Personalităţi de seamă care au contribuit, decisiv, la realizarea Marii Uniri de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918!


Regele Ferdinand I – Întregitorul, Regina Maria, I.I.C Brătianu, Tache Ionescu, Mareşalul Alexandru Averescu, Alexandru Marghiloman, Constantin Stere, Pan Halippa, Pavel Gore, Iancu Flondor, Iuliu Maniu, Alexandru Lapedatu, Octavian Goga, Vasile Lucaciu, Episcopul Iuliu Hossu, Nicolae Titulescu, Sever Bocu, Ion Nistor, să-i numim doar pe cei mai influenţi şi vizibili. Dar au fost mult mai mulţi cei care s-au împărţit prin capitalele europene sau prin oraşele şi satele noastre pentru a ridica un curent unionist.

 

Regele Ferdinand I al României (24 august 1865 – 20 iulie 1927) 

 Majestatea sa Ferdinand I, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen (n. 24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Sinaia–Castelul Peleş) a fost rege al României din 10 octombrie 1914 până la moartea sa.

Istoria menţionează că, datorită admiraţiei sale pentru România, Regele Ferdinand, în numai 13 ani de domnie, dintr-un „necunoscut”, avea să devină regele României Mari, supranumit fie „Întregitorul”, fie „Ferdinand cel Loial”, pentru felul în care şi-a dedicat viaţa ţării sale. A trecut peste originea sa germană pentru a urma voinţa de unitate a poporului său, în timpul primului război mondial.

Visul lui Ferdinand a fost, în egală masură, acelaşi cu al milioanelor de români – crearea României Mari prin alipirea Transilvaniei regatului român. Însă la acea dată Ardealul se afla sub stăpânire austro-ungară, acolo unde românii, care erau cei mai vechi şi cei mai numeroşi locuitori ale acelor locuri, nu aveau nici cele mai elementare drepturi.

Momentul prielnic s-a ivit odată cu declanşarea primului război mondial.

Deşi rudă cu familia imperială ce conducea Germania, Hohenzollern, Ferdinand a hotărât, împreună cu Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916, intrarea României în primul război mondial de partea Antantei, împotriva Germaniei şi Austro-Ungariei, realizând astfel pasul cel mai important pentru realizarea idealului României Mari.

În cursul anului 1918, anul de naştere al României Mari, Ferdinand s-a întors triumfal la Bucureşti, în fruntea armatei sale eroice, trecând pe sub Arcul de Triumf, întâmpinat fiind de populaţia entuziastă.

În anul 1922, pe data de 15 octombrie, printr-o ceremonie spectaculoasă, Ferdinand este încoronat rege al României Mari la Alba Iulia, oraşul care avea să trăiască a doua Mare Unire. Ferdinand I a fost martorul realizării României Mari cu provinciile Basarabia, Transilvania şi Bucovina de Nord.

El a fost cu adevarat un „bun român” aşa cum a jurat în momentul încoronării sale. Unii istorici insistă că ar fi fost de fapt cel mai strălucit rege al Romaniei, în ciuda faptului că era o persoană relativ timidă şi introvertită.

După război, în ciuda gravei crize economice şi a instabilităţii politice, a condus ţara pe drumul reconstrucţiei şi al armonizarii administrative. A realizat reforma agrară împărţind pământ ţăranilor, prioritate având veteranii de război şi familiile celor căzuţi în războiul pentru reintregirea ţării şi a promulgat Constituţia din 1923. În urma acestor măsuri, Ferdinand îşi adaugă pe lângă renumele de „Lealul” şi „Întregitorul” şi pe cel de „Rege al Ţăranilor”.

Ion I.C. Brătianu  (20 august 1864 – 24 noiembrie 1927)

 Ion I.C. Brătianu, cunoscut şi ca Ionel Brătianu (n. 20 august 1864, Florica, azi Ştefăneşti, Argeş – d. 24 noiembrie 1927, Bucureşti) a fost inginer, om politic, preşedinte al Partidului Naţional Liberal, membru de onoare al Academiei Române din 1923. Devine membru al Partidului Naţional Liberal încă din 1895.

A condus guvernul României timp de 12 ani, contribuind direct la înfăptuirea Marii Uniri din 1918, la legiferarea şi realizarea reformei agrare şi a celei electorale, la consolidarea statului naţional unitar român.

În momentul în care I.I.C. Brătianu preia conducerea Partidului Naţional Liberal, în anul 1910, se prefigurează şi opţiunea politicii externe a partidului, aceea de a desprinde România de Tripla Alianţă şi de a o orienta spre tabăra Antantei, singura orientare politică compatibilă cu idealul major, acela de a uni pe toţi românii în graniţele aceluiaşi stat.

Actul de Unire a Transilvaniei cu România de la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 încheie procesul de formare a statului naţional unitar, la care Ionel Brătianu avusese o contribuţie majoră.

La 29 noiembrie 1918 se constituie un nou guvern liberal, condus de I.I.C. Brătianu, în componenţa lui regăsindu-se, pentru prima dată în istoria ţării, şi miniştrii din provinciile istorice româneşti unite cu ţara mamă.

Acest guvern ratifică actul de unire a Transilvaniei cu România (Decretul-lege din 13 dec. 1918 pentru unirea Transilvaniei şi a celorlalte ţinuturi din Ungaria locuite de români cu Regatul României) şi cel al unirii cu Bucovinei cu România (decretul-lege din 19 dec. 1918 relativ la Unirea Bucovinei cu Regatul României). După Marea Unire, oamenilor politici le revenea răspunderea de a găsi mijloacele adecvate pentru a asigura dezvoltarea României ca stat european.

Ion I.C. Brătianu a dominat viaţa politică din România cu autoritate. Dintre cei care au încercat să-şi explice cauzele acestei dominaţii, toţi au căzut de acord că avea o vocaţie nativă de conducător.

Cel mai adesea era văzut cu o carte în mână, de regulă o carte de istorie. Dominând cu autoritate viaţa politică a României timp de două decenii, Ion I.C. Brătianu a fost una dintre cele mai complexe şi controversate personalităţi ale istoriei naţionale.

El aprecia că nu există pentru oamenii politici îndatorire mai mare decât apărarea intereselor şi a demnităţii poporului român.

Alexandru Vaida Voevod (27 februarie 1872 – 19 martie 1950)

 Alexandru Vaida Voevod (n. 27 februarie 1872, Olpret, azi Bobâlna — d. 19 martie 1950, Sibiu) a fost un om politic, medic, publicist şi unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Naţional Român din Transilvania, apoi al Partidului Naţional Ţărănesc.

Aexandru Vaida-Voevod a avut o contribuţie deosebit de importantă la înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu România. Pe 29 septembrie/12 octombrie 1918, la Oradea s-au desfăşurat lucrările Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român.

În cadrul acestora s-a hotărât ca naţiunea română din Austro-Ungaria, „liberă de orice înrâurire străină”, să-şi aleagă „aşezarea ei printre naţiunile libere”. Rezoluţia Comitetului Executiv a fost citită de către Alexandru Vaida-Voevod în Parlamentul din Budapesta pe 5/18 octombrie.

Pe 1 decembrie 1918, a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, unde cei 1228 de delegaţi aleşi ai românilor „din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească” au votat Rezoluţia Unirii care „decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România”. Continuă lectura

Reclame

Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, din nou în România


https://i1.wp.com/www.basilica.ro/_upload/img/13167003071586384485.jpgCu prilejul sărbătorii Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, în dimineaţa zilei de luni, 24 octombrie 2011, Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, va fi adus de la Patras (Grecia) de către o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Hrisostom de Patras.

Sfintele Moaşte ale Sfântului Apostol Andrei se vor afla pe Dealul Patriarhiei pentru a fi venerate de credincioşi până în ziua de vineri, 28 octombrie 2011, orele 12:00.

În continuare, cu prilejul proclamării canonizării Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, în după-amiaza zilei de 28 octombrie 2011, Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei va fi dus în procesiune la catedrala mitropolitană din Sibiu, unde va rămâne până în după-amiaza zilei de 29 octombrie 2011.

În seara zilei de 29 octombrie 2011, Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei va fi dus în catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia, unde va rămâne până în după-amiaza zilei de 31 octombrie 2011.

În seara zilei de 31 octombrie 2011, delegaţia Bisericii Ortodoxe a Greciei va reveni la Bucureşti, iar a doua zi, 1 noiembrie 2011, se va întoarce în Grecia.

sursa: Biroul de presă al Patriarhiei Române

https://i1.wp.com/i82.photobucket.com/albums/j265/dotyk34/grafice%202009/DoarOrtodox.jpg

iată şi programul

Luni, 24 octombrie 2011

La ora 9:10, în Salonul oficial al Aeroportului Internaţional Henri Coandă, va avea loc ceremonia de întâmpinare a Cinstitului cap al Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, adus pentru prima oară la Bucureşti de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei conduse de Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Hrisostom de Patras.

În continuare, va avea loc prima parte a procesiunii Calea Sfinţilor cu icoana Maicii Domnului – Prodromiţa de la Muntele Athos şi Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, până la şantierul Catedralei Mântuirii Neamului, unde vor fi întâmpinate de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, ierarhi, preoţi, diaconi şi credincioşi. După o rugăciune de binecuvântare a lucrărilor din şantier şi după sfinţirea noului paraclis cu hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului – Prodromiţa şi Sfântul Ioan Gură de Aur, precum şi sfinţirea icoanei Maicii Domnului – Prodromiţa, procesiunea cu Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, va continua pe traseul Calea 13 septembrie – Piaţa Constituţiei – Bulevardul Unirii până la Crucea brâncovenească de la baza Colinei Patriarhiei.

De acolo va începe partea a doua a procesiunii Calea Sfinţilor, şi anume procesiunea cu Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, sfintele moaşte ale Cuviosului Dimitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena până la podiumul special amenajat în curtea Catedralei patriarhale, unde vor fi întâmpinate de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi aşezate spre închinare în baldachinul de pe Dealul Patriarhiei.

Marţi, 25 octombrie 2011

Între orele 9:30 şi 12:00, va fi oficiată Sfânta Liturghie în Catedrala patriarhală.

Între orele 13:00 şi 13:30, în Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei va avea loc lansarea cărţii Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal, având ca autor pe inginerul Nicolae Şt. Noica, carte apărută recent la Editura Basilica a Patriarhiei Române.

Miercuri, 26 octombrie 2011 (zi în care este prăznuit Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir):

De la ora 9:30, Sfânta Liturghie va fi oficiată de Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Hrisostom de Patras (Grecia), înconjurat de un sobor de ierarhi greci şi români, preoţi şi diaconi, pe podiumul special amenajat lângă Catedrala patriarhală.

La ora 12:00, în Catedrala patriarhală va avea loc primirea oficială de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a delegaţiei Patriarhiei Alexandriei conduse de Preafericitul Părinte Teodor al II-lea, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi, care efectuează o vizită frăţească în Patriarhia Română.

De la ora 17:00, va avea loc sfinţirea noului sediu al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei (Arhiepiscopiei Bucureştilor) din strada Miron Cristea nr. 9, a noului sediu al Cancelariei Sfântului Sinod şi a noului studio de emisie al Televiziunii TRINITAS din Palatul Patriarhiei, precum şi sfinţirea noilor birouri ale Serviciului economic-financiar al Administraţiei patriarhale şi a noii redacţii a publicaţiilor LUMINA, situate în Centrul social-cultural Sfântul Apostol Andrei (Bulevardul Regina Maria, nr. 1).

Joi, 27 octombrie 2011 (ziua de prăznuire a Cuviosului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor şi hramul Catedralei patriarhale):

De la ora 9:30, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi Preafericirea Sa Teodor al II-lea, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi, vor oficia Sfânta Liturghie înconjuraţi de un sobor de

ierarhi ortodocşi români, greci, bulgari şi ucraineni, preoţi şi diaconi pe podiumul special amenajat lângă Catedrala patriarhală.

De la ora 18:00, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, se va desfăşura etapa finală a concursului naţional de muzică eclezială corală, intitulat Lăudaţi pe Domnul!, ediţia a IV-a, organizat de Sectorul Teologic-educaţional al Patriarhiei Române în colaborare cu Sectorul Învăţământ şi activităţi cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Vor concura cele şase coruri mixte ale liceelor de artă câştigătoare ale etapei desfăşurate la nivelul fiecărei mitropolii din ţară. Concursul va fi transmis în direct de posturile de radio şi televiziune TRINITAS ale Patriarhiei Române.

Vineri, 28 octombrie 2011 (zi în care va fi prăznuit Sfântul Ierarh Iachint de Vicina, primul mitropolit al Ţării Româneşti):

De la ora 8:00, în Catedrala patriarhală, va fi oficiată Sfânta Liturghie şi va fi pomenit Sfântul Ierarh Iachint, Mitropolitul Ţării Româneşti.

De la ora 10:30, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei va avea loc şedinţa solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române cu tema 2011 – Anul omagial al Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii în Patriarhia Română, transmisă în direct de posturile de radio şi televiziune TRINITAS. În cadrul şedinţei sinodale solemne vor fi prezentate în sinteză şi evaluate cele mai importante manifestări cu caracter religios-duhovnicesc, cultural şi mediatic organizate anul acesta de către eparhiile din ţară şi străinătate ale Patriarhiei Române.

În continuare, va fi difuzat filmul documentar „Familia în atenţia Bisericii”, realizat de postul de televiziune TRINITAS al Patriarhiei Române şi vor fi prezentate unele noutăţi editoriale apărute la editurile Patriarhiei Române şi la editura Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Cu acest prilej, în Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei va putea fi vizitată expoziţia tematică Sfântul Botez şi Sfânta Cununie în arta bisericească ortodoxă (fresce, icoane, miniaturi, broderii, ţesături, mozaicuri şi vitralii), organizată de Sectorul Patrimoniu cultural bisericesc al Patriarhiei Române în colaborare cu Sectorul cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Muzeul Naţional al Satului şi Muzeul Ţăranului Român, cu sprijinul Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române.

Vineri, 28 octombrie 2011, ora 12:00, Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, va fi dus spre închinare la Catedrala mitropolitană din Sibiu, cu prilejul proclamării canonizării Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, unde va rămâne până în după-amiaza zilei de 29 octombrie 2011. Atunci, Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, va fi dus la Catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia cu prilejul proclamării canonizării Sfântului Ierarh Simeon Ştefan, Mitropolitul Transilvaniei, unde va rămâne până în după-amiaza zilei de 30 octombrie 2011.

https://i1.wp.com/i82.photobucket.com/albums/j265/dotyk34/grafice%202009/DoarOrtodox.jpg