu se stinge, nu!/ El arde-n flame lungi şi iată/ Sprânceana mea-i de fum acu/ şi fruntea încordată.

Oamenii, simpli, şi de data aceasta nepuşi de nimeni, au huiduit, au refuzat păgânătatea actului în sine (Păgână este toată firea cuvântătoare care, voit, fuge de viaţa veşnică, Sf. Ioan Scărarul). S-au întrebat: de ce? Dar n-au acuzat Biserica. Acuzatorii erau la canalele TV care deversau în sufletele oamenilor toate murdăriile, inepţiile, jignirile, frustrările, nimicniciile acumulate în anul proaspăt încheiat. Maestrul, Marele, Celebrul, Cel mai…nu a vrut să azvârle cu bulgări în focul veşnic, el a vrut să fie ars, adică să se arunce cu toată existenţa lui în focul veşnic. A refuzat voit, conştient, misterul trupului înviat, adicămisterul materiei înduhovnicite (D. Stăniloae); fiindu-i teamă că va fi mâncat de viermi, a ales chinul, acel chin care îi va deveni un vierme neadormit.

Oamenii cu o sprânceană de fum şi o frunte încordată au azvârlit într-un mod alb, nepătatmirarea lor: cum este posibil să vii la Crematoriu îmbrăcat în alb? Mirarea oamenilor de la Crematoriu mi-a amintit de mirările lui Cehov: dacă luna ar fi locuită, ar cădea pe continentul nostru lături şi alte murdării! Cum ar putea să trăiască pe lună oameni, dacă ea există numai noaptea, iar ziua piere? Maestrula refuzat ca zâna, ninsă săptămâni(Moartea) să-i ţină luna sfeşnic. A vrut să fie ars, fără lumânare! Şi pentru aceasta, aţi ghicit, vinovată era tot ea, depăşita, rămasa în urmă, anchilozata Biserică Ortodoxă Română.

Atenagora, Patriarhul Constantinopolului, spunea: moartea este o poartă. Cel Înviat ne trece prin moarte în Viaţă. Suntem botezaţi în Moartea Lui ca să participăm la Viaţa Lui. Viaţa noastră se îngustează treptat-treptat până ce botezul nostru şi moartea noastră coincid. S-a spus că Maestrul şi-a regizat moartea. A refuzat Boboteazadin Duminica următoare. Părintele Stăniloae afirma că viaţa viitoare va fi o duminică. Maestrul, Marele, Celebrul, Cel mai… a ales Sâmbăta să fie ars şi nimeni din familie nu i-a schimbat alegerea, deşi ar fi putut să o facă. Ferice de Nichita: apă şi foc, gheaţă şi fum–/ azvârl şi strig, azvârl şi strig:/ Priviţi-mă, trăiesc şi sunt acum,/ şi mă las nins şi nu mi-e frig.

Marele, Celebrul a ales frigul din Crematoriul cel veşnic. Mai este vinovată, acum, Biserica Ortodoxă Română? Nu! Fidelă propriilor rânduieli, ea nu poate avea un astfel de ritual, numit incinerare cu lumânare.

Pr. Sever Negrescu, poet şi eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România

pr sever_negrescuCel care ne tâlcuieşte acum proloagele şi adună în potir fărămiturile de cuvinte, părintele Sever Negrescu, s-a născut în 1960 la Husnicioara – Mehedinţi. După finalizarea cursurilor gimnaziale în Turnu Severin îşi continuă studiile la Seminarul Teologic Ortodox din Craiova. Este perioada în care îl cunoaşte pe poetul Marin Sorescu care îl încurajează să scrie versuri.

După încheierea stagiului militar la Beiuş – Bihor, urmează cursurile Institutului Teologic Ortodox din Bucureşti, între anii 1983 – 1987, perioadă în care audiază şi prelegerile unor mari cărturari precum Ioan Alexandru, Şerban Cioculescu, Zoe-Dumitrescu Buşulenga, Edgar Papu, Dinu C. Giurăscu ori Dumitru Stăniloae. Continuă lectura →

Comunicat de presa – Averea Bisericii, coşmar pentru Televiziunea Română

Publicat pe de
Răspunde

Biroul de presă al Patriarhiei Române,

În legătură cu emisiunea-dezbatere cu tema „Averea Bisericii” difuzată în cadrul emisiunii Cu ochiiân 4 pe canalul TV România 1 în seara de 30 martie 2011, Patriarhia Română face următoarele precizări:

https://i0.wp.com/i82.photobucket.com/albums/j265/dotyk34/42862.jpg

Aşa cum au remarcat numeroşi telespectatori, emisiunea a fost agresivă, lipsită de obiectivitate şi de profesionalism, arătând, de fapt, reaua intenţie a realizatorilor prin prezentarea trunchiată şi tendenţioasă a informaţiilor cu scopul vădit de a discredita Biserica în contextul crizei economice actuale.

Această atitudine a reieşit inclusiv din prezentarea promoţională agresivă a emisiunii cu scopul creării percepţiei în opinia publică a faptului că Biserica ar deţine proprietăţi uriaşe folosite în scopuri nedeclarate. Averea Bisericii a fost prezentată hiperbolic şi chiar ridicol, ca un fel de „tsunami pecuniar”, care a devenit un coşmar-obsesie pentru politica editorială a televiziunii naţionale.

Chiar dacă în urmă cu aproape o lună, într-un interviu de peste o oră acordat domnului Daniel Georgescu, reporter TVR, preotul jurist Ionuţ Corduneanu, vicar patriarhal administrativ, având datoria de a arăta transparenţă şi respect pentru opinia publică, a explicat pe larg care sunt proprietăţile şi sursele de venituri ale Bisericii Ortodoxe Române necesare acoperirii cheltuielilor crescânde pentru construirea, consolidarea şi restaurarea lăcaşurilor de cult în majoritate aflate în patrimoniul cultural-naţional, pentru întreţinerea acestora, precum şi pentru susţinerea lucrării pastoral-educaţionale şi social-filantropice a Bisericii în favoarea societăţii româneşti, realizatorii emisiunii cu tema „Averea Bisericii” au prezentat, aproape obsesiv, sume de bani ireale şi proprietăţi fabuloase pe care le-ar deţine Biserica. De exemplu, în timpul emisiunii s-a făcut afirmaţia falsă că Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor ar fi primit deja suprafaţa de pădure (116.000 hectare, corect 166.000 hectare) pentru care se judecă în instanţă de mai mulţi ani, fără câştig de cauză De asemenea, în mod suspect problema restituirii proprietăţilor bisericeşti naţionalizate de către Stat, care ar reprezenta un act de dreptate şi o soluţie durabilă pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare a cultelor, a fost sistematic evitată de moderator, domnul Cornel Mihalache.

În acelaşi timp, s-a remarcat atitudinea pătimaşă şi partizană a acestuia, precum şi a unora dintre invitaţii ostili Bisericii, deranjaţi de faptul că Biserica Ortodoxă Română se bucură de încredere din partea majorităţii populaţiei, mai ales pentru că Biserica păstrează identitatea spirituală a neamului românesc şi nu primeşte directive şi sprijin financiar din străinătate.

Este surprinzător şi regretabil faptul că tocmai postul naţional de televiziune, TVR, susţinut financiar în majoritate de către contribuabili de credinţă ortodoxă, atacă Biserica naţională a poporului român pe tema sprijinului acordat acesteia de către Statul român. Or, salariile celor care lucrează în Televiziunea Română, plătite de la bugetul de Stat, sunt incomparabil mai mari decât sprijinul salarial acordat de Stat personalului deservent al Bisericii Ortodoxe Române. În acelaşi timp, suma de la bugetul de Stat alocată celor şase componente ale Televiziunii Române (circa două sute milioane lei) este aproape egală cu sprijinul salarial alocat de Stat Bisericii Ortodoxe Române (aproximativ două sute zece milioane lei), deşi contribuţia reală a Bisericii la viaţa spirituală, cultural-educaţională şi social-filantropică a comunităţilor locale din ţară şi din diaspora română este incomparabil mai mare şi mai eficientă.

Adesea, sprijinul salarial foarte modest acordat în prezent de Stat preoţilor din parohii este chiar mai mic decât impozitul plătit de aceştia către bugetul de Stat pentru salariul lor integral, deşi acest salariu nu mai poate fi realizat în multe localităţi, întrucât contribuţia credincioşilor a scăzut dramatic din cauza fenomenului migraţiei, şomajului şi sărăcirii populaţiei.

În concluzie, considerăm că datoria Televiziunii naţionale nu este aceea de a tensiona în mod artificial relaţiile dintre Stat şi Biserică, nici de a diminua şi submina capacitatea de acţiune a Bisericii, astfel încât aceasta să nu mai poată ajuta spiritual şi social poporul român, atât de umilit astăzi de factori interni şi externi dornici de profit imediat sau pe termen lung, tocmai pentru că acest profit se obţine în defavoarea sa.


prezentarea (promo-ul) emisiunii:

Trei miliarde de euro. La atât a fost evaluată averea Bisericii Ortodoxe Române de către unele surse. 35.000 de hectare de pădure şi tot atâtea hectare de teren arabil, zeci de hoteluri, restaurante, ferme agricole şi viticole şi, nu în ultimul rând, peste 18 milioane de credincioşi. Acesta este bilanţul cu care se poate lăuda cel mai mare cult din România.

În această seară, la TVR 1, telespectatorii pot urmări o ediţie specială a emisiunii Cu ochii’n 4: „Cât de mare este averea Bisericii?”

Lipsa de transparenţă financiară a cultelor din România a creat în ultimii 20 de ani controverse legate de adevărata dimensiune a averilor acestor culte. Din postura de cult majoritar, Biserica Ortodoxă Română a trezit cele mai multe suspiciuni cu privire la proporţia reală a bunurilor pe care le deţine, dar şi a veniturilor acesteia. Întrebări referitoare la ce se întâmplă cu banii strânşi din serviciile religioase, vânzarea de obiecte de cult, donaţii şi subvenţii de la stat nu au un răspuns oficial. Cert este că biserica se prezintă tot timpul ca fiind o instituţie săracă şi cu multe nevoi materiale.

Care este dimensiunea averii ei? O parte dintre întrebările fără răspuns cu privire la averea BOR vor fi lămurite în acestă seară, la TVR 1, în emisiunea Cu ochii`n 4, de la ora 21.10.

Au răspuns invitaţiei TVR pentru a discuta pe această temă: Mirela Corlăţan – jurnalist „Evenimentul Zilei”, Alexandru Motoc – inspector general bisericesc la Cancelaria Sfântului Sinod Patriarhia Română (expert pe probleme de proprietăţi, avere, legislaţie), Florin Frunză – director, Direcţia Relaţii Culte – Secretariatul de Stat pentru Culte, Remus Cernea – preşedinte Asociaţia Umanistă Română.

Din 22 martie, producătorii Dana Ştefănescu, Cristina Ţilică şi Tiberiu Ştefănescu prezintă reportajele şi anchetele TVR în fiecare săptămână, sub genericul Cu ochii`n 4, în zilele de marţi şi miercuri, de la ora 21.10, la TVR 1. Moderator Cornel Mihalache.