- Rugăciuni înainte de spovedanie
- Citește mai înainte Canonul de pocăință către Domnul nostru Iisus Hristos
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindeni eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată necurăţia şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Prea Sfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre pentru Numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, care eşti în ceruri sfinţească-se Numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin!
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu!
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu!
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru!
Trei închinăciuni, apoi îndată:
Ps. 50, Miluieşte-mă Dumnezeule… şi Simbolul Credinţei.
PSALMUL 50
Al lui David.
1. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta
2. Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
3. Mai vîrtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
5. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încît drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor cînd vei judeca Tu.
6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.
7. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.
8. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vîrtos decît zăpada mă voi albi.
9. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
10. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.
11. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
12. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfînt nu-l lua de la mine.
13. Dă-mi mie bucuria mîntuirii Tale şi cu duh stăpînitor mă întăreşte.
14. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
15. Izbăveşte-mă de vărsarea de sînge, Dumnezeule, Dumnezeul mîntuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
17. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrîntă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
19. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
CREZUL, Simbolul credinţei
Cred într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.
Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.
Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont, a pătimit şi S-a îngropat.
Şi a înviat a treia zi după Scripturi.
Şi S-a suit la ceruri şi sade de-a dreapta Tatălui.
Şi iarăşi va să vină cu slava, să judece viii şi morţii, a cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.
Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.
Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică.
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor.
Aştept învierea morţilor
Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin.
Rugăciunea lui Manase împăratul.
Doamne, Atotţiitorule, Dumnezeul părinţilor noştri, al lui Avraam, al lui Isaac, al lui Iacob, şi al seminţiei celei drepte a lor; Cel ce ai făcut cerul şi pământul, cu toată podoaba lor; Care ai legat marea cu cuvântul poruncii Tale; Care ai încuiat adâncul şi l-ai pecetluit cu numele Tău cel înfricoşat şi slăvit, înaintea Căruia toate se tem şi tremură din pricina atotputerniciei Tale. Pentru că nimeni nu poate să stea înaintea strălucirii slavei Tale şi nesuferită este mânia urgiei Tale asupra celor păcătoşi! Însă nemăsurată şi neajunsă este şi mila făgăduinţei Tale, căci Tu eşti Domnul cel preaînalt, bun, îndelung-răbdător şi mult-milostiv, căruia îi pare rău de răutăţile oamenilor. Tu, Doamne, după mulţimea bunătăţii Tale, ai făgăduit pocăinţă şi iertare celor ce Ţi-au greşit şi după mulţimea îndurărilor Tale ai hotărât pocăinţă păcătoşilor spre mântuire. Aşadar, Tu, Doamne, Dumnezeul celor drepţi, n-ai pus pocăinţă pentru cei drepţi: pentru Avraam şi Isaac şi Iacob care nu Ţi-au greşit Ţie, ci ai pus pocăinţă mie păcătosului, pentru că am păcătuit mai mult decât nisipul mării. Multe sunt fărădelegile mele şi nu sunt vrednic a căuta şi a privi înălţimea cerului din pricina mulţimii nedreptăţilor mele. Strâns sunt eu cu multe cătuşe de fier, încât nu pot să-mi ridic capul meu şi nu am nici loc de odihnă, pentru că Te-am mâniat şi am făcut rău înaintea Ta; n-am împlinit voia Ta, nici am păzit poruncile Tale, ci am pus urâciuni şi am înmulţit smintelile. Dar acum îmi plec genunchii inimii mele, rugând bunătatea Ta. Am păcătuit, Doamne, am păcătuit şi fărădelegile mele eu le cunosc. Însă cer, rugându-Te: iartă-mă, Doamne, iartă-mă şi nu mă pierde în fărădelegile mele şi nici nu mă osândi la întuneric, sub pământ, căci Tu eşti, Dumnezeule, Dumnezeul celor ce se pocăiesc. Arată-Ţi peste mine bunătatea Ta, mântuindu-mă pe mine nevrednicul, după mare mila Ta. Şi Te voi preaslăvi în toate zilele vieţii mele. Căci pe Tine Te slăvesc toate puterile cereşti şi a Ta este slava în vecii vecilor. Amin!
Psalmul 6
Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu iuţimea Ta să mă cerţi. Miluieşte-mă, Doamne, că sunt neputincios; vindecă-mă, Doamne, că s-au desfăcut oasele mele şi Sufletul meu s-a spăimântat foarte şi Tu, Doamne, până când? Întoarce-te, Doamne, izbăveşte sufletul meu, mântuieşte-mă pentru mila Ta. Că nu este în moarte cel ce Te pomeneşte pe Tine şi în iad cine se va mărturisi Ţie? Ostenit-am în suspinul meu, spăla-voi în toate nopţile patul meu, cu lacrimile mele voi uda aşternutul meu. Tulburatu-s-a de necaz ochiul meu, învechitu-m-am între toţi vrăjmaşii mei. Depărtaţi-vă de la mine toţi cei ce lucraţi fărădelegea, că a auzit Domnul glasul plângerii mele, auzit-a Domnul cererea mea, Domnul a primit rugăciunea mea. Să se ruşineze şi să se înspăimânteze toţi vrăjmaşii mei, să se întoarcă şi să se ruşineze foarte degrabă.
Psalmul 129
Dintru adâncuri am strigat către Tine, Doamne, Doamne, auzi glasul meu! Fie urechile Tale luând aminte spre glasul rugăciunii mele. De Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? Că la Tine este milostivirea. Pentru Numele Tău, Te-am așteptat, Doamne, aşteptat-a Sufletul meu spre cuvântul Tău, nădăjduit-a sufletul meu spre Domnul. Din straja dimineţii până în noapte, din straja dimineţii să nădăjduiască Israel spre Domnul. Că la Domnul este mila şi multă mântuire la El şi El va izbăvi pe Israel de toate fărădelegile lui.
Rugăciune de umilinţă către Domnul nostru Iisus Hristos
Păcătuit-am şi n-am făcut dreptate înaintea Ta, Preabunule Stăpâne, călcat-am poruncile Tale cele mântuitoare şi juruinţele noastre cele sfinţite, pe care le-am făcut la Sfântul Botez. Numele de creştin îl purtăm noi nevrednicii, iar mâinile noastre s-au făcut nevoitoare spre toată lăcomia. Picioarele grabnice şi cu cutezare spre toată alergarea cea rea. Gura, organul sfintelor rugăciuni şi al cuvintelor, am făcut-o organ a toată vorba nebunească. Ochii noştri şi toate simţirile noastre, peste măsură le-am umplut de păcate şi de toată necurăţia. De aceea, Preabunule Stăpâne, multă iubirea Ta de oameni am întors-o spre mânie, noi nevrednicii. Mulţimea facerilor Tale de bine am prefăcut-o nebuneşte spre chinuri. Însă nu cu iuţimea Ta să ne cerţi pe noi, Doamne, Ţie Unuia am greşit, dar Ţie Unuia ne şi închinăm şi cu inimă umilită ne rugăm: „Slăbeşte, lasă, iartă, iubitorule de oameni, Stăpâne. Biruiască mulţimea îndurărilor Tale adunarea cea vicleană a păcatelor noastre. Adâncul bunătăţilor Tale cel nemăsurat să acopere marea cea amară a răutăţilor noastre!
Adevărat, Preabunule Iisuse, ne rugăm Ţie, dăruieşte iertare păcatelor noastre, bună aşezare minţii, sănătate trupului, pace în zilele noastre, aerului bună liniştire, pământului bună rodire, credinţei celei dreptmăritoare creştere, unire şi pace Sfintelor Tale Biserici, surparea eresurilor, stricarea sfaturilor celor necurate şi toate lucrurile cele de folos ni le dăruieşte după neschimbatele Tale îndurări. Cel ce nu voieşti moartea păcătosului, dăruieşte nouă timp de pocăinţă, ca şi de chinurile cele veşnice, care vor să fie, să ne mântuim, cu darul şi cu iubirea de oameni a Preacuratului Tău Părinte, cu Care împreună eşti binecuvântat, cu Prea Sfântul, Bunul şi de viaţă Făcătorul Duhul Tău, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciune pentru recunoaşterea ticăloşiilor noastre
Doamne, Dumnezeul nostru, Cel bogat în milă şi necuprins în îndurări, Care Singur din fire eşti fără de păcat şi pentru noi Te-ai făcut om fără de păcat, ascultă în ceasul acesta, această rugăciune dureroasă a mea, că sărac şi lipsit sunt eu de fapte bune şi inima mea s-a tulburat în mine! Tu, Doamne Preaînalte, Împărate al cerului şi al pământului, ştii că toată tinereţea mea am cheltuit-o în păcate şi umblând după poftele trupului meu, m-am făcut cu totul bucurie dracilor, cu totul am urmat diavolului, tăvălindu-mă totdeauna în noroiul poftelor. Întunecându-mi-se gândul din copilărie şi până acum, niciodată nu am voit să fac voia Ta cea Sfântă; ci cu totul robindu-mă de poftele care mă înconjoară, m-am făcut de râs şi de batjocură dracilor, nicidecum în minte venindu-mi că nesuferită este urgia îngrozirii Tale asupra păcătoşilor şi gătită fiind gheena focului? Din această pricină căzând în deznădăjduire, nicidecum venind în simţire de întoarcere, m-am făcut pustiu şi gol de dragostea cea de la Tine. Că ce fel de păcate n-am făcut? Ce lucru drăcesc n-am lucrat? Ce faptă grozavă şi înverşunată n-am săvârşit, cu covârşire şi cu sârguinţă. Mintea cu totul mi-am întinat prin cugete trupeşti; trupul mi-am spurcat prin amestecări; duhul cu totul mi l-am pângărit cu învoirea spre păcate. Toate mădularele ticălosului meu trup le-am pornit a lucra şi a sluji la păcate. Cine dar, nu mă va plânge pe mine ticălosul? Cine nu mă va tângui pe mine osânditul? Pentru că eu singur, Stăpâne, am întărâtat mânia Ta, eu singur am aţâţat urgia Ta asupra mea, eu singur am făcut răutate înaintea Ta, întrecând şi covârşind pe toţi păcătoşii cei din veac, păcătuind fără de asemănare şi fără de iertare. Însă de vreme ce eşti multmilostiv, Iubitorule de oameni, şi aştepţi întoarcerea oamenilor, iată şi eu mă arunc pe mine, şi cad la înfricoşatul Tău Divan şi, ca şi cum m-aş atinge de preacuratele Tale picioare, din adâncul sufletului strig Ţie: Milostiveşte-te, Doamne, iartă-mă, Îndurate, ajută neputinţei mele, pleacă-Te nedumeririi mele, ia aminte la rugăciunea mea şi lacrimile mele să nu le treci cu vederea. Primeşte-mă pe mine, cel ce mă pocăiesc şi rătăcit fiind, întoarce-mă şi întorcându-mă îmbrăţişează-mă şi mă iartă, căci mă rog. Pentru că n–ai pus pocăinţă drepţilor şi n-ai pus iertare celor ce nu greşesc; ci ai pus pocăinţă asupra mea, a păcătosului, în acelea cu care spre întărâtarea Ta am lucrat. Gol şi descoperit stau înaintea Ta, Cunoscătorule de inimi, Doamne, mărturisindu-mi păcatele mele, pentru că nu pot să caut şi să văd înălţimea cerului, fiind împilat de greutatea păcatelor mele. Deci, luminează-mi ochii inimii mele şi dă-mi umilinţă spre pocăinţă şi zdrobire de inimă spre îndreptare, ca să merg cu bună nădejde şi cu adevărată şi deplină adeverire la lumea cea de dincolo, lăudând şi binecuvântând totdeauna preasfânt Numele Tău: al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în veci vecilor. Amin.
Rugăciune umilită pentru recunoaşterea păcatelor
Doamne mult milostive, Dumnezeule preabune, Sfinte, Care iubeşti numai binele şi urăşti tot răul, rogu-Te, nu Te uita la mulţimea păcatelor mele, ci priveşte la mine, fiul cel risipitor, la oaia cea rătăcită care îmi recunosc vina mea şi vin la Tine, mâhnit cu inima, zdrobit şi ruşinat cerşind iertare. Doamne, fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu este pururea înaintea mea. Sunt greu tulburat, zdruncinat şi nemângâiat. N-am linişte, nu am odihnă în Sufletul meu, văzând că m-am pus cu trup şi Suflet în slujba diavolului. Cunosc că prin multele şi feluritele păcate, pe Tine, Părintele şi Dumnezeul meu Cel preabun Te-am jignit, mâhnit, amărât şi Te-am mâniat foarte mult. Păcatele mele apasă cumplit asupra mea, întocmai ca o piatră foarte grea şi rău mă mai chinuiesc. Ce voi face? Scula-mă-voi şi mă voi duce la Tatăl meu şi din adâncul inimii păcătoşite, voi zice, ca şi fiul cel rătăcit: „Tată! Am greşit la cer şi înaintea Ta…” Aceasta voiesc să o fac chiar acum. Pentru aceasta cu căinţă mă rog Ţie, iartă-mă pe mine păcătosul.
Doamne, eu nu mai cutez să mai vin la Tine în starea aceasta păcătoasă în care mă aflu, dacă nu m-aş fi întărit de cuvintele milostivirii Tale: „Veniţi la mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi… Eu nu voiesc moartea păcătosului, ci doresc să se întoarcă de la calea lui cea rea şi să fie viu!” Cuvintele acestea mă încurajează foarte mult a veni înaintea Preotului Duhovnic şi a-mi mărturisi păcatele, acestui minunat împuternicit al Tău, care stă văzut în Scaunul Sfintei Spovedanii, în locul Tău, Dumnezeul meu, Care stai nevăzut acolo de faţă şi primeşti mărturisirea cea adevărată, pe care o facem noi păcătoşii. Rogu-Te Doamne, luminează-mi mintea, deschide-mi inima şi buzele mele, să spun numai adevărul şi să-mi mărturisesc toate păcatele mele. Nu mă lăsa, Doamne, ca din vreo frică sau ruşine, să ascund vreun păcat şi să-l las nemărturisit, ci luminează-mă, Doamne, ajută-mă să-mi reamintesc şi să-mi mărturisesc toate păcatele mele, mari şi mici, cu toată umilinţa, zdrobirea inimii şi căinţa, înaintea Preotului Duhovnic şi a Ta, cu hotărârea de a le părăsi desăvârşit şi a face roade vrednice de pocăinţă ca astfel să fiu iertat ca şi mulţimea Magdalenelor, Samarinencelor, Zaheilor, tâlharilor şi a altor păcătoşi, pocăiţi după dreptarul dreptei-credinţe creştineşti, care acum se veselesc în Raiul desfătărilor, îndulcindu-se pururea de nemărginita frumuseţe a Feţei Dumnezeirii Tale. Astăzi vreau a face o mărturisire cât mai amănunţită, şi mai bună, mai desăvârşită, aşa ca şi când ar fi cea din ceasul despărţirii Sufletului meu de trup. Ajută-mi, Doamne, ca să fac această adevărată mărturisire, pentru că eu nu cunosc, ci numai Tu singur, dacă voi mai avea vreme şi prilej să mă mai mărturisesc vreodată, ori cu această mărturisire voi merge înaintea Ta, Preadrepte Judecătorule.
Doamne Dumnezeule, astăzi doresc din toată inima a mă întoarce la Tine, a mă curăţi de toate păcatele, Părintele meu Cel preabun, pe Care Te-am jignit şi mâhnit şi a mă mântui de tot păcatul. Puterile mele cele slabe încă nu sunt în stare a mă ajuta pentru a face aceasta. Deci, rogu-mă Ţie, Dumnezeule, Părintele milostivirilor, ajută-mă a face şi a desăvârşi această curăţire de păcate. Rogu-Te, Doamne, fie-Ţi milă de mine şi iartă-mă. Doamne, Iisuse Hristoase, Mântuitorul şi Dumnezeul meu, Tu ai venit în lume să mântuieşti pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu. Ajută-mi, Doamne, Care ai venit să chemi, nu pe cei drepţi ci, pe cei păcătoşi, la pocăinţă, cheamă-mă şi pe mine păcătosul. Ajută-mă a alerga la Tine, Izvorul vieţii şi Lumina lumii, Care luminezi tuturor. Primeşte-mă pe mine, păcătosul. Ajută-mă a alerga la Tine, la milostivul Scaun al judecăţii Tale de aici de pe pământ, la Sfânta Spovedanie. Pentru minunata Ta întrupare, activitate Mesianică, Patimă, Crucificare şi moarte pe Cruce, pentru mântuirea noastră şi pentru preamărita Ta Înviere, rogu-Te pe Tine, Care ai iertat pe vrăjmaşii Tăi răstignitori, iartă-mi şi mie toate păcatele mele!
Dumnezeule, Duhule Sfinte, Mângâietorul, Vistierul bunătăţilor, înzestrătorule al nostru, cu toate bogatele Tale Daruri şi Dătătorule de viaţă, vino şi la mine păcătosul, curăţeşte-mă cu Darurile Tale cele bogate, întăreşte-mă în tot binele şi ajută-mă să mă mântuiesc şi să redobândesc fericirea, în Împărăţia Ta cea Cerească, începând de aici de pe pământ.
Dumnezeule cel Preamărit în Sfânta Treime, cea de o Fiinţă şi nedespărţită, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte, ajută-mă să mă curăţesc de toate păcatele la Scaunul Judecătoresc şi milostivnic al Sfintei Spovedanii, de aici de pe pământ şi să-Ți slujesc Ţie totdeauna cu trup şi Suflet, că Ţie se cuvine, Doamne, toată Slava, cinstea şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
-
Rugaciuni dupa spovedanie
Rugăciunile începătoare:
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindeni eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată necurăţia şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Prea Sfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre pentru Numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, care eşti în ceruri sfinţească-se Numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin!
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu!
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu!
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru!
Trei închinăciuni, apoi îndată:
Ps. 50, Miluieşte-mă Dumnezeule… şi Simbolul Credinţei.
PSALMUL 50
Al lui David.
1. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta
2. Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
3. Mai vîrtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
5. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încît drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor cînd vei judeca Tu.
6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.
7. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.
8. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vîrtos decît zăpada mă voi albi.
9. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
10. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.
11. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
12. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfînt nu-l lua de la mine.
13. Dă-mi mie bucuria mîntuirii Tale şi cu duh stăpînitor mă întăreşte.
14. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
15. Izbăveşte-mă de vărsarea de sînge, Dumnezeule, Dumnezeul mîntuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
17. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrîntă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
19. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
CREZUL, Simbolul credinţei
Cred într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.
Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.
Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont, a pătimit şi S-a îngropat.
Şi a înviat a treia zi după Scripturi.
Şi S-a suit la ceruri şi sade de-a dreapta Tatălui.
Şi iarăşi va să vină cu slava, să judece viii şi morţii, a cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.
Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.
Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică.
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor.
Aştept învierea morţilor
Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin.
Psalmul 102
Binecuvintează suflete al meu pe Domnul şi toate cele dinlăuntrul meu numele cel Sfânt al Lui. Binecuvintează suflete al meu pe Domnul, şi nu uita toate răsplătirile Lui. Pe Cel ce vindecă toate bolile tale. Pe Cel ce izbăveşte din stricăciune viaţa ta, Pe cel ce te încununează cu milă şi cu îndurări. Pe Cel ce umple de bunătăţi pofta ta; înnoi-se-vor ca ale vulturului tinereţile tale. Cel ce face milostenie Domnul şi judecată tuturor celor ce li se face strâmbătate. Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile Sale. Îndurat şi milostiv este Domnul, îndelung-răbdător şi mult milostiv. Nu până în sfârşit se va iuţi, nici în veac se va mânia. Nu după fărădelegile noastre a făcut nouă, nici după păcatele noastre ne-a răsplătit nouă. Că după înălţimea cerului de la pământ, a întărit Domnul mila Sa, spre cei ce se tem de El. Pe cât sunt de departe răsăriturile de la apusuri, depărtat-a de la noi fărădelegile noastre. În ce chip miluieşte tatăl pe fii, a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dânsul. Că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-şi-a aminte că ţărână suntem. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului, aşa va înflori. Că duh a trecut într-însul şi nu va fi şi nu-şi va mai cunoaşte încă locul său; iar mila Domnului din veac şi până în veac spre cei ce se tem de Dânsul. Şi dreptatea lui spre fiii fiilor, spre cei ce păzesc aşezământul de lege al Lui, şi-şi aduc aminte de poruncile Lui ca să le facă pe ele. Domnul din cer a gătit Scaunul Său, şi Împărăţia Lui pe toţi stăpâneşte. Binecuvântaţi pe Domnul toţi îngerii Lui, cei puternici la virtute, care faceţi cuvântul Lui, a auzi glasul cuvintelor Lui. Binecuvântaţi pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui care faceţi voia Lui, binecuvântaţi pe Domnul toate lucrurile Lui, în tot locul stăpânirii Lui, binecuvintează suflete al meu pe Domnul.
Psalmul 31
Fericiţi cărora s-au iertat fărădelegile şi cărora s-au acoperit păcatele. Fericit bărbatul, căruia nu-i va socoti Domnul păcatul, nici este în gura lui vicleşug. Când am tăcut, topitu-s-au oasele mele în strigătul meu toată ziua. Că ziua şi noaptea s-a îngreuiat peste mine mâna Ta, prefăcutu-m-am în uscăciunea verii. Fărădelegea mea am cunoscut şi păcatul meu n-am acoperit. Zis-am: „Mărturisi-voi fărădelegea mea Domnului şi Tu ai iertat păgânătatea inimii mele. Pentru aceasta se va ruga către Tine tot cuviosul în vreme bine cuvenită, însă un potop de ape multe, către dânsul nu se vor apropia. Tu eşti scăparea mea de necazul ce mă cuprinde, bucuria mea. Izbăveşte-mă de cei ce m-au înconjurat…
Rugăciune după Sf. Spovedanie
Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul meu, mult milostive, îţi mulţumesc Ţie, că prin mărturisirea cea către duhovnicescul meu Părinte, m-ai învrednicit pe mine păcătosul să iau de la Tine iertarea păcatelor mele. Ca David cel ce a zis: „Juratu-m-am şi am pus ca să păzesc judecăţile dreptăţii Tale”, făgăduiesc şi eu înaintea Ta, cu voinţă hotărâtoare a sufletului meu, că aleg mai bine a muri, decât a face de acum înainte vreun păcat de moarte şi a amărî cu el bunătatea Ta cea nemăsurată. Dar de vreme ce voinţa mea este neputincioasă, singură de sine fără ajutorul Tău, mă rog Ţie fierbinte, să mă întăreşti cu Darul şi ajutorul Tău, ca să rămân până la sfârşit neschimbat în această hotărâre. Dă-mi, Doamne, ca cealaltă vreme a vieţii mele să o petrec în pace şi în pocăinţă, şi să dobândesc în această viaţă Darul Tău, iar în cealaltă fericirea de veci, pentru rugăciunile prea binecuvântatei Maicii Tale şi ale tuturor Sfinţilor Tăi. Amin.
Corectati, va rog, Psalmul 129 prin stergerea cuvantului” rabdat”.. Multumim. Doamne ajuta!
tre sa fie cineva care sa corecteze
Doamne Ajuta mi-au fost de folos. Doamne Ajuta
Daca la spovedanie ne propunem sa nu mai facem unele pacate si nu reusim ,la urmatoarea iar le spunem ,ne mai iarta Dumnezeu?
Caci pacatul meu inaintea mea este pururea ps50 daca de cate ori veti cadea va veti ridica va veti mantui Domnul Dmnezeu e salvarea noastra
Dumnezeu iarta pe toti , numai trebue sa recunosti si sa ceri ertare………
Da,trebuiesc spovedite de fiecare dată când le facem,Domnul ni le iartă cu siguranță ,dar nu trebuie sa-l răstignim din nou pe cruce repetând păcatele,să cerem milă si îndurare sa ne primească ca pe fiul cel rătăcit la spovedanie.
Bunul Dumnezeu ne iartă, fără nicio îndoială, căci, nu este niciun păcat de-al nostru care, prin marea Lui milistivire, să nu poată fi acoperit. Rostul spovedaniei acesta este: ca noi sa lăsăm păcatul pentru a crește duhovnicește și să devenim mângâiere pentru El.
Trebuie ca Bunul Dumnezeu să vadă dorința noastră de îndreptare și iertarea o vom simți fiecare în sufletele noastre, după cum ne-am mărturisit!
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătoasa!
Da . Daca am savarsit iar acele pacate , iar trebuie marturisite. Caci este scris ,,de cate ori cazi , ridica-te. cazi in pacat , ridicate prin Sfanta spovedanie , care este baia ce spala pacatul ,, Doamne ajuta !
Patima jocurilor de noroc…se iarta ?
Cu cainta sincera si implinirea canonului dat de duhovnic sigur ca se iarta acest pacat.
Cu cainta ,canon si departarea de a mai face pacatul.
Se iarta si fara canon, doar cu cainta din toata inima si oprirea de a mai face pacatul. Duhovnicul s-ar putea sa fie cu asa mare dragoste incat sa nu-ti dea niciun canon 🙂
Da ! se iartă toate păcatele care le facem ,numai păcatul împotriva Duhului Sfânt nu se iartă niciodată ,nici în veacul acesta și nici în veacul ce va să vină , Doamne iartă-ne pe noii păcătoșii și pe toată lumea care te iubește pe tine și pe Preasfînta Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioară Maria, AMIN .
Multumesc mult, mi-a fost de ajutor sper caci bunul D-zeu sa ma ierte. Doamne ajuta-ne.
Bunul Dumnezeu ne iartă, fără nicio îndoială, căci, nu este niciun păcat de-al nostru care, prin marea Lui milistivire, să nu poată fi acoperit. Rostul spovedaniei acesta este: ca noi sa lăsăm păcatul pentru a crește duhovnicește și să devenim mângâiere pentru El.
Trebuie ca Bunul Dumnezeu să vadă dorința noastră de îndreptare și iertarea o vom simți fiecare în sufletele noastre, după cum ne-am mărturisit!
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătoasa!
RUGĂCIUNI ÎNAINTE DE SFÂNTA SPOVEDANIE
În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh
Slavă Ție Dumnezeul nostru, slavă Ție
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește Bunule sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte miluiește-ne pe noi
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte miluiește-ne pe noi
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte miluiește-ne pe noi
Preasfântă Treime miluiește-ne pe noi, Doamne curățește păcatele noastre. Stăpâne iartă fărădelegile noastre. Sfinte cercetează și vindecă neputințele noastre pentru numele Tău.
Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.
Tatăl nostru, care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită și ne izbăvește de cel rău.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Binecuvintează. Pentru rugăciunile sfinților părinților noștri, Doamne Iisus Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm la Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la însuși Hristos împăratul și Dumnezeul nostru.
Facem trei închinăciuni(mici sau mari, după râvna și putința fiecăruia), continuând cu următoarele rugăciuni
Psalmul 50
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale ștergee fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc, și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu în cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit, și în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucurase-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața ta de către păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și Duh drept înnoiește întru cele dinăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu Duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fărădelege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele. Bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de-ai fi voit jertfă Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fi bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
Crezul
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor și tuturor nevăzutelor. Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om. Și s-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat, și a pătimit și S-a îngropat. Și a înviat a treia zi, după Scripturi. Și s-a suit la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui. Și iarăși va să vină cu slavă, să judece vii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit. Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață făcătorul, care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, care a grăit prin prooroci. Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică. Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor. Aștept învierea morților. Și viața veacului ce va să fie. Amin.
RUGĂCIUNE PENTRU SPOVEDANIE (a Sfântului Ioan din Kronstadt)
Ție, Doamne, Celui ce Ești Unul Bun și Care nu ții minte răul, Îți mărturisesc păcatele mele. La Tine cad strigând eu, nevrednicul:greșit-am, Doamne, greșit-am și nu sunt vrednic să caut la înălțimea cerului din pricina mulțimii nedreptăților mele. Dar, Doamne al meu, dăruiește-mi lacrimi de umilință, Cel ce ești Unul Bun și Milostiv, ca prin acestea rugându-mă Ție, să mă curățesc mai înainte de sfârșitul meu de tot păcatul. Căci prin înfricoșătoare locuri am a trece odată ce mă voi despărți de trup, și mulțime de demoni întunecați și lipsiți de omenie mă vor întâmpina atunci, și nimeni nu mă va însoți ca să-mi vinăîntru ajutor sau să mă izbăveasă. Pentru aceea cad înaintea bunătății Tale, să nu mă dai celor ce mă batjocoresc, nici să se laude cu mine vrăjmașii mei, Bunule Doamne, nici să zică: în mâinile noastre ai venit și nouă ne-ai fost dat. Nu, Doamne, nu uita mărinimiile Tale și nu-mi răsplăti mie după fărădelegile mele, nici nu îți întoarce fața Ta de la mine. Ci Tu, Doamne, mustră-mă, însă cu milă și îndurare, ca să nu se bucure de mine vrăjmașul meu. Ci stinge primejduirea lui pe care o îndreaptă asupra mea și toate lucrările lui le zădărnicește. Și dă-mi cale neâmpiedicată către Tine Bunule Doamne, pentru că și de am păcătuit, n-am alegat la alt tămăduitor și n-am întins mâinile mele către dumnezeu străin. Nu lepăda, dar rugăciunea mea, ci auzi-mă întru bunătatea Ta și întărește inima mea întru frica Ta. Și să fie harul Tău asupra mea, Doamne, ca un foc arzând întru mine gândurile mele cele necurate. Căci Tu ești, Doamne, Lumină mai presus decât toată bucuria, Odihnă mai presus decât toată odihna, Viața cea adevărată și mântuirea, care rămâi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea lui Manase împăratul
Doamne, Atotțiitorule, Dumnezeul părinților noștri, ai lui Avraam, a lui Isaac, a lui iacob, și al seminției celei drepte a lor; Cel ce ai făcut cerul și pământul, cu toată podoaba lor; care ai legat marea cu cuvântul poruncii Tale; Care ai încuiat adâncul și L-ai pecetluit cu numele Tău cel înfricoșat și slăvit, înaintea căruia toate se tem și tremură din pricina atotputerniciei Tale. Pentru că nimeni nu poate să stea înaintea strălucirii slavei Tale, și nesuferită este urgia mâniei Tale asupra celor păcătoși, căci, căci Tu ești Domnul Cel Preaânalt, Bun, îndelung răbdător și mult milostiv, căruia îi pare rău de răutățile oamenilor. Tu, Doamne, după mulțimea bunătăților Tale, ai făgăduit pocăință și iertare celor ce Ți-au greșit și după mulțimea îndurărilor Tale ai hotărât pocăință păcătoșilor spre mântuire. Așadar, Tu, Doamne, Dumnezeul celor drepți: pentru Avraam și Isaac, și Iacob care nu Ți-au greșit Ție, ci ai pus pocăință mie păcătosului, pentru că am păcătuit mai mult decât nisipul mării. Multe sunt fărădelegile mele și nu sunt vrednic a căuta și a privi la înălțimea cerului din pricina mulțimii nedreptăților mele. Strâns sunt eu cu multe cătușe de fier, încât nu pot să-mi ridica capul meu și nu am nici loc de odihnă, pentru că Te-am mâniat și am făcut rău împotriva Ta, nici am păzit poruncile Tale, ci am pus urâciune și am înmulțit smintelile. Dar acum îmi plec genunchii inimii mele, rugând bunătatea Ta. Am păcătuit, Doamne, am păcătuit și iartă-mă, Doamne, iartă-mă și nu mă pierde în fărădelegile mele și nici nu mă osândi la întuneric, sub pământ, căci, Tu ești, Dumnezeule, Dumnezeul celor ce se pocăiesc. Arată-ți peste mine bunătatea Ta, mântuindu-mă pe mine nevrednicul, după mare mila Ta. Și te voi preaslăvi în toate zilele vieții mele. Căci pe Tine Te slăvesc toate puterile cerești și a Ta este slava în vecii vecilor. Amin.
Psalmul 6
Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu iuțimea Ta să mă cerți. Miluiește-mă, Doamne, că sunt neputincios; vindecă-mă, Doamne, că s-au desfăcut oasele mele și sufletul meu s-a spăimântat foarte și Tu, Doamne, până când. Întoarce-te, Doamne, izbăvește sufletul meu, mântuiește-mă pentru mila Ta. Că nu este în moarte cele ce te pomenesc pe Tine și în iad cine se va mărturisi Ție? Ostenit-am în suspinul meu, spăla-voi în toate nopțile patul meu, cu lacrimile mele voi uda așternutul meu. Tulburatu-s-a de necaz ochiul meu, învechitu-m-am între toți vrăjmașii mei. Depărtați-vă de la mine toți cei ce lucrați fărădelegea, că a auzit Domnul cererea mea, Domnul a primit rugăciunea mea. Să se rușineze și să se înspăimânte toți vrăjmașii mei, să se întoarcă și să se rușineze foarte degrabă.
Psalmul 129
Dintru adâncuri am strigat către Tine, Doamne, Doamne, auzi glasul meu! Fie urechile Tale cu luare aminte la glasul rugăciunii mele. De Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suf3ri? Că la Tine este milostivirea. Pentru numele Tău, Te-am așteptat, Doamne, aștepta-ta sufletul meu pe Domnul. Din straja dimineții până în noapte, din straja dimineții să nădăjduiască Israel spre Domnul. Că la Domnul este mântuire și multă mântuire la El și El va izbăvi pe Israel din toate fărădelegile lui.
Rugăciune de umilință către Domnul Nostru Iisus Hristos
Păcătuit-am și n-am făcut dreptate înaintea Ta, Preabunule Stăpâne, călcat-am poruncile Tale cele mântuitoare și juruințele noastre cele sfințite, pe care le-am făcut la sfântul botez. Numele de creștin îl purtăm noi nevrednicii, iar mâinile noastre s-au făcut nevoitoare spre toată lăcomia. Picioarele grabnice și cu cutezare spre toată alergarea cea rea. Gura, organul sfintelor rugăciuni și al cuvintelor, am făcut-o organ a toată vorba nebunească. Ochii noștri și toate simțirile noastre, peste măsură le-am umplut de păcate și de toată necurăția. De aceea, Preabunule Stăpâne, multă iubirea Ta de oameni am întors-o spre mânie, noi nevrednicii. Mulțimea facerilor Tale de bine am prefăcut-o nebunește spre chipuri. Însă nu cu iuțimea Ta să ne cerți pe noi, Doamne. Ție, Unuia am greșit, dar Ție Unuia ne și închinăm și cu inimă umilită ne rugăm: slăbește, iartă, Iubitorule de oameni, Stăpâne. Biruiască mulțimea îndurărilor Tale, adunarea cea vicleană a păcatelor noastre. Adâncul bunătăților Tale, să acopere marea cea amară a răutăților noastre. Adâncul bunătăților Tale cel nemăsurat! Adevărat, Preabunule Iisuse, ne rugăm Ție, dăruiește iertare păcatelor noastre, bună așezare minții, sănătate trupului, pace în zilele noastre, aerului bună liniștire, pământului bună rodire, credinței celei alese drept-măritoare creștere, unire și pace sfintelor Tale Biserici, surparea eresurilor, stricarea sfaturilor celor necurate și toate lucrurile cele de folos ni le dăruiește după mulțimea neschimbatei Tale îndurări. Cel ce nu voiești moartea păcătosului, dăruiește nouă timp de pocăință, ca și de chinurile cele veșnice, care vor să fie, ca să ne mântuim, cu darul și cu iubirea de oameni a Preabunului Tău Părinte, cu care ești binecuvântat, cu Preasfântul, Bunul și de viață Făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Rugăciune pentru recunoașterea ticăloșiilor noastre
Doamne, Dumnezeul Nostru, Cel bogat în milă și necuprins în îndurări, care Singur din fire ești fără de păcat și pentru noi fără de păcat Te-ai făcut om, ascultă în ceasul de acum, această rugăciune a mea, că sărac și lipsit sunt eu de fapte bune și inima mea s-a tulburat în mine! Tu, Doamne preaânalte împărate al cerului și al pământului, știi că toată tinerețea mea am cheltuit-o în păcate și umblând după poftele trupului meu, m-am făcut cu totul de bucurie dracilor, cu totul am urmat diavolului, tăvălindu-mă totdeauna în noroiul poftelor. Întunecându-mi-se gândul din copilărie și până acum, niciodată nu am voit să fac voia Ta cea Sfântă; ci cu totul robindu-mă de poftele care mă înconjoară, m-am făcut de râs și de batjocură dracilor, nicidecum venindu-mi în minte că nesuferită este urgia îngrozirii Tale asupra păcătoșilor și gătită fiind gheena focului. Din această pricină căzând în deznădăjduire, nicidecum venind în simțire de întoarcere, m-am făcut pustiu și gol de dragostea cea de la Tine. Că ce fel de păcate n-am făcut? Ce lucru drăcesc n-am lucrat? Ce faptă grozavă și înverșunată n-am săvârșit, cu covârșire și cu sârguință. Mintea cu totul mi-am întinat prin cugete trupești; trupul mi-am spurcat prin amestecări; duhul cu totul mi l-am pângărit cu învoirea spre păcate. Toate mădularele ticălosului meu trup le-am pornit a lucra și a sluji la păcate. Cine dar, nu mă va tângui pe mine, osânditul? Pentru că eu singur, Stăpâne, am întărâtat mânia Ta, eu singur am făcut răutate înaintea Ta, întrecând și covârșind pe toți păcătoșii cei din veac, păcătuind fără asemănare și fără de iertare. Însă de vreme ce ești Mult Milostiv și Mult Milosârd, iubitorule de oameni, și aștepți întoarcerea oamenilor, iată și eu mă arunc pe mine înfricoșatului și nesuferitului Tău divan și ca și cum m-aș atinge de preacuratele Tale picioare, din adâncul Sufletului, strig Ție: milostivește-Te spre mine, Doamne, iartă-mă, Îndurate, ajută neputinței mele, pleacă-te nedumeririi mele, ia aminte la rugăciunea mea și lacrimile mele să nu le trecu cu vederea. Primește-mă pe mine, cel ce mă pocăiesc și rătăcit fiind, întoarce-mă și întorcându-mă îmbrățișează-mă și mă iartă, căci, mă rog Ție pentru că nu ai pus pocăință drepților și n-ai pus iertare celor ce greșesc; ci ai pus pocăință asupra mea, a păcătosului, în acelea cu care spre întărâtarea ta am lucrat. Gol și descoperit stau înaintea Ta, cunoscătorule de inimi, Doamne, mărturisindu-mi păcatele mele, pentru că nu pot să caut și să văd înălțimea cerului, fiind împilat de greutatea păcatelor mele. Deci, luminează-mi ochii inimii mele și dă-mi umilință spre pocăință și zdrobire de inimă spre îndreptare, ca să merg cu bună nădejde și cu adevărată și bună adeverire la lumea cea de dincolo, lăudând și binecuvântând totdeauna preasfânt numele Tău: al Tatălui, și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Rugăciune umilită pentru recunoașterea păcatelor
Doamne, mult milostive, Dumnezeule preabune, Sfinte, Care iubești numai binele și urăști tot răul, rogu-te, nu Te uita la mulțimea păcatelor mele, ci privește la mine, fiul cel risipitor, la oaia cea rătăcită care îmi recunosc vina mea și vin la Tine, mâhnit cu inima, zdrobit și rușinat cerșind iertare. Doamne, fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu este pururea înaintea mea. Sunt greu tulburat, zdruncinat și nemângâiat. N-am liniște, n-am odihnă în sufletul meu, văzând că m-am pus cu trup și suflet în slujba diavolului. Cunosc că prin multe și feluritele păcate, pe Tine, Părintele și Dumnezeul meu cel preabun Te-am jignit, mâhnit și amărât și Te-am mânia foarte mult. Păcatele mele apasă cumplit asupra mea, întocmai ca o piatră foarte grea și rău mă mai chinuiesc. Ce voi face? Scula-mă-voi și mă voi duce la tatăl meu și din adâncul inimii păcătoșite voi zice, ca și fiul cel rătăcit: „Tată am greșit la cer și înaintea Ta…”. Aceasta voiesc să o fac chiar acum. Pentru aceasta cu căință mă rog Ție, iartă-mă pe mine păcătosul. Doamne, eu nu mai cutez să vin la Tine în starea aceasta păcătoasă în care mă aflu, dacă nu m-aș fi întărit de cuvintele milostivirii Tale: „ veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și eu vă voi odihni pe voi…Eu nu mai voiesc moartea păcătosului, că doresc să se întoarcă de la calea lui cea rea și să fie viu!”. Cuvintele acestea mă încurajează foarte mult a veni înaintea preotului duhovnic și a-mi mărturisi păcatele, acestui minunat împuternicit al Tău, care stai nevăzut în scaunul Sfintei Spovedanii, în locul Tău. Dumnezeul meu, care stai nevăzut acolo de față și primești mărturisirea cea adevărată, pe care o facem noi păcătoșii. Rogu-te, Doamne, luminează-mi mintea, deschide-mi inima și buzele mele, să spun adevărul și să-mi mărturisesc toate păcatele mele, mari și mici, cu toată umilința, zdrobirea inimii și căința, înaintea preotului duhovnic și a Ta, cu hotărârea de a le părăsi desăvârșit și a face fapte vrednice de pocăință, ca astfel să fiu iertat ca mulțimea Magdalenelor, Samarinecelor, Zaheilor, tâlharilor, și a altor păcătoși, pocăiți după dreptarul dreptei-credințe creștinești, care acum se veselesc în Raiul desfătărilor, îndulcindu-se pururi de nemărginita frumusețe a Feței Dumnezeirii Tale. Astăzi vreau a face o mărturisire cât mai amănunțită, și mai bună și mai desăvârșită, așa, ca și când ar fi cea din ceasul de despărțirii sufletului meu de trup. Ajută-mi, Doamne, ca să fac această mărturisire, pentru că eu nu cunosc, cu numai Tu, singur, dacă voi mai avea vreme și prilej să mă mărturisesc vreodată, ori cu această mărturisire voi merge înaintea Ta Preadrepte Judecătorule. Doamne Dumnezeule, astăzi doresc din toată inima a mă întoarce la Tine, a mă curăța de toate păcatele Părintele meu Cel Preabun, pe Care Te-am jignit și mâhnit și a mă mântui de tot păcatul. Puterile mele cele slabe încă nu sunt în stare a mă ajuta pentru a face aceasta. Deci, rogu-mă Ție, Dumnezeule, Părintele milostivirilor, , ajută-mă a face și a desăvârși această curățire de păcate. Rogu-Te, Doamne, fie-Ți milă de mine și iartă-mă. Doamne Iisuse Hristoase, Mântutitorul și Dumnezeul meu, Tu ai venit în lume să mântuiești pe cei păcătoși dintre care cel dintâi sunt eu. Ajută-mă a alerga la Tine, izvorul vieții și Lumina lumii, Care luminezi tuturor. Primește-mă pe mine păcătosul. Ajută-mi, Doamne, care ai venit să chemi nu pe cei drepți, ci pe cei păcătoși la pocăință, cheamă-mă și pe mine păcătosul. Ajută-mă a alerga la Tine, izvorul vieții și Lumina lumii, Care luminezi tuturor. Primește-mă pe mine păcătosul. Ajută-mă a alerga la Tine, la milostivul Scaun al judecății Tale de aici de pe pământ, la Sfânta Spovedanie. Pentru minunata Ta întrupare, activitate Mesianică, Patimă, Crucificare și moarte pe cruce, pentru mântuirea noastră și pentru preamărita Ta înviere, rogu-Te pe Tine, care ai iertat pe vrăjmașii Tăi răstignitori, iartă-mi și mie toate păcatele mele! Dumnezeule, Duhule Sfinte, Mângâietorul, Vistierul bunătăților, Înzestrătorule al nostru, cu toate bogatele Tale daruri și Dătătorule de viață, vino și la mine păcătosul, curățește-mă cu darurile Tale cele bogate, întărește-mă în tot binele și ajută-mă să mă mântuiesc și să redobândesc fericirea, în Împărăția Ta cea cerească, începând de aici de pe pământ. Dumnezeule cel Preamărit și în Sfânta Treime, cea de o ființă și nedespărțită, Părinte, Fiule Unule și Duhule Sfinte, ajută-mă să mă curățesc de toate păcatele la scaunul judecătoresc și milostivnic al Sfintei Spovedanii, de aici de pe pământ, și să-Ți slujesc Ție, întotdeauna cu trup și suflet, că Ție se cuvine, Doamne, toată slava, cinstea și închinăciunea, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tropare
La mulțimea faptelor mele celor rele cugetând, eu, ticălosul, mă cutremur de înfricoșătoarea zi a Judecății; ci îndrăznind la mila milostivirii Tale, ca David strig Ție: „Miluiește-mă Dumnezeule, după mare mila Ta”.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh
Ușile pocăinței deschide-mi mie, Dătătorule de viață, că mânecă duhul meu la Biserica Ta cea sfântă, purtând locaș al trupului cu totul spurcat; ci ca un Îndurat, curățește-l, cu mila milostivirii Tale.
Și acum și pururea și în vecilor. Amin.
În calea mântuirii îndreptează-mă, de Dumnezeu Născătoare, căci cu păcate grozave mi-am întinat sufletul meu și cu lenevire viața mea toată o am cheltuit; ci cu rugăciunile Tale curățește-mă de toată necurăția.
Rugăciunea Întâi
Ascultă-mă, Domnul meu și Ziditorul, meu, ascultă-mă iarăși pe mine, păcătosul și nevrednicul robul Tău, că de multe ori Ți-am făgăduit să-mi schimb viața mea cea rea, și nicidecum nu o am schimbat. Păcătuit-am, Doamne, greșit-am și cunosc greșelile mele și îmi pare rău că le-am făcut, și mi-e rușine să vin înaintea Ta, ieșind de atâtea ori, din cuvântul Tău și nepărăsindu-mă de păcatele mele. Și ce voi să zic pentru nemulțumirea mea cea mare, și unde mă voi duce? Atâtea fărădelegi am făcut! Către Tine vin, Stăpânul meu mult milostive, și cu multă îndrăzneală la picioarele Tale, de vreme ce văd că pentru păcatele mele ai primit înjositoarea moarte pe cruce și chemi pe păcătoși prin Scripturile Tale către Tine și strigi cu gura Ta: „Pe cel ce vine la Mine, nu-l voi scoate afară”. Drept aceea, Doamne, primește-mă și pe mine nevrednicul și-mi iartă toate păcatele și-mi dă harul Tău și binecuvântarea Ta, pentru mare și nemăsurată milostivirea Ta. Că eu sunt foarte căit, căi am greșit înaintea Ta și am mâniat bunătatea Ta cu cuvântul, cu lucrul și cu gândul, cu voie sau fără de voie. Drept aceea, Te rog, cu umilință ca de astăzi înainte să mă întărești, cu harul Tău, ca să nu mă întorc la greșelile mele de până acum, nici să mai calc vreuna din poruncile Tale. Și hotărăsc să Te ascult și acum și pururea, și să mă închin numelui Tău celui sfânt, dulcele meu Iisus, și să te slăvesc în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea a doua
Doamne Iisus Hristoase, Dumnezeul Nostru, Cel ce pentru păcatele mele ai primit ocară, pe cruce și chemi pe cei păcătoși la Tine, zicând: „Pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afară”, primește-mă și pe mine, nevrednicul. Iartă-mi toate păcatele mele, și-mi dă Harul Tău, și binecuvântarea Ta, pentru mila Ta cea mare și nemăsurată; cu rugăciunile preacuratei Maicii Tale și ale tuturor sfinților Tăi. Amin.
Apoi citește Canonul de umilință
CANON DE POCĂINȚĂ CĂTRE DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS
Cântarea 1,glasul al 6-lea:
Stih:Miluiește-mă,Dumnezeule,miluiește-mă
Acum mă apropii eu,păcătosul și împovăratul,către Tine,Stăpânul și Dumnezeul meu și nu îndrăznesc să mă să mă uit la cer;numai mă rog și grăiesc:Dă-mi, Doamne,mai înainte ca să plâng faptele mele cu amar.
Stih: Miluiește-mă,Dumnezeule,miluiește-mă.
O,amar mie,păcătosul,că sunt ticălos mai mult decât toți oamenii;pocăință nu este întru mine. Ci-mi dă mie,Doamne,lacrimi,ca să plâng faptele mele cu amar.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh
Omule nebun și ticălos,pentru ce-ți pierzi vremea în lene?Gândește-te la viața ta și te întoarce către Dumnezeu,ca să plângi faptele tale cu amar.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Maica lui Dumnezeu preacurată,caută spre mine păcătosul și mă izbăvește de lanțul vrăjmașului,îndreptându-mă pe calea pocăinței,ca să plâng faptele mele cu amar.
Cântarea a3-a:
Stih:Miluiește-mă,Dumnezeule,miluiește-mă
Când se vor pune scaunele la judecata cea înfricoșătoare,atunci faptele tuturor oamenilor se vor vădi;amar va fi atunci păcătoșilor,căci se vor trimite în muncă. Deci,aceea știind suflete al meu,pocăiește-te de faptele tale cele rele.
Stih:Miluiește-mă,Dumnezeule,miluiește-mă
Drepții se vor bucura,iar păcătoșii vor plânge;ci atunci nimeni nu va putea nouă,că faptele noastre ne vor osândi pe noi. Drept aceea nu întârzia,ci mai înainte de sfârșit,pocăiește-te de faptele tale cele rele.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh
O,vai de mine cel mult păcătos,care m-am spurcat cu faptele și cu gândurile,neavând picături de lacrimi de la învârtoșarea inimii mele;ci acum caută la pământ,suflete al meu și te pocăiește de faptele tale cele rele.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Iată,Doamnă,Fiul tău ne învață spre bine;iar eu păcătosul,pururea fug de cele bune;ci Tu,ca o milostivă,miluiește-mă ca să mă pocăiesc de faptele mele cele rele.
Cântarea a 4-a:
Stih:
Miluiește-mă,Dumnezeule,miluiește-mă
Desfătată și plăcută este aici calea dezmierdărilor,dar amară va fi ziua de apoi,când se va despărți sufletul de trup. Deci,pocăiește-te de acestea,suflete al meu,pentru Împărăția lui Dumnezeu.
Miluiește-mă,Dumnezeule,miluiește-mă
Pentru ce faci strâmbătate celui sărac?De ce oprești plata slugilor?Pe fratele tău nu-l iubești;desfrânarea și amărăciunea iubești. Deci lasă acelea suflete al meu și te pocăiește pentru Împărăția lui Dumnezeu.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh
O,nebune om!Până când te vei afunda și ca o albină vei aduna bogăția ta,care degrabă va pieri ca praful și ca cenușa?Ci cauă mai vârtos Împărăția lui Dumnezeu.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Doamnă de Dumnezeu Născătoare,miluiește-mă pe mine,păcătosul și mă întărește spre fapte bune și mă păzește ca să nu mă răpească pe mine nepregătit moartea cea urâtă;ci mă povățuiește,Fecioară,la împărăția lui Dumnezeu.
Cântarea a 5-a:
Stih:Miluiește-mă,Dumnezeule,miluiește-mă
Adu-ți aminte,ticălosule om,că de păcate ești robit,cu minciuna,cu clevetirea,cu vrajba,cu neputința,ca de o fiară cumplită. Suflete al meu păcătos,au doară aceea ai voit?
Stih:Miluiește-mă,Dumnezeule,miluiește-mă
Mi se cutremură mădularele și cu totul sunt rvinovat,privind cu ochii,auzind cu urechile și cu totul dându-mă pe mine gheenei. Suflete al meu păcătos au doară aceea ai voit?
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh
Pe desfrânatul și pe tâlharul ,care s-au pocăit,i-ai primit,Mântuitorule,iar eu cu lenea păcatului m-am îngreuiat și de cel rău sunt robit.. Suflete al meu păcătos,au doară aceea ai voit?
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Ajutătoare minunată și grabnică spre ajutor tuturor oamenilor,Maica lui Dumnezeu,ajută-mi mie nevrednicului,că sufletul meu cel păcătos aceasta a voit.
Cântarea a 6-a:
Stih:Miluiește-mă,Dumnezeule,miluiește-mă
Pe pământ viață desfrânată am viețuit și sufletul la întuneric l-am dat;dar acum,Milostive Stăpâne,izbăvește-mă de toată robia vrăjmașului și mă înțelepțește ca să fac voia Ta.
Miluiește-mă,Dumnezeule,miluiește-mă
Cine face unele ca acestea,precum fac eu:Precum zace porcul în tină șa și eu slujesc păcatului;ci Tu Doamne Dumnezeule,scoate-mă din trândăvirea aceasta și-mi dă mie ca să fac voia Ta.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh
Scoală-te,omule ticălos,aleargă către Dumnezeu mărturisind păcatele tale și cazi lăcrimând și suspinând;iar Acela,ca un îndurat,va da ție ajutor ca să faci voia Lui.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Născătoare de Dumnezeu,Fecioară preacurată,păzește-ne pe noi de răutățile celui văzut și celui văzut și a celui nevăzut vrăjmaș și primește rugăciunile noastre și le du pe acestea Fiului tău și-mi dă minte ca să fac voia Ta.
Condac,glasul al 6-lea:
Suflete al meu,pentru ce te îmbogățești în păcate?Pentru ce faci voia diavolului?În ce-ți pui nădejdea?Părăsește-te de acestea și te întoarce către Dumnezeu strigând:îndurate,Doamne,miluiește-mă pe mine,păcătosul.
Icos:
Gândește,suflete al meu la ceasul amar al morții și la judecata cea înfricoșătoare a Făcătorului Dumnezeu;că îngerii cei întunecați te vor lua pe tine,suflete,și te vor duce în focul cel de veci. Iar tu,mai înainte de moarte te pocăiește,strigând:miluiește-mă,Doamne,pe mine,păcătosul.
Cântarea a 7-a:
Stih:Miluiește-mă,Dumnezeule,miluiește-mă
Nu te nădăjdui,suflete al meu,în bogăția cea trecătoare sau în adunarea cea nedreaptă,că toate acestea nu știi cui le vei lăsa,ci strigă:Miluiește-mă,Hristoase Dumnezeule,pe mine păcătosul.
Miluiește-mă,Dumnezeule,miluiește-mă
Nu nădăjdui,suflete al meu,în sănătatea trupească cea trecătoare,nici în frumusețea cea degrab trecătoare,că vezi cum și cei tineri mor;ci strigă:Miluiește-mă,Hristoase Dumnezeule,pe mine,nevrednicul.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh
Adu-ți aminte,suflete al meu,de viața cea de veci,de împărăția cerului cea gătită Sfinților,de întunericul cel osebit și de mânia lui Dumnezeu,care este asupra celor răi:Miluiește-mă,Hristoase Dumnezeule,pe mine,nevrednicul.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Cazi suflete al meu,la Maica lui Dumnezeu și te roagă ei,că este grabnică ajutătoare celor ce se pocăiesc,ca să roage pe Hristos,Dumnezeul nostru,să mă miluiască pe mine,nevrednicul.
Cântarea a 8-a:
Stih:Miluiește-mă,Dumnezeule,miluiește-mă
Cum nu voi plânge când îmi aduc aminte de moarte?Că am văzut pe fratele meu în groapă,zăcând fără mărire și fără chip. Dar ce aștept?Și în cine să nădăjduiesc?Numai în Tine,Doamne,pe care Te rog,ca mai înainte de sfârșit să mă îndreptezi.
Stih:Miluiește-mă,Dumnezeule,miluiește-mă
Cu ochiul Tău cel milostiv caută spre mine când voi sta înaintea Ta și voi fi judecat,Unule lesne iertătorule!
Binecuvântăm pe tatăl,pe Fiul și pe Sfântul Duh,Domnul
Cred că vei veni să judeci viii și morții și toți vor sta în a lor rânduială:bătrânii și tinerii,conducătorii și supușii lor,domnii și judecătorii,bogații și săracii,femeile și bărbații. Oare cum mă voi afla eu atunci?Drept aceea strig Ție:Dă-mi,Doamne,mai înainte de sfârșit să mă pocăiesc.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preacurată,Născătoare de Dumnezeu,primește rugăciunea mea cea nevrednică,păzește-mă de moartea cea urâtă și-mi dăruiește mai înainte sfârșit să mă pocăiesc.
Cântarea a 9-a:
Stih:Miluiește-mă,Dumnezeule,miluiește-mă
Acum scap la voi,îngeri,arhangheli și toate puterile,care stați înaintea scaunului lui Dumnezeu. Rugați-vă către Făcătorul vostru,să fie izbăvit sufletul meu de munca cea de veci.
Stih:Miluiește-mă,Dumnezeule,miluiește-mă
Acum plâng către voi,sfinților,patriarhilor,împăraților și proorocilor,apostolilor și arhiereilor și toți aleșii lui Hristos ajutați-mi mie la judecată,ca să se mântuiască sufletul meu de întunericul vrăjmașului.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh
Acum ridic mâinile mele către voi,sfinților mucenici,pustnicilor,preacuvioșilor și toți sfinții,care vă rugați către Dumnezeu pentru toată lumea,ca să se mântuiască sufletul meu în ceasul morții.
Și acum și în pururea și în vecii vecilor. Amin.
Maica lui Dumnezeu,ajută-mi,mie,celui ce cu totul în Tine nădăjduiesc și roagă pe Fiul tău ca să mă pună pe mine,nevrednicul,de-a dreapta Sa,când va ședea să judece viii și morții.
Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine,Născătoare de Dumnezeu,cea pururi fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai slăvită,fără de asemănare decât Serafimii,care fără stricăciune pe Dumnezeu – Cuvântul ai născut,pe tine,cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu,te slăvim.
Nădejdea mea este Tatăl,scăparea mea este Fiul,acoperământul meu este Duhul Sfânt,Treime Preasfântă slavă Ție. Salvă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și în pururea și în vecii vecilor. Amin. Doamne miluiește(de trei ori). Doamne IIsuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,pentru rugăciunile preacuratei Maicii tale,ale preacuvioșilor Părinților noștri și ale tuturor sfinților,mântuiește-mă pre mine păcătosul.
CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE MAICA DOMNULUI LA SPOVEDANIA PĂCĂTOSULUI
Peasna I Irmos:
Întru adânc a aşternut de demult toată oastea lui faraon, puterea cea preântrarmată; iar întrupându-se Cuvântul, a pierdut păcatul cel prea rău, Domnul cel preaslăvit, căci cu slavă s-a proslăvit.
Stare:
Cum voi plânge viaţa mea cea spurcată şi mulţi mea nenumăratelor mele răutăţi, Stăpână? Și ce voi vesti ție curată? Nu mă dumeresc și mă tem; ci ajută-mi mie.
Stare:
De unde voi începe a spune greșelile mele cele viclene și cumplite eu, ticălosul? Vai mie, ce voi fi de acum? Ci stăpână, și spre mine mai înainte de sfârșit, milostivește-te.
Stare:
Umblând prin toate căile păcatelor,nicidecum n-am aflat cărarea cea mântuitoare, Preacurată, ci alerg către tine, Ceea ce ești bună, nu mă trece cu vederea pe mine cel ce din suflet mă căiesc.
Stare:
La ceasul morții pururea gândesc, cu totul Preacurată, și la Judecata cea înfricoșată, iar de obiceiul răutăților mă amăgesc preacumplit; ci ajută-mi mie. Stricătorul celor bune acum văzându-mă pe mine, că sunt gol de Dumnezeieștile fapte bune, înstrăinat și depărtat de la Dumnezeu, se pornește să mă înghită, Stăpână apucă înainte.
Peasna a 3-a. Irmos:
Pe piatra credinței întărindu-mă, deschis-ai gura mea asupra vrăjmașilor mei, că s-a veselit duhul meu a cânta ție: Nu este Sfânt ca Dumnezeul nostru și nu este drept afară de tine, Doamne.
Stare:
Sufletul mi-am spurcat urât, Stăpână Născătoare de Dumnezeu, cu nemăsurate greșeli, eu ticălosul, și unde mă voi duce de acum, cu totul fiind cuprins cu deznădăjduirea? Pe el după chip, Curată, l-am spurcat, vai mie, cu gândul cel măreț, eu ticălosul, și unde mă voi duce de acum înainte? Ci ,sârguiește-te Fecioară și ajută-mi mie.
Stare:
Nicidecum nu este între oameni, nici s-a născut în lume, cel care a lucrat fărădelegile cumplitei necurății, precum eu, Ceea ce ești bună, pentru că am spurcat Dumnezeiescul botez.
Stare:
La sfârșitul relelor am ajuns, Preacurată Fecioară, tu îmi ajută degrab, pentru că cerul și pământul strigă cu amar asupra necuvioșiilor faptelor mele celor nemăsurate.
Peasna a 4-a. Irmos:
Venit-ai din Fecioară, nu sol nici înger; ci Tu însuți, Doamne, Te-ai întrupat și pe mine tot omul m-ai mântuit; pentru aceea strig Ție: slavă puterii Tale, Doamne. Cetele îngerești și oștile puterilor cerești se spăimântează de stăpânirea Fiului tău, Curată, iar eu acum deznădăjduindu-mă mă cuprind de nesfială.
Stare:
Miratu-s-a tot pământul și s-a spăimântat văzându-mă pe mine cumplit și cu vicleșug lucrând cele necuviincioase, și de multă milostivirea Fiului tău s-a minunat.
Stare:
Biserica trupului meu rău am spurcat-o,cum și Biserica Domnului,întru care oamenii tremurând intră, iar eu desfrânatul,vai mie,cu obrăznicie intru.
Stare:
Să nu mă arăți, Stăpână, să nu mă arăți străin pe mine, cel ce cu acoperământul Fiului tău, și m-am făcut nevrednic, ci spală-mă pe mine de spurcăciunea greșelilor mele.
Peasna a 5-a. Irmos:
Luminarea celor ce zăceau întru întuneric și mântuirea celor deznădăjduiți, Tu ești Hristoase, Mântuitorul meu; și la Tine mânec, Împăratul păcii, luminează-mă cu strălucirea Ta, că nu știu alt Dumnezeu afară de Tine.
Stare:
Adam a călcat o poruncă a Fiului tău, fecioară, și izgonirii s-a supus. Dar eu cum voi plânge adâncul greșelilor mele, cel ce m-am lepădat de Dumnezeu și sunt călcătorii legii Lui?
Stare:
Stricătorul de demult arătându-se și ucigătorul fratelui său, Cain cel mai întâi a fost blestemat de la Dumnezeu, iar ce voi face eu cel cu totul îndrăzneț, că ucigându-mi sufletul, acum mă rușinez.
Stare:
Pe Isav cel cumplit l-am râvnit cu îmbuibarea pântecelui și cu dezmierdarea, sufletul și trupul l-am spurcat cu beția, și cu necurăția mi-am pângărit viața mea și cine de acum nu mă va plânge pe mine ticălosul.
Stare:
Cu dumnezeiasca ta strălucire, Ceea ce ești bună, vindecă patimile sufletului meu, cele ce mi-au semănat mie stricătorul și mă izbăvește de robia lui cea amară,că râde văzându-mă acum pe mine fără apărare.
Peasna a 6-a. Irmos:
Întru adâncul păcatelor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat: Din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.
Stare:
Viața mea este desfrânată, sufletul meu spurcat și traiul cu totul ticălos și tot trupul meu întru răutăți cumplit l-am înnoroit, pentru aceea sârguiește-te, Fecioară, și mă ajută.
Stare:
Sfârșitul a sosit și nu pot răbda, Ceea ce ești bună, conștiința mă vădește, pentru că îmi pune înainte faptele cele rele și viața nestatornică, și mă tem de Judecata Fiului tău, Curată. Pe trupul meu cel orbit, îl așteaptă râu de foc înfricoșat și nestins și viermele cel neadormit,ci izbăvește-mă de acestea cu rugăciunile tale, Preacurată.
Stare:
Cu cutremur sunt cuprins și mă tem, Ceea ce ești bună, de meșteșugirile vicleanului, că mai înainte sfârșit scrâșnește cu dinții asupra mea, stricătorul care mă ține ca pe un rob și gol de fapte bune.
Peasna a 7-a. Irmos:
Chipul cel de aur în câmpul Deira cinstindu-se, cei trei tineri au călcat porunca cea fără de Dumnezeu și fiind aruncați în mijlocul focului, răcorindu-se au cântat: Bine ești cuvântat Dumnezeul părinților noștri. De șapte ori mi-a aprins mie văpaia patimilor, amăgitorul, și cu preacurviile inima mea cu totul o omoară; ci adapă-mă cu curgerile lacrimilor mele, Maica lui Dumnezeu și să nu mă lepezi pe mine.
Stare:
Nu mă lăsa, Stăpână, pe mine care mă sugrum cu prăpastia mele că văzându-mă pe mine în deznădăjduire, râde întru tot vicleanul vrăjmaș, dar tu cu mâna ta cea tare înviază-mă.
Stare:
Înfricoșată este Judecata, suflete al meu ticălos și nesimțitor, și munca fără de sfârșit și groaznică, dar acum cad la Maica Judecătorului și Dumnezeu și de ce te-ai deznădăjduit pe sine?
Stare:
Spre tine, Stăpână, toată nădejdea mea am pus-o eu desfrânatul, să nu întorci acum fața ta de la mine, nici să încui îndurările tale, Maica lui Dumnezeu cea iubitoare de oameni, ci ajută-mi mie.
Stare:
M-am întunecat, cea cu totul Preacurată, eu ticălosul, cu mulțimea nenumăratelor mele răutăți și m-am schimbat cu ochiul sufletului și cu mintea. Pentru aceea, cu razele luminii tale, primește-mă degrab întru dulcea ta nepătimire.
Peasna a 8-a. Irmos:
Pe Dumnezeu, cel ce s-a pogorât în cuptorul cel de foc, către tinerii evreiești și văpaia întru răcoreală a prefăcut-o, ca pe un Dumnezeu, lăudați-l lucrurile și-L preaânălțați întru toți vecii.
Stare:
Ceea ce ai născut pe unul Dumnezeu din Treime și în brațe l-ai purtat, Maică Fecioară, stinge cuptorul patimilor cel cu foc aprins, și cu curgerile lacrimilor mele spală sufletul meu.
Stare:
De venirea morții mă înfricoșez, iar de Judecata aceea nicidecum nu mă tem, și a lucra cele rele nu încetez. Miluiește-mă Ceea ce ești cu totul Preacurată și mă mântuiește cu rugăciunile tale, mai înainte de sfârșit.
Stare:
Dăruiește-mi suspinuri netăcute, Stăpână, și izvor de lacrimi ca să-mi spăl greșelile mele cele multe și rănile cele nevindecate, ca să dobândesc viața cea veșnică.
Stare:
Mulțimea răutăților mele am mărturisit-o ție, că am mâniat, Stăpână, ca nimeni altul în lume, pe Dumnezeu, Fiul tău și Domnul; deci cu Acesta împacă-mă degrab, cu rugăciunile tale.
Stare:
Nu mă pune Stăpâne în ceasul Judecății cu cei osândiți, Cel ce ești din fire îndurat, ci cu rugăciunile Maicii Tale, miluiește-mă și cu oile Tale cele de-a dreapta mă unește.
Peasna a 9-a. Irmos:
Pe Dumnezeu -Cuvântul cel din Dumnezeu, care cu negrită înțelepciune avenit să înnoiască pe Adam cel căzut rău prin mâncare întru stricăciune din Sfânta Fecioară, negrăit întrupându-se pentru noi credincioșii, cu un gând întru laude să-L slăvim. Iată mă apropii către tine, Ceea ce ești cu totul preacurată, cu frică multă și cu dragoste, știind puterea rugăciunii tale celei multe, eu robul tău. Că prea mult poate, o Ceea ce ești întru totul binecuvântată, rugăciunea Maicii către Fiul, ca să-l plece spre îndurare.
Stare:
Pune înainte cetele arhanghelilor și mulțimea oștilor celor de sus și pe Mergătorul –înainte, și Soborul Apostolilor, pe prooroci, pe Cuvioși și pe Sfinții Mucenici și fă rugăciune pentru mine, Curată, către Dumnezeu.
Stare:
Și acum să aflu ajutorul tău, Curată, și atunci când va ieși sufletul meu, izbăvindu-mă degrab de la demoni și de tirania lor, Ceea ce ești cu totul preacurată și nu mă lăsa, o, bună, ca să fiu dat lor.
Stare:
Aștept pe Judecătorul cel îndurat și iubitor de oameni, pe Fiul tău, Curată, nu mă trece cu vederea și fă-L pe Dânsul mie lesne-împăcat, ca să mă pună pe mine atunci de-a dreapta preacuratului Său Divan, că spre tine am nădăjduit Ceea ce ești cu întru totul lăudată.
Stare:
Începătoriile, Arhanghelii, şi Domniile, Serafimii, Puterile, Stăpâniile, Îngerii, Scaunele cu Heruvimii cei cu ochi mulţi, acum prea proslăvită naşterea ta cinstind-o, pe tine maica lui Dumnezeu, cu bună cucernicie pururi te slăvesc. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii,care fără stricăciune pe Dumnezeu cuvântul ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
RUGĂCIUNE CĂTRE NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU GRABNICĂ AJUTĂTOARE (ce se zice la toată scârba şi la vreme de nevoie)
Împărăteasa lumii cea prea bună şi nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Ceea ce ai dat lumii multă bucurie, primitoarea săracilor, ajutorul străinilor, bucuria scârbiţilor, acoperământul necăjiţilor, liman celor înviforaţi, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, vezi-mi întristarea sufletului, vezi-mi slăbirea trupului meu, ajută-mă ca pe un neputincios, hrăneşte-mă ca pe un străin, necazul meu îl ştii, ci dezleagă-l după cum voieşti, că n-am alt ajutor, nici altă folosinţă, nici altă biruinţă, nici altă grabnică scăpare, ci numai pe tine, o, Maică a lui Dumnezeu, să mă păzeşti şi să mă acoperi. Miluieşte-mă Stăpână, pe mine păcătosul, cel ce sunt în grele pătimiri. Miluieşte-mă, cel ce sunt întristat până la moarte. Miluieşte-mă pe mine, cel ce sunt asuprit de mulţi vrăjmaşi, văzuţi şi nevăzuţi, care-mi pricinuiesc multă întristare. Miluieşte-mă pe mine, cel ce sunt ca o corabie în mijlocul multor valuri. Miluieşte-mă, Stăpână, că cine altul poate a mă milui în afară de tine. O, fecioară şi Maica lui Dumnezeu, la oameni de voi întinde mâinile, mă voi socoti fără de minte, fiind toţi neputincioşi şi întocmai nevoiaşi ca şi mine. Numai la tine una alerg şi sub acoperământul Sfintei Icoane tale scap, Ceea ce covârşeşti pe toţi cu mărirea, curăţia, avuţia, puterea şi milostivirea, că ţie se pleacă tot genunchiul celor pământeşti şi cereşti, fiind scară Dumnezeiască pe care a văzut-o Iacob înainte de naşterea ta. Preacurată, Preasfântă, slăvită Stăpână, împărăteasă şi Doamna Cerului şi a pământului, Ceea ce de la începutul veacului ai fost vestită de toţi Sfinţii prooroci spre mântuirea neamului omenesc,,Ceea ce eşti aleasă de Duhul Sfânt şi te-ai arătat lumii mai presus decât toate făpturile cereşti şi pământeşti fiindcă prin tine s-au deschis cerurile şi s-a dat lumii mare milă şi prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu şi ai covârşit cu curăţia pe toţi Îngerii, Arhanghelii, Heruvimii şi Înfricoşaţii Serafimi şi în mâna ta sunt toate vistieriile Împărăţiei celei nesfârşite Cereşti şi scaunelor tuturor împăraţilor celor pământeşti. Dar cine sunt eu, păcătosul, ca să pot grăi măririle tale pe care le ai de la Fiul tău şi Dumnezeul nostru, lauda cea vrednică și cuviincioasă. O, Maică Fecioară, să nu respingi această nevrednică rugăciune ce din durere și din prea multă dragoste și se aduce. Pentru aceasta o, întru tot lăudată Maică, iau îndrăzneală, eu nevrednicul, a grăi și a cugeta; oare mare lucru este a mă milui pe mine, săracul, fiind tu atât de înnavuțită și milosârdă,când tu miluiești pe toată lumea? O, Preabună protectoarea lumii, caută din Sfânt Locașul tău spre mine păcătosul robul tău, cel ce sunt cufundat în adâncul fărădelegilor și sunt acoperit de valurile păcatelor și cer ajutorul tău cel sfânt. Ascultă o, Preamilostivă maică, dureroasa mea rugăciune ce pornește din adâncul și smeritul meu suflet și nu înfrunta durerea inimii celei amare și însângerată de nenumăratele asupreli, nici să-ți întorci fața de către glasul limbii cele nevrednice, ci uită cu milostivii tăi ochi la pâraiele lacrimilor ce acum le vărs și ascultă cu milă jalnica mea tânguire. O, Preadulce Maică, a preadulcelui meu Iisus, după ce de la sânul maicii mele, din mila Fiului tău, te-am cunoscut cine ești, și m-am dat sub a ta protecție și purtare de grijă, dar vai, cu cât creșteam cu vârsta cu atât creștea și numărul fărădelegilor mele, făcându-mă casă a toată necurăția. Mă minunez și mă cutremur de îndelunga ta răbdare și noianul bunătăților ce ai către mine, eu păcătuind și tu miluindu-mă. Tu fiind Maica bucuriei și eu cu fărădelegile mele făcându-te Maica întristării. O, de trei ori ticălosul, cine nu mă va plânge pe mine de nu mă vei milui tu. Căci orice asupreli și grele pătimiri mă împresurau,numai gândind la tine, tu mă miluiai. Nu poate limba a spune, nu este condei care să poată scrie nenumăratele tale minuni și faceri de bine ce ai săvârșit cu mine. O, mult milostivă Maică! Cine este omul acela care ar putea zice că a cerut de la tine cândva, ceva și nu i-ai dat, sau ai închis ușa milostivirii și nu l-ai adăpat din izvorul milei tale cel pururea curgător. O, mult Preamărită, nu mă îndoiesc și cred în grabnicul tău ajutor, dat celor ce se roagă ție cu lacrimi fierbinți. Știu că tu aceeași ești care m-ai miluit până acum și m-ai protejat până întru acest ceas. Tu care știi și acum amărăciunea și durerea inimii mele,cunoști întristarea sufletului meu și fierbințeala lacrimilor mele, auzi-mă și mă izbăvește sub sfântul tău acoperământ. Amin.
RUGĂCIUNE CĂTRE PREASFÂNTA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU (a Sfântului Dimitrie Mitropolitul Rostovului)
Preasfântă de Dumnezeu Născătoare Fecioară Fecioară, acoperă-mă și păzește-mă pe mine robul tău, de toată răutatea sufletului și a trupului, și de tot vrăjmașul cel văzut și nevăzut. Bucură-te Ceea ce ești cu Dar dăruită Marie, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat est rodul pântecelui tău, că ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre. Bucură-te și te veselește Născătoare de Dumnezeu Fecioară și te roagă pentru robul tău. Doamnă și stăpâna Îngerilor și Maica Creștinilor, ajută-mi mie robului tău. O, Marie cu totul fără prihană. Bucură-te bucuria celor necăjiți, mângâietoarea celor scârbiți. Bucură-te hrana celor flămânzi și limanul celor înviforați. Bucură-te cea mai Sfântă de cât Sfinții și decât toată zidirea cea mai cinstită. Bucură-te sfințenia Tatălui, locașul Fiului și umbrirea Sfântului Duh Sfânt. Bucură-te palatul cel vesel al lui Hristos Dumnezeul nostru și toiagul orbilor. Bucură-te lauda creștinilor și ajutătoarea cea gata a celor ce te cheamă pe tine. Preasfântă Stăpâna mea păzește-mă sub acoperământul tău că în Preacuratele tale mâini îmi pun duhul meu. Fii ajutătoare și acoperământ sufletului meu în ziua Judecății și roagă-te pentru mine, nevrednicul, ca să intru curat și lămurit în rai. Să nu mă lepezi pe mine robul tău, Doamna mea, ci ajută-mi și dă-mi ceea ce este de folos cererii mele. Izbăvește-mă pe mine de toată primejdia, bântuiala, nevoia și neputința și-mi dăruiește pocăință mai înainte de sfârșit. Ajută-mi ca să mă mântuiesc cu mijlocirea ta și cu ajutorul tău, în vița aceasta de acum, de tot vrăjmașul văzut și nevăzut și să umblu cu plăcere de Dumnezeu în voile iubitului Fiu și Dumnezeului nostru; iar în ziua ce înfricoșată a Judecății să mă izbăvesc de veșnica și înfricoșata muncă. Să mă închin, să mulțumesc și să slăvesc întru tot Sfânt numele tău, în vecii vecilor. Amin.
RUGĂCIUNE CĂTRE PREASFÂNTA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU
Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te Ceea ce ești cu Dar dăruită, Marie, că ai zămislit cu trup pe Fiul lui Dumnezeu. Bucură-te că pe El în pântecele tău L-ai purtat. Bucură-te că pe El L-ai născut. Bucură-te că pe El cu lapte l-ai hrănit. Bucură-te că Lui filozofii I s-au închinat. Bucură-te că pe Hristos în Biserică L-ai aflat. Bucură-te că Hristos a înviat din morți și s-a înălțat la cer. Bucură-te că tu singură la cer ești luată. Bucură-te că tu cu Fecioria pe Îngeri i-ai întrecut și cu mărirea pe Sfinți. Bucură-te că pe pământ faci pace. Bucură-te că ție viețuitorii cerești toți, îți sunt ascultători. Bucură-te că tu poți cere ce voiești de la Fiul tău, Hristos Dumnezeul nostru. Bucură-te că te-ai învrednicit a ședea aproape de Sfânta Treime. Bucură-te că tu ești maica oamenilor celor supărați, care aleargă la tine cu credință. Bucură-te că a ta bucurie în veci nu se sfârșește. Bucură-te Ceea ce ești cu Dar dăruită,Marie, Domnul este cu tine. Amin.
RUGĂCIUNI DUPĂ SPOVEDANIE
RUGĂCIUNEA ÎNTÂIA
Doamne Iisuse Hristoase,Dumnezeul nostru, izvorul înțelepciunii și al harului, deschide buzele mele, ale păcătosului, și mă învață cum se cuvine și pentru ce se cade să mă rog. Că Tu ești Cel ce știi mulțimea păcatelor mele. Iată, cu frică stau înaintea Ta. Îndreptează-mi viața, Cel ce îndreptezi toată zidirea cu cuvântul și cu puterea cea nespusă a înțelepciunii, Cel ce ești liman celor înviforați, și arată-mi calea pe care voi merge. Dă cugetelor mele duhul înțelepciunii Tale, nepriceperii mele duhul înțelegerii. Cu duhul temerii de Tine umbrează-mi faptele și duh drept înnoiește întru cele dinăuntru ale mele; cu Duh stăpânitor întărește gândul meu dintru alunecare. Pentru ca în toate zilele fiind îndreptat spre cele de folos, cu Duhul Tău cel bun, să mă învrednicesc a împlini poruncile Tale și pururea să-mi aduc aminte de mărită venirea Ta, care va cerceta faptele noastre. Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă înălțăm: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
RUGĂCIUNEA A DOUA
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, mult milostive, mulțumescu-Ți că prin mărturisirea mea cea către duhovnicescul meu părinte, m-ai învrednicit pe mine păcătosul să iau de la Tine iertarea păcatelor mele, ca David, cel care a zis:„ Juratu-m-am și am pus ca să păzesc judecățile dreptății Tale”. Făgăduiesc înaintea Ta, cu voință întreagă a sufletului meu, să nu mai fac de acum înainte vreun păcat de moarte, nici să amărăsc cu ceva bunătatea Ta cea nemărginită. Dar de vreme ce voința mea este slabă și neputincioasă de sine singură, și fără de ajutorul Tău ca să rămân până la sfârșit neschimbat în această hotărâre nu-mi este cu putință, dă-mi Doamne, ca să petrec cealaltă vreme a vieții mele în pace și întru pocăință și să dobândesc întru această viață harul Tău, iar în cealaltă fericirea de veci. Pentru rugăciunile Preabinecuvântatei Maicii tale și ale tututor sfinților Tăi. Amin.
Tropare
Cât de temută va fi judecata Ta, Doamne, îngerii stând înainte, oamenii în mijloc aducându-se, cărțile deschizându-se, faptele cercându-se, gândurile întrebându-se! Ce judecată va fi mie, celui zămislit în păcate? Cine-mi va lumina întunericul, de nu mă vei milui Tu, Doamne, ca un iubitor de oameni? lacrimi, dă-mi, Dumnezeule, ca oarecând femeii celei păcătoase și mă învrednicește să ud picioarele Tale, care m-au scos din calea rătăcirii, și ca pe un mir de bună mireasmă să-ți aduc viață curată, agonisită mie prin pocăință, pentru ca să aud glasul cel dorit: Credința ta te-a mântuit, mergi în pace.
Neânfruntată nădejde având în tine, Născătoare de Dumnezeu, mă voi mântui; folosința ta agonisind, Preacurată, nu mă voi teme. Izgoni-voi pe vrăjmașii mei și îi voi înfrânge. Întru neasemuitului tău acoperământ îmbrăcându-mă, strig către tine, Stăpână: Mântuiește-mă cu rugăciunile tale și mă scoală din întunecatul somn, spre a Ta slavă, cu puterea Celui ce S-a întrupat din tine, a Fiului lui Dumnezeu.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Lacrimi dă-mi ie, Dumnezeule, ca oarecând femeii celei păcătoase și mă învrednicește să ud picioarele tale, care m-au scos din calea rătăcirii, și ca un mir de pocăință, pentru ca să aud glasul Tău cel dorit; Credința ta te-a mântuit, mergi în pace.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Nerușinată nădejdea ta, Născătoare de Dumnezeu, având, mă voi mântui; folosința ta agonisind, preacurată, nu mă voi teme. Izgoni-voi pe vrăjmașii mei și îi voi înfrânge pe ie. Întru singur acoperământul tău îmbrăcându-mă ca într-o platoșă, și întru ajutorul tău cel puternic rugându-mă, strig către tine Stăpână: mântuiește-mă cu rugăciunile tale și mă scoală din întunecatul somn spre a ta mărire, cu puterea Celui ce s-a născut din tine, a Fiului lui Dumnezeu.
Rugăciune
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Izvorul înțelepciunii și al harului, deschide buzele mele ale păcătosului și mă învață cum se cuvine și pentru ce se cade să mă rog. Că Tu ești cele ce știi mulțimea mare a păcatelor mele. Iată, cu frică stau înaintea Ta. Îndreptează viața mea, cele ce îndreptezi toată zidirea cu cuvântul toată zidirea cu cuvântul și cu puterea cea nespusă a înțelepciunii, acela ce ești liman celor înviforați, și-mi arată calea pe care voi merge. Dă cugetelor mele Duhul înțelepciunii Tale, nepriceperii mele Duhul înțelegerii. Cu Duhul temerii de Tine umbrește faptele mele și duh drept înnoiește întru cele dinăuntru ale mele; cu duh stăpânitor întărește alunecarea gândului meu. Ca în toate zilele fiind îndreptat spre cele de folos, cu Duhul Tău cel bun, să mă învrednicesc a împlini poruncile Tale și pururi să-mi aduc aminte de mărită venirea Ta, care va cerceta faptele noastre. Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Psalmul 31
Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile și cărora s-au acoperit păcatele. Fericit bărbatul, căruia nu-i va socoti Domnul păcatul, nici nu este în gura lui vicleșug. Că am tăcut, îmbătrânit-au oasele mele, când strigam toată ziua. Că ziua și noaptea s-a îngreunat peste mine mâna Ta, și am căzut în suferință când ghimpele Tău mă împungea. Păcatule meu l-am cunoscut și fărădelegea mea n-am ascuns-o, împotriva mea. Zis-am: „Mărturisi-voi fărădelegea mea Domnului”; și Tu ai iertat nelegiuirea păcatului meu. Pentru aceasta se va ruga către Tine tot cuviosul la vreme potrivită, iar potop de ape multe de el nu se va apropia. Tu ești scăparea mea din necazul ce mă cuprinde, bucuria mea; izbăvește-mă de cei ce m-au înconjurat. Înțelepțite-voi și te voi îndrepta pe calea aceasta, pe care vei merge; aținti-voi spre Tine ochii mei. Nu fi ca un cal și catâr la care nu este pricepere; cu zăbală și cu frâu fălcile lor le voi strânge, ca să nu se apropie de Tine. Multe sunt bătăile păcătosului; iar pe cel ce nădăjduiește în Domnul, mila îl va înconjura. Veseliți-vă în Domnul și vă bucurați toți cei drepți la inimă.
Rânduiala Sfintei Împărtăşanii şi
Rugăciunile Înaintea Sfintei Împărtăşanii
Urmând a ne împărtăşi cu Preacuratele Taine, după slujba obişnuită de seară, se face începutul:
Pentru rugăciunile sfinţilor părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Apoi se zice:
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată spurcăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean.
Doamne miluieşte… (de 12 ori)
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru, Dumnezeu (o închinăciune).
Veniţi să ne închinămşi să cădem la Hristos, Împăratul nostru, Dumnezeu (o închinăciune).
Veniţi să nă închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru (o închinăciune).
Şi îndată:
PSALMUL 22
1. Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi.
2. La loc de păşune, acolo m-a sălăşluit; la apa odihnei m-a hrănit.
3. Sufletul mi l-a întors, povăţuitu-m-a pe cărările dreptăţii, pentru numele Lui.
4. Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti.
5. Toiagul Tău şi varga Ta, acestea m-au mângâiat.
6. Gătit-ai masă înaintea mea, împotriva celor ce mă necăjesc; uns-ai cu untdelemn capul meu şi paharul Tău este adăpându-mă ca un puternic.
7. Şi mila Ta mă va urma în toate zilele vieţii mele, ca să locuiesc în casa Domnului, întru lungime de zile.
PSALMUL 23
1. Al Domnului este pământul şi plinirea lui, lumea şi toţi cei ce locuiesc într-însa.
2. Acesta pe mări l-a întemeiat pe el şi pe râuri l-a aşezat pe el.
3. Cine se va sui în muntele Domnului, şi cine va sta în locul cel sfânt al Lui ?
4. Cel nevinovat cu mâinile şi curat cu inima, care n-a luat în deşert sufletul său şi nu s-a jurat cu vicleşug aproapelui său,
5. Acesta va lua binecuvântare de la Domnul şi milostenie de la Dumnezeu, Mântuitorul său.
6. Acesta este neamul celor ce-L caută pe Domnul, al celor ce caută faţa Dumnezeului lui Iacob.
7. Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice, şi va intra Împăratul slavei.
8. Cine este acesta Împăratul slavei ? Domnul cel tare şi puternic, Domnul cel tare în război.
9. Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei.
10. Cine este acesta Împăratul slavei ? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei.
PSALMUL 115
1. Crezut-am, pentru aceea am grăit, iar eu m-am smerit foarte.
2. Eu am zis întru uimirea mea: “Tot omul este mincinos!”.
3. Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie ?
4. Paharul mântuirii voi lua şi numele Domnului voi chema.
5. Făgăduinţele mele le voi plini Domnului, înaintea a tot poporului Său.
6. Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvioşilor Lui.
7. O, Doamne, eu sunt robul tău, eu sunt robul Tău şi fiul roabei Tale; rupt-ai legăturile mele.
8. Ţie-Ţi voi aduce jertfă de laudă şi numele Domnului voi chema.
9. Făgăduinţele mele le voi plini Domnului, înaintea a tot poporului Lui.
10. În curţile casei Domnului, în mijlocul tău, Ierusalime.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia
şi trei metanii.
Şi aceste tropare, glasul al 6-lea :
Fărădelegile mele trece-le cu vederea, Doamne, Cel ce Te-ai născut din Fecioară şi curăţeşte inima mea, făcând-o biserică a preacuratului Tău Trup şi Sânge şi nu mă lepăda pe mine de la Faţa Ta, Cel ce ai nemăsurată mare milă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Spre împărtăşirea Sfintelor Tale Taine cum voi îndrăzni eu, nevrednicul ? Că de voi cuteza să mă apropii de Tine, laolaltă cu cei vrednici, haina mă vădeşte că nu este de cină şi osândă voi pricinui preapăcătosului meu suflet; ci curăţeşte, Doamne, necurăţia sufletului meu şi mă mântuieşte, ca un iubitor de oameni.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Mare este mulţimea păcatelor mele, Născătoare de Dumnezeu, Curată, la tine alerg, având trebuinţă de mântuire. Cercetează neputinciosul meu suflet şi te roagă Fiului tău şi Dumnezeului nostru, să-mi dăruiască iertare de relele ce am făcut, ceea ce eşti una binecuvântată.
Iar în Sfânta şi Marea Joi, se zice aceasta:
Când măriţii ucenici, la spălarea Cinei s-au liminat, atunci Iuda cel rău credincios, cu iubirea de argint bolnăvindu-se, s-a întunecat şi judecătorilor celor fără de lege pe Tine, Judecătorul cel drept, Te-a dat. Vezi, iubitorule de avuţii, pe cel ce pentru acestea spânzurare şi-a agonisit; fugi de sufletul nesăţios, care a îndrăznit unele ca acestea asupra Învăţătorului. Cel ce eşti spre toţi bun, Doamne, slavă Ţie.
Apoi psalmul 50
PSALMUL 50
l. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta.
2. Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.
4. Că fărădelegea mea eu o cunos
Doamne ajută. Mulțumim pentru minunatele rugăciuni, însă ele nu sunt toate. Cu altă ocazie voi pune toate rugăciunile înainte și după Sfânta Spovedanie. Doamne ajută.