Lasaţi un comentariu cu o minune pe care aţi trăit-o dumneavoastră, sau aţi aflat că s-a întâmplat cuiva şi pe care vreti să o povestiţi. Bineplacute sunt aceste mărturisiri lui Dumnezeu şi sfintilor Lui, pentru că ele ajută la întărirea credinţei şi chiar convertirea multora la drepta şi sfânta noastră ortodoxie.

© Copyright: Preluarea textelor complete se face numai cu înştiinţarea admin. DOAR ORTODOX, sau parţial, cu continuare de trimitere la articolul de pe acest site. Mulţumim pentru înţelegere!

VERONICA (26.06.2014) – Ma numesc Veronica si doresc sa va marturisesc minunea care mi s-a intamplat. Credeti din tot cugetul vostru in Dumnezeu si in Sfintii lui. Sfantul Nectarie este Facator de Minuni. Dupa o relatie esuata de 7 ani in care am fost prietena cu un baiat si care speram sa se concretizeze pana la urma, iata ca nu s-a intamplat, Dumnezeu a avut grija de mine si nu m-a lasat sa fac o alegere gresita (am suferit foarte mult de pe urma acestei relatii).

Au trecut 2 ani jumatate de atunci, o perioada extrem de dificila pentru mine, in care am cunoscut fel si fel de baieti , dar nici unul nu era asa cum vroiam eu fiecare avea ceva care nu imi placea (unii urmareau doar sa aiba relatii temporare intelegeti la ce ma refer, ma intanleam cu ei la un suc si dupa o perioada de timp daca vedeau ca nu isi ating ”scopul” nu ma mai cautau si diverse alte situatii). Incepusem sa cred ca am devenit prea dificila, prea pretentioasa ,aproape ca intrasem probabil intr-o asa numita depresie. Nu mai auzeam ce se intampla in jurul meu nu ma mai interesa ce fac altii, cu alte cuvinte eram intr-o lume a mea, imi era pe zi ce trece din ce in ce mai greu cand vedeam cupluri pe strada, prietenele mele cu prietenii si eu singura, singura, singura. Am inceput sa merg la biserica mai des, sa particip la rugaciuni, la Sfantul Maslu.

  Dar cel mai mare ajutor l-am primit de cand am inceput sa citesc Acatistul Sfantului Nectarie. Am descoperit ca aveam si icoana Sfantului Nectarie si incet incet nu am numarat de cate ori l-am citit si iata ca a aprut cineva in viata mea de 2 saptamani.Imi place mult acest baiat si sunt convinsa ca Sfantul Necatrie mi l-a trimis pentru ca este exact asa cum imi doream. Sfantul s-a rugat pentru mine la Dumnezeu si s-a produs minunea. Sfinte Necatrie ajuta-ma sa ma casatoresc cu acest baiat pe care mi l-ai trimis si sa intemeiem o familie bineplacuta lui Dumnezeu din care sa rezulte copii credinciosi si sanatosi.

Rugati-va la Sfantul Nectarie facatorul de minuni si veti vedea cum va va ajuta.

Doamne ajute-ne pe toti!

LILIANA IULICA IURCA (21.06.2014) – Ma alatur si eu celor care l-au cunoscut pe Sfantul Nectarie care chiar ajuta si mijloceste catre Dumnezeu rugaciunile noastre. Mie mi-a ascultat rugaciunea si m-a binecuvantat cu un loc de munca. L-am rugat pe Sf. Nectarie sa ma ajute si dupa 2 saptamani de rugaciune m-a ajutat cu locul de munca pe care-l doream, si nu numai, si alte cereri. Va sfatuiesc pe toti care aveti necazuri, sa credeti si sa va rugati lui Dumnezeu si SF NECTARIE LUI IiSUS si FECIOAREI MARIA. Cu credinta si nadejde.

POPESCU RALUCA (18.06.2014) – Buna ziua, va scriu pentru a marturisi minunea care mi s-a intamplat. Urma sa am un examen greu pentru care am invatat foarte mult si la care aveam mari emotii. Cu o zi inainte de examen am citit pe site-ul dumneavoastra maturisiri ale oamenilor care s-au rugat unui Sfant sa-i ajute sau mai multor Sfinti. Am citit si de Sfantul Efrem cel Nou de care nu mai auzisem pana atunci si mi-a atras atentia. Am citit ca ajuta la examene si multe alte probleme mai grave asa ca m-am rugat Lui Dumnezeu, Sfintei Fecioare Maria si Sfantului Efrem cel Nou sa fie bine la examen. La examen a fost ba cand bine ba cand rau si tot asa, au fost atat de multe ori in care ma gandeam si am vrut sa renunt dar domnul profesor ma incuraja sa nu renunt . Cred ca acest lucru s-a intamplat printr-o minune de la Dumnezeu ,Sfanta Fecioara Maria si Sfantul Efrem cel Nou si in final totul a fost bine . Am vrut sa scriu despre Sfantul Efrem cel Nou pentru ca desi pana a intra pe site-ul dumneavoastra nu auzisem de el, mi-a venit in ajutor foarte repede. Multumesc foarte mult Lui Dumnezeu, Sfintei Fecioare Maria si Sfantului Efrem pentru ajutorul acordat. Doamne ajuta!

TARCAN ANGELA ANCA (17.06.2014) – buna ziua, e cam tarziu cand marturisesc minunea Sf.Ioan Rusul in viata mea…..cu 8 ani am intarziat si regret tare mult.

RALUCA ION (8.06.2014) – Numele meu este Raluca Ion din Urlati , Prahova si vreau sa va impartasesc minunea pe care a facut-o Sf.Nectarie si bunul Dumnezeu pentru fetita mea. Eu si sotul meu suntem impreuna de 11 ani. Anul trecut ne-am hotarat sa ne intemeiem cu adevarat o familie , sa avem un copil. Spre surprinderea noastra am ramas insarcinata foarte repede. Pe data de 8 septembrie am aflat ca sunt insarcinata.Bucuria a fost mare dar in acelasi timp eram si un pic speriata. Am avut mici probleme la inceputul sarcinii , aveam dureri insotite cu sangerari. A doua zi am facut programare la ginecolog. La control doctorul nu a putut sa imi spuna prea multe decat ca trebuie sa asteptam sa vedem evolutia sarcinii , diagnosticul fiind  amenintare de avort. Au fost 3 saptamani groaznice de asteptare pentru noi , dar dupa trei saptamani doctorul a confirmat ca este o sarcina in evolutie si totul este bine. Intre timp sotul meu a fost la Biserica Radu Voda din Bucuresti si mi-a adus mir pe care l-am folosit toata sarcina si dimineata si seara la culcare. Mi-am schimbat si doctorul ginecolog care era in Ploiesti si ne-am dus la Spitalul Filantropia in Bucuresti la d-na doctor Paris Doina. Sarcina a decurs normal pana in cea de a 32-a saptamana cand am fost la ecografie. Fetita era pozitionata gata sa se nasca. Atunci doctorita mi-a recomandat repaus la pat si ne vom vedea peste 3 saptamani. In cea de a 35-a saptamana exact in saptamana patimilor mi s-au rupt membranele si am ajuns de urgenta la spital. La ora 00.15 am ajuns la spital iar la ora 08.15 am nascut-o pe frumusetea noastra Eva Maria Nectaria. Nasterea nu a fost deloc usoara deoarece s-a nascut cu cordonul ombilical de 2 ori in jurul gatului acesta fiind si gros , iar respiratia nu a fost una foarte buna , de aceea si nota a fost foarte mica la nastere, de 4. Medicul neonatolog a reusit sa stabilizeze fata si au plecat cu ea la terapie intensiva la prematuri. Ni s-a spus ca totul este bine , ca necesita supraveghere si urmeaza ca dupa amiaza sa putem merge sa ne vizitam papusica. Am fost impreuna cu sotul meu la ea , era cu un tub de oxigen , era stabila. Seara a fost sotul meu in vizita la ea si era bine. Dimineata urmatoare am aflat ca fata era in stare critica. Doctorul neonatolog ma astepta sa vorbim. Nu am inteles eu mare lucru din ce imi spunea dansa acolo decat ca este foarte grava starea ei si ca daca va trece de urmatoarele 2 zile poate mai are sanse de scapare. A fost o lovitura puternica pentru noi si parca nu imi venea sa cred ce se intampla. Dupa ce am vorbit cu doctorita l-am sunat intr-un suflet pe sotul meu pentru a-i spune ce se intampla. In acelasi moment ma cauta si d-na doctor ginecolog care tocmai aflase si dansa ce se intamplase. Sotul meu impreuna cu socrii mei au fost la Biserica Radu Voda la Sf. Nectarie si s-au rugat pentru sanatatea micutei noastre. Mi-au adus acatistul Sf.Nectarie pe care am promis ca il voi citi in fiecare zi pentru a face o minune cu fetita noastra. Au fost niste momente foarte dureroase pentru fiecare dintre noi. Eu imi tot spuneam mie ca totul va fi bine si aveam un sentiment de bine. Alaturi de noi a fost d-na doctor ginecolog Paris Doina , sa-i dea D-zeu sanatate si  tot echipajul de la terapie intensiva a spitalului Filantropia din Bucuresti. Cand a sosit sotul meu am fost sa vedem ce face fetita si am vorbit din nou cu doctorul neonatolog care ne-a spus destul de clar si de raspicat ca fetita noastra are septicemie si ca era sa o piarda noaptea trecuta. Cand am auzit aceste cuvinte am izbucnit in plans si nu credeam ca toate astea se intmpla si ca totul este un vis urat din care vreau neaparat sa ma trezesc. Dar nu era asa , totul era cat se poate de real. Starea ei era stabila dar nu se stia care va fi evolutia ei , trebuia sa avem rabdare si sa asteptam. Am hotarat cu sotul meu ca trebuie sa o botezam , si am vorbit cu parintele de la capela spitalului si in a doua zi a ei de viata am botezat-o. Prin momente cumplite am trecut si nu vreau ca nimeni sa treaca prin astfel de experiente. Minunea s-a intamplat cat de curand posibil. Eram doar in saptamana luminata. La urmatoarea vizita mi s-a spus ca evolutia ei este spre o usoara crestere si ca tot ce trebuie sa facem este sa ne rugam bunului D-zeu si sa avem rabdare. Pe zi ce trecea mai primieam cate o veste buna referitor la evolutia  ei , era din ce in ce mai bine. Si asa dupa aproape trei saptamani am ajuns acasa cu o minunatie de fetita. Doctorii i-au dat slabe sanse de viata iar una din doctorite ne-a spus : ”cu medicamentatia care i-am dat-o nu facea fata la ce a avut acest sufletel ci numai cu ajutorul lui D-zeu s-a facut bine”. Am nascut-o pe 15 aprilie 2014 , chiar de Sf.Anastasia , afland ca Sf.Nectarie a purtat numele de Anastasie. Oare sa fi fost o coincidenta? Nu cred. Sf. a facut minunea, minunea de a-mi lasa fetita mea scumpa sa traiasca si cand va creste ii voi impartasi cu mare drag prin ceea ce a trecut slavindu-l pe Sf.Nectarie si pe bunul D-zeu. Sfantul Nectarie a facut minuni cu scumpa noastra si ii multumim din tot sufletul pentru ajutorul acordat si nu vom uita niciodata ca a fost alaturi de noi si ne-a aratat ce insemna credinta in D-zeu si minunile pe care le poate face. La ultimul control doctorul pediatru ne-a spus ca fata arata ca si cum nu a suferit de septicemie. Ce ne dorim mai mult de atat? Minune Dumnezeiasca , nu altceva.

ELENA (3.06.2014) – Sunt Elena, din Braila, am 26 de ani si iata cum am ajuns sa marturisesc minunile Sf. Efrem cel Nou:
Sfantul acesta mi s-a parut de la bun inceput ALTFEL, dupa imbracamintea preoteasca, dupa expresia sobra a fetei, iar detaliul ce m-a captivat a fost flacaruia acea tinuta in mana stanga. Citisem de el ca este “super-grabnic ajutator ” si m-am gandit ca poate m-ar ajuta si pe mine. Inca nu ajunsesem la ananghie, ca sa zic asa, prin urmare am tinut ideea de a ma ruga la sfant undeva, rezervata.
Anul acesta de izvorul tamaduirii, am avut ocazia sa sa sarut o particica din moastele sf efrem, alaturi de alte 30 si ceva de particele sfinte dintr-o racla micuta. Mi-am zis ca nu intamplator se afla si Sf Efrem cel Nou acolo. Asadar m-am rugat cu drag sa primesc ajutor la examenul de titularizare 2014. Mi-am mai amintit de Sfant recent, cand eram in sesiunea de examene a niv II de psihopedagogie. Aveam de schitat proiete complexe (programme formare, proiecte finantare cu fonduri nerambursabile, proiect de cercetare, optionale) si dat fiind dificultatea acestora, am stat langa laptop mereu cu iconita sfantului (care am gasit-o neasteptat la Biserica mea de suflet, Sf Arhangheli,) si cu carticica editata la SOFIA. Am reusit sa le fac, am luat 10 la toate, insa unul era era foarte greu de abordat, cel la cercetare (imi alesesem tema pe abandonul scolar)…am suferit o cadere nervoasa insa cu sfaturile duhovnicului, cu ajutorul Maicii Domnului si al Sf. Efrem, mi-am luat ciornele dupa mine, am stat in biserica, m-am rugat la sfant, si in jumatate de ora proiectul era finalizat! Atunci am vazut cum sfantul lucreaza!
Si am zis, „hai sa mai apelez, dar ce as putea sa ii mai cer?” ceea ce urmeaza, suna pueril, insa m-am rugat de o pereche de incaltari comode, simple, si rezistente, si bineinteles cat se poate de ieftine(aici am probleme mari, deoarece cautam de luni de zile ceva bun si nimic nu rezista, eu mergand foarte mult pe jos, ca sa economisec banutii)! Fara sa-mi dau seama, cand am trecut pe langa un magazin, automat am facut stanga, catre intrarea lui, ezitand inainte sa intru acolo. Si iata-le gasite..la doar 1-2 zile de cand m-am rugat. Mare bucurie! Vazand ca sfantul Efrem cel Nou e bun si foarte promt am zis sa ma rog lui si Maicii Domnului de o fusta de blugi pana la genunchi. Aceasta era intr-o joi, iar duminica, cand ma intorceam cu o colega de la examen, aceasta s-a oprit sa-si cumpere haine, iar in acelasi magazin era si o fusta asa. Am probat-o de curiozitate sa vad macar daca imi sta bine, o intreb pe colega, iar ea imi zice sa o opresc ca o achita ea! Va dati seama?! Acum eram convinsa ca Sfantul Efrem m-a „aciuat” si pe mine pe langa fii lui. Si mergand cu iconita si acatistul la examene, le-am trecut cu 5 note de zice si una de de 8.
A venit vremea sa ma inscriu la titularizare..mi-am depus dosarul in ultima zi, fara aviz medical de la medicina muncii, eu avand unul de la medicul de familie care nu era insa valabil. Ajunsa la prima ora acolo, o dna mi-a recomandat sa nu aduc avizul la validare ci sa ma reped la primul cabinet cu medicina muncii gasit si sa vin cu el rapid. Un baiat care se inscria si el spusese ca la o clinica anume se elibereaza in aceeasi zi dar dupa amiza. Eu una deja intrasem in panica, unde gasesc cabinetul..daca nu e deschis, daca nu am timp suficient…si iata ca m-am rugat la sf. Efrem si la Maica Domnului , am mers la clinica respectiva, care mi-a eliberat pe loc avizul si in jumatate de ora eram inapoi la centrul de inscriere.
Saptamana trecuta am aflat ca am fost repartizata pentru inspectia speciala la clasa. Aveam la 6 C, o clasa foarte buna de la o scoala pretentioasa. Mi-a fost frica, deoarece eu am ales cariera aceasta profesorala la indemnul duhovnicului, care a insistat ca eu sa devin profesoara, eu avand o facultate de romana-franceza terminata acum 3 ani. Munceam in domeniul curieratului, si anul trecut mi-am dat demisia sa im termin modulul pedagogic si sa ma pun la zi cu gramatica, care nu am mai avut tangente cu ea din clasa a 8-a. Si iata-ma ajunsa iar panicata, deoarece credeam ca imi va pica lectie de gramatica. In ziua de inaltare, dupa slujba, trebuie sa merg la scoala respectiva sa iau la cunostina ce lectie trebuie sa sustin si cand. Plecand grabita de acasa, nu mi-am mai luat acatistul si iconita sfantului cu mine si imi parea rau. Dar iata, ca dupa ce am plecat de la biserica, am trecut pe la sora mea care are serviciul foarte aproape si care imi daduse cativa bani de buzunar. Eu eram grabita sa ajung la scoala, ma reped la un maxi taxi insa acela..se retragea (la ora 14 a zilei!), cand vad ca ma striga doamna de la pangar sa vin sa o ajut putin. Ma intorc inapoi la biserica si vad o carticica cu sfantul Efrem, editata de fundatia Nektarios si o cumpar cu banii de la sora mea. Imi parea bine ca totusi s-a aranjat in asa fel sa mearga si sfantul cu mine. Ajunsa la scoala, ma intalnesc direct cu profesoara, care imi spune ca nu am la a 6-a C ci la a 5-a A! Ce bine! A 5-a, unde e cel mai simplu si frumos..Doamna era foarta draguta, imi da foaia sa o semneze, vad in dreptul cum scria „COMPLEMETUL-CONSOLIDARE” si raman un pic dezamagita, ca eram pe gramatica, insa ea, smerindu-se pe langa mine ma intreaba: – vrei lectie pe gramatica sau literatura? Eu raman uimita si zic pe literatura.- Ce anume vrei? Basmul, snoava? Vaai..eram in culmea bucuriei..zic ca vreau snoava (basmul fiind mai dificil) si iata cum scrie in dreptul meu SNOAVA! Va spun sincer, ca de cand am pornit pe drumul acesta mi-am dorit cat mai simplu si la literatura..si uite cum Dumnezeu a dat!
Ieri, sfantul a mai facut o minune cu mine: duminica mi-a aparut un chist bartholin si dupa slujba de la Biserica o femeie mi-a daruit o iconita mica cu sfantul. Am zis eu ca asta e semn..m-am rugat sa-mi treaca, insa chistul crestea din ce in ce mai mare si era foarte dureros. M-am speriat foarte tare. Imi era ca o sa ajung pe la doctori, pentru incizii, operatii, antibiotice..bani cheltuiti pe care nu ii am oricum..o prietena mi-a zis ca acesta va fistula daca pun frunze de patlagina si mi-a zis sa citesc carticica de la fundatia Nektarios integral (2 paraclise, 2 acatiste, si rugaciunile). Aseara ma rugam la sfantul si imi trece prin cap ca eu am zis ca voi marturisi minunile lui, dar uitasem si am zis ca daca ma ajuta sa trec si de asta, voi scrie despre tot ajutorul primit. Simteam chistul acela cum se marea tot mai mult si am adormit cu speranta ca sfantul nu ma va acoli. Si iata ca in dimineata aceasta sparsese si durerea disparuse aproape complet!
Acum ma bazez pe Maica Domnului si pe Sf Efrem cel Nou sa ma ajute la inspectia speciala de la clasa si la examenul acela atroce de la titularizare! Va tin la curent! DOAMNE AJUTA-NE! SF. EFREM CEL NOU AJUTA-NE!

IOANA (2.06.2014) – In primul rand doresc sa spun ca mi-a luat foarte mult timp sa va marturisesc experienta prin care am trecut si eu. Tin sa precizez ca o fac pentru a incuraja femeile care au ramas insarcinate fara voia lor SA NU FACA AVORT.

Sunt crestina si intotdeauna in momentele dificile ale vietii mi-am pus nadejdea in Dumnezeu si in Maica Domnului.

Aveam 25 de ani, cand am aflat printr-un test de sarcina iesit pozitiv ca sunt insarcinata. Nu-mi venea sa cred, in nici un caz nu asteptam acel copil. Am fost socata, am plans pentru ca eram foarte constienta ce inseamna un avort si am sunat prima data pe prietenul meu ca sa-i dau vestea. Reactia lui m-a linistit initial si oarecum: “Linisteste-te! O sa facem noi cumva sa iesim cu fata curata din situatia asta”. Am sunat-o apoi pe mama mea care locuieste in alta tara si a zis sa nu ma impacientez ci sa-mi fac o programare la ginecolog pentru a vedea exact care-i situatia.. testele de sarcina mai pot da gres. Am fost la medic si am descoperit ca testul a fost corect. Chiar eram insarcinata…. Nu eram casatorita, nici nu aveam de gand sa ma casatoresc cu tatal copilului, desi ne cunosteam de 7 ani. Relatia noastra a avut de suferit de-a lungul timpului, am fost inselata… am iertat si totusi nu eram hotarata, nu am putut sa ma atasez de altcineva.

Si el, si mama mi-au propus sa avortez. La inceput mai discret, apoi din ce in ce mai insistent. Mama spunea ca totul in viata mea a decurs bine pana atunci si nu i-am facut probleme, nu am facut-o de rusine. Am fost o eleva buna, o studenta buna, acum aveam servici, aveam o reputatie buna si exact acum aveam sa “dau cu bota-n balta”. M-a durut mult faptul ca nu m-a sustinut atunci si ma durea si mai mult faptul ca amandoi nu constientizau ceea ce-mi cereau sa fac. Sunt unele persoane care desi au facut asa ceva nu regreta pentru ca nu stiu sau nu au fost informate ce au facut.

M-am gandit multe nopti si am plans si m-am rugat si mi-am dat seama ca daca voi avorta micul suflet care era in mine n-am sa mi-o iert toata viata. Chiar i-am spus mamei ca n-o sa pot trai cu constiinta impacata stiind ca mi-am ucis copilul. Nu vroiam sa fac asta. Relatia cu prietenul meu s-a racit tot mai mult: ne-am certat la telefon (el era in orasul natal iar eu in cel in care mi-am terminat studiile), m-a amenintat ca ma bate, ca sare cu picioarele pe burta mea pana ce omoara copilul pentru ca nu e pragatit pentru a avea o familie (parintii lui inca nu stiau si aveau sa-l fortezeze sa ne casatorim inainte de a naste daca aflau in acel moment). Traiam un cosmar…. si ma simteam singura si neajutorata. Ma rugam Maicii Domnului si-i ceream disperata doar un singur lucru: sa aiba grija de copilul meu.

Trecuse cam o luna de la prima vizita la ginecolog si prin intermediul unei prietene dragi am mers la un alt medic pentru a-mi face o ecografie, sa vad cum se dezvolta bebelusul. Luase forma unui omulet, a fost prima oara cand mi-am vazut puiul si ceea ce m-a emotionat pana la lacrimi a fost momentul in care i-am ascultat bataile inimii. Va dati seama ca in mine se afla un sufletel, o inimioara (in prostia mea n-am stiut ca un puisor de 9 saptamani are inimioara)….. si-i batea asa repede si am inteles ca ma iubeste, ca-i este frica, ca e mic si are nevoie de protectia mea. Acela a fost momentul decisiv si mi-am zis ca indiferent ce s-ar intampla NU POT si NU AM DREPTUL sa iau viata unui puiut nevinovat. Am telefonat prietenului meu si i-am spus ferm ca nu fac avort, iar el mi-a spus la fel de ferm ca nu-mi recunoaste copilul, ca n-o sa vrea sa-l vada niciodata, ca nu-mi plateste pensie alimentara si ca nu vrea sa mai stie nimic de mine… adica am ajuns in cele din urma la un ADIO hotarat si fara regrete.

Mi-am dat seama ca Dumnezeu nu s-a inselat cand mi-a daruit acest copil si aveam multe motive sa ma bucur de el:
1. Aveam o varsta portivita pentru a deveni mama si eram matura pentru a creste singura un copil
2. Nu am ramas insarcinata in urma unui viol sau a unei aventuri, il cunosteam bine pe omul acesta, l-am iubit si inca il mai iubeam in ciuda a multor necazuri pe care mi le-a facut
3. Nu eram chiar saraca “lipita pamantului” ca sa spun ca nu am cu ce sa-l cresc. Aveam aproximativ doi ani in campul muncii si beneficiam de indemnizatie pentru cresterea copilului. O mai aveam si pe mama pentru un mic ajutor financiar (am reusit pana la urma s-o conving sa pastrez copilul si m-a imbarbatat ca o sa-l crestem impreuna; am aflat ca e baietel si imi spunea ca el o sa fie noul bărbătuş din familia noastra; sunt singura la parinti si tata murise in urma cu o jumatate de an)

Si acum, doamnelor sau domnisoarelor, va voi prezenta inca o dovada ca Dumnezeu nu lasa de izbeliste nici un suflet pe care El in intelepciunea Sa a ingaduit sa se conceapa:

Privindu-mi intr-o noapte pruncul in imaginea ecografiei pe care mi-a dat-o dr cand am auzit bataile inimii copilasului, am observat, la o privire mai atenta, chipul Maicii Domnului cu pruncul Iisus, care priveste smerita si grijulie spre făt. Maica Domnului mi-a dat de inteles astfel ca mi-a auzit rugaciunea si ca are grija de copilul meu (ceea ce am cerut eu in rugaciune). Anexez imaginea acestui mail.

Cand sarcina a ajuns la 4 luni am mers acasa, in orasul natal, deoarece murise bunica mea. A venit si mama in tara. Eu mi-am respectat promisiunea si nu l-am cautat pe tatal copilului, deci nu stia ca sunt venita acasa. In ziua in care trebuia sa plec inapoi  la servici ma indreptam cu taxi-ul spre gara. Si aici cred ca iar a fost mana lui Dumnezeu (destinul): el fiind pe strada, m-a vazut in taxi, si-a dat seama ca ma indrept spre gara si nu stiu cum a reusit dar a ajuns in gara la 5 min dupa ce am ajuns eu. Avea lacrimi in ochi, cred ca regreta pentru comportamentul lui, se simtea frustrat, rusinat de faptul ca mama era de fata si era prima lor intalnire desi, asa cum am mai spus, noi doi ne cunosteam de 7 ani de zile. Nu stiu de ce eram bucuroasa ca-l intalneam si ca vedeam ca era afectat si ca-i păsa. Si mama s-a bucurat. Ma simteam usurata. Ne-am impacat. Ce dulce-i impacarea!!!

Au aflat si parintii lui. Si, culmea ironiei, si ei s-au bucurat. “La 33 de ani era si timpul sa aiba familie” mi-a spus soacra. In februarie ne-am casatorit civil. In 28 martie s-a nascut mica minune, Teodor, care chiar azi are 7 luni. Tot cu ajutorul Maicii Domnului si a Sfantului Nectarie am avut travaliu numai 1 ora si 20 min. Sta in fundulet, rade, chiuie de bucurie, face galagie, spune “mama”,”tata”,”baba”,”papa”,”dada” si cate nu mai face…. E bucuria noastra, a bunicilor, e bucurie in toata casa. Si tata e mandru tare ca are un baiat frumos si cuminte. Abia asteptam sa facem si cununia religioasa ca sa fim “in regula” in fata lui Dumnezeu.

Un alt fapt care mi-a dat putere sa merg mai departe cand eram insarcinata si treceam prin momente dificile a fost ca, intr-o noapte, am visat ca stateam pe o canapea cu un baietel frumos cam de un an langa mine: avea o faţa de papusica, ochii negri, mari si migdalati, pielea albuţă, obrajori grasuti. S-a apropiat de noi tata zambind, care, din nefericire, nu mai e printre noi. Baietelul m-a intrebat, aratand cu degetelul pe bunicul sau: “Tata?” I-am raspuns:”Nu, nu e taticul. El e bunicul tau.” Chiar asa cum l-am descris arată puisorul meu acum. Cand doarme e frumos si curat la fata ca un ingeras. Cand il privesc ma gandesc ca numai Dumnezeu putea sa-i dea chipului de copilas niste trasaturi asa frumoase. Il strang in brate si multumesc Maicii Domnului ca mi-a dat putere sa lupt pentru viata copilului meu.

Asadar, viitoarelor mamici, daca sunteti intr-o situatie dificila asa cum am fost eu, nu deznadajduiti!!! Chiar daca va stiti pacatoase si departe de Dumnezeu, rugati-va Maicii Domnului sa va ajute si nu veti regreta!! Luptati pentru VIATA!!

P.S. marturisirea aceasta am facut-o in 2008. Acum am alte greutati in familie. Dar cu ajutorul Maicii Domnului, al Sf Nectarie si al Sf Serafim de Sarov voi trece si peste ele.

LAURA (2.06.2014) Am vazut numarul coplesitor de minuni pe care Sfantul Ioan Rusul le-a facut in vietile voastre. Manastirea Sfantul Ioan Rusul de la Giurgiu, singura din tara avand acest hram si care detine o impresionanta racla cu particele din moastele Sfantului a demarat un minunat proiect la care toti cei care au beneficiat de mijlocirea si sprijinul Sfantului Ioan Rusul sunt chemati sa contribuie. Manastirea doreste sa publice o carte cu noi minuni ale Sfantului. Toti cei care nu vor sa “tina lumina sub obroc” si sa dea acest prinos si anume marturisirea ajutorului oferit de Sfantul Ioan Rusul in vietile lor sunt invitati sa trimita pe parcursul acestei luni marturiile lor fie pe adresa manastirii com. Slobozia, jud. Giurgiu fie pe adresa de email a parintelui staret protos. Teodor Serban protos.serban@yahoo.com

IOANA DUMITRU (1.06.2014) – am citit acatistul Maicii Domnului Bucuria tuturor celor necajiti 40 de zile si Paraclisul Maicii Domnului 40 de zile si dorinta mi-a fost indeplinita. Dupa un an de cautari mi-am gasit serviciu in locul in care mi-am dorit si m-am rugat si Maica m-a auzit, asadar rugati-va cu credinta si neincetat caci Maicuta Domnului ne aude si ne ajuta. Doamne Ajuta!!!

MARINA (20.05.2014) As dori sa va impartasesc cu intarziere spre rusinea mea, doua dintre multele binefaceri pe care le-am primit cu mijlocirea Sfanfului Nectarie, in 2006 tocmai terminasem facultatea si nu imi gaseam un job , am mers in timp de 40 de zile la Manastirea Radu Voda unde am citit acatistul Sfantului Nectarie, la scurt timp dupa ce am terminat de citit acatistul Sf. Nectarie , m am angajat primind un salariu mult mai bun decat ma asteptam si multe alte beneficii.
In decembrie 2013 am mers din nou la Radu Voda unde am citit acatistul Sf. NECTARIE si am citit acatistul Sf.SPIRIDON timp de 40 zile de aceasta data rugandu ma pentru a intalni persoana potrivita pentru casatorie. La sfarsitul celor 40 zile am cunoscut pe cineva deosebit, respectos, educat, suflet bun, asa cum nu am crezut ca as putea sa cunosc, ne am intalnit in ziua Sf.Nicolae , alt mare sfant pe care eu il simt aproape .De asemenea orice rugaciune buna facuta catre Maicuta Domnului nu ramane fara raspuns .Multumesc Sfintilor nostri si Maicutei Domnului ca Sunteti mereu alaturi de noi cei pacatosi.

G. (16.05.2014) La un momentdat, nu mai aveam nicio veste de o persoana foarte draga, de departe, cu care conversam telefonic aproape saptamanal. Faptul ca sosisera sarbatorile de Paste si cum, in mod firesc, ar fi trebuit sa primesc macar un telefon, o urare, o veste, m-am panicat. Ceva in mine imi spunea ca i s-a intamplat ceva rau. Desi cu teama, am sunat eu… Telefonul era inchis. Mi-am imaginat ca acea persoana nu mai este in viata. Desi ma rugam si inainte, de data asta am inceput sa ma rog cu disperare, mai ales sa se intample o minune si acea persoana sa fie in viata, sa aflu ca n-a patit nimic grav. Mi-am imaginat ca, daca acea persoana n-ar mai exista, nici eu n-as mai putea trai… Noaptea aveam cosmaruri si ajunsesem sa vorbesc in somn, ziua ma simteam un mort viu, m-am imbolnavit de inima si traiam de mai bine de doua (aproape trei?) saptamani “cu un cutit infipt in inima” si la serviciu si acasa, iar starea de incordare, tensiune, incertitudine, persista. Am citit acatistele Sfintilor: Nectarie, Efrem cel Nou, Antonie de la Iezeru (la care am si fost si m-am rugat personal), Ioan Rusu, Nicolae, de asemenea, acatistul Maicii Domnului. Ajunsesem sa caut (pe net) persoane cu numele acelei respective persoane, din acelasi oras, pentru a le suna, nadajduind ca ii erau rude si stiau ce s-a intamplat. Prima persoana nu a raspuns. In momentul in care sunam la o a doua, apelul mi-a fost blocat de un apel venit catre mine. Era… persoana care-mi “pricinuise” atata ingrijorare si suferinta! Avusese, intr-adevar, un accident de masina, circulase pe o sosea “din afara” cu 240 km/h (aaa, nu, nu se grabea undeva, ci, pur si simplu “se dadea cu masina” pe asfalt, barbatii stiu de ce?!) si, bineinteles, un cauciuc ii explodase, s-a rasturnat si… Consecinta? Mana dreapta ranita grav, trebuind a fi operata, iar acum… suna din spital. (Masina de 110.000 euro facuta praf, dar ce mai conteaza, pe langa o viata castigata!?). Bineinteles, eu m-am lamentat, cum, nicio veste atata timp???!!!, dar, intr-un final, m-am bucurat foarte tare cat de “ieftin” a scapat. Altii au murit din doar 40km/h, daramite 240km/h! In acel moment am stiut ca numai Sfintii, Maica Domnului si Dumnezeu au facut minunea de a mai fi in viata! Doar Lor i se datoreaza viata (…pentru a doua oara fiindca, cu exact 10 ani inainte a mai avut un accident de masina din care a scapat dupa patru zile de coma. Din nefericire, persoana de langa, a decedat). De asemenea, soferul vinovat, din cealalta masina, a scapat.
Acum, cand povestesc, nu mai stiu din nou nimic despre acea persoana de luni de zile insa stiu, simt ca e in viata. Pentru ca este in continuare rugaciunile mele. Doar ca… in continuare, departe. Daca Sfintii la care m-am rugat ar fi vrut altfel, probabil ar fi fost… Doar inima mea stie ce inseamna sa treci prin viata “zambind”, dar sangerand pe dinauntru…

GABRIELA (14.05.2014) Ajutor primit grabnic prin mijlocirile Sfantului Efrem cel Nou, ale Sfantului Nectarie si al Maicii Domnului:
In ziua de praznuire a Sfantului Mare Mucenic Efrem cel Nou (5 mai 2014), hotarasem sa citesc toate cele 3 acatiste ale Sfantului, pentru a ma apropia mai mult de el, eu fiind insarcinata si citind despre minunile sale savarsite atat cu copii, cat si cu oameni de toate varstele. La un moment dat insa, programul de rugaciune mi-a fost intrerupt si tulburat de aparitia unor probleme cu totul neasteptate, a caror rezolvare parea imposibila. M-am oprit din citirea acatistului Sfantului Efrem (caci nu mai ma puteam concentra) si am inceput sa ma rog cum stiam si cum puteam atat Sfantului Efrem, cat si Sfantului Nectarie (pentru ca m-a ajutat mereu), Sfantului Mina, Sfantului Nicolae, Sfintei Parascheva, Sfintei Filofteia, Sfintelor Matrona si Xenia, Sfintilor Apostoli Iuda Tadeu si Simon Zilotul, Maicii Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Timpul trecea si astfel, problema devenea clar, de nerezolvat. Am inceput sa telefonez, sa caut solutii, atat eu, cat si cei din familie; nu doar ca m-am lovit de neputinta oamenilor de a ma ajuta, dar am fost chiar luata peste picior, mi s-a vorbit rastit si fara respect. Toate incercarile de a iesi din dificultate se daramasera una cate una si era deja seara, toate ghiseele inchise, iar ziua, pierduta. M-am rugat plangand, mai mult cu disperare decat cu credinta Sfantului Efrem, Sfantului Nectarie, Maicutei Domnului… aveam nadejde (putina ce-i drept) ca voi fi ajutata. Slaba fiind in credinta, m-am lasat indrumata doar de cuvintele din acatistul Sfantului Nectarie: “Bucura-te, ca ne povatuiesti sa nu cautam ajutor de la oameni, ci de la Dumnezeu!” si de cele din acatistul Sfantului Mare Mucenic Efrem cel Nou: “Bucura-te, ca ne inveti sa nu cautam iubire de la oameni, ci de la Dumnezeu!” Si desi am reusit sa citesc doar cele 2 acatiste ale Sfantului Efrem, acesta m-a ajutat: la ora 21, primesc telefon de la mama ca a gasit rezolvare, desi ziua se sfarsise, iar mie imi trebuia un document eliberat cu data acelei zile – nimeni nu risca sa faca acest lucru din cauza posibilelor sanctiuni. Fara acest document mi-ar fi fost afectat salariul in prezent, iar in viitor nu as fi putut sa beneficiez de concediul (platit) de ingrijire a copilului. Am promis Sfantului Efrem ca voi marturisi minunea sa si o voi trimite spre publicare pe acest site. Ii multumesc, de asemenea ca m-a ajutat sa imi deblochez contul de email – desi asta poate parea insignifiant, dar am tinut sa precizez pentru a afla si altii ca Sfintii ne ajuta si in lucruri mici si in lucruri mari. Daca ne ajuta cu maruntisuri, cum sa nu ne ajute in durerile si suferintele noastre? Ii multumesc lui Dumnezeu ca acum, alaturi de “parintelul meu drag”, Sfantul Ierarh Nectarie, il am langa mine si pe Sfantul Mare Mucenic Efrem cel Nou, un sfant cu adevarat “super-grabnic ajutator” cum spunea cineva. O rugaciune frumoasa de multumire catre Sfant am gasit aici:http://www.doxologia.ro/rugaciune/rugaciune-de-multumire-pentru-ajutorul-primit-de-la-sfantul-efrem , iar alte rugaciuni adresate Sfantului Efrem cel Nou, am gasit aici: http://schitulsfmariamagdalena.blogspot.ro/2013/06/rugaciuni-catre-sfantul-mucenic-efrem.html . De asemenea, cel de-al treilea acatist al Sfantului l-am gasit in cartea “Sfantul Efrem cel Nou. Minuni in Romania/ Minunile Sfantului Efrem cel Nou in viata noastra”, ed. Sofia, este deosebit de frumos si dedicat in mare parte ajutorului pe care Sfantul il acorda copiilor.
Slava lui Dumnezeu pentru toate!

IRINEL (14.05.2014) Eu l-am cunoscut pe sf Ioan Rusul în urma cu câțiva ani aveam niște probleme cu banii. Un preot a venit la locul meu de muncă, spunandu-i ce probleme am , mi-a spus să citesc acatistul Sf Ioan Rusul. Așa m-a ajutat să ne plătim datoriile. Și colegele mele au citit și au rămas însarcinate născând copii sănătoșii, soțul meu cu dureri la spate s-a uns cu mir și acum nu îl mai doare.

CLAUDIA (10.05.2014) Scriu aceasta mărturisire pentru a respecta promisiunea făcuta Sf. Nectarie. După o sarcină pierdută, a doua debuta tot cu probleme asemanatoare, astfel că primele săptămâni de sarcina le-am petrecut în spitale. În această perioadă am cunoscut o fată, care văzând cât sunt de disperată mi-a dat să citesc o carte desprse Sf. Nectarie și ulei adus din Eghina de la moaștele Sf Nectarie. Am crezut foarte mult în Sf. Nectarie, citeam în fiecare zi acatistul, mă ungeam cu ulei pe burtă și după o sarcină cu risc am născut un baiețel sănătos pe care l-am botezat Mihai-Nectarie. Mulțumim Sf. NECTARIE pentru baiețelul nostru.

CRISTINA (08.04.2014) Ma rog la Sfantul Nectarie din luna februarie, de cand am fost invadata de foarte multe probleme: m-am despartit de prietenul meu, tatal meu s-a imbolnavit si medicii nu-i mai dau sanse si multe alte lucruri marunte. De atunci Sfantul Nectarie m-a ajutat foarte mult, tatalui meu ii era foarte rau si mergeam la Manastire si ma rugam la moastele Sfantului Nectarie si a doua zi se simtea mai bine si sper sa-l ajute Sfantul Nectarie sa se vindece. E sfantul drag sufletului meu, e ocrotitorul si sfatuitorul meu, ii simt prezenta tot timpul si de cate ori m-am rugat sa ma ajute in rezolvarea unei probleme m-a ajutat,i-am simtit prezenta.

La fel si eu am avut probleme cu sanatatea, medicii mi-au dat medincamentatie dar nu se observa nici o ameliorare, imi era din ce in ce mai rau, atunci am mers la Manastirea Radu Voda si m-am rugat la moaste si de vreo 2 saptamani mi-am revenit total. Merg foarte des la Manastirea Radu Voda cat se poate de des, ma simt extraordinar si toti preotii de acolo sunt niste oameni extraordinari, cu un dar divin deosebit, mi-am facut si duhovnic acolo si ii multumesc lui Dumnezeu ca mi-a scos acest om deosebit in cale si m-a ajutat sa trec peste momentele foarte grele, indrumandu-ma ce sa fac. Nu pot sa va descriu in cuvinte ce simt in momentul cand ajung la aceasta Manastire, aici mi-am gasit linistea sufletesca si ma rog in continuare la Sfantul Nectarie sa ma ajute si in rezolvarea altor probleme.

DRAGOŞ OLARU (04.04.2014) Buna, Numele meu este Dragos, sunt din Cluj, am 28 de ani si vreau sa marturisesc si eu cateva din minunile ce au fost lucrate de Domnul nostru Iisus Hristos prin minunatii lui sfinti mai ales a Sfantului Nectarie. In urma cu 2 ani si jumatate m-am despartit de prietena mea in urma a niste ganduri si a unei stari de anxietate de a ei, eu am iubit-o foarte mult iar vestea ca vrea sa punem punct relatiei a venit fulgerator, Eu am intrat intr-o depresie severa, nu m-am mai putut concentra asupra job-ului, un job foarte bun pt care imi pare rau ca nu m-am implicat cum trebuie. Lucrarea lui Dumnezeu a fost cam asa: eu cautand remedii si iesiri din disperarea care m-a cuprins, dorind inapoi fata si sa revenim la normal am inceput sa ma rog, sa ma rog cu sufletul meu chinuit in acele momente de tot felul de ganduri si de deznadejde, chiar disperare. Mama mea a slabit cred 10 kg in perioada aceia, eu cautand cu cineva cu cine sa vb, simteam ca ea e singura cu care pot vorbi. Am ajuns la un preot cerand sfaturi, preot ce m-a indemnat sa citesc Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, l-am citit, am prins curaj si am indreptat rugaciuni de ajutor catre Maica Domnului, Preacurata, Preafericita si Preasfanta Fecioara carei ii citeam paraclisul si mergeam cu regularitate la Sfanta Manastire Nicula unde este o icoana foarte draga mie (job-ul de atunci mi-a permis sa merg des in manastiri si biserici), de la Paraclisul Maicii Domnului am trecut la Sf Ierarh Nicolae, sfant care m-a ajutat enorom si m-a sustinut si m-a indreptat catre Sfantul Nectarie. Vreau sa precizez ca in perioada aia am avut o sedinta la Bucuresti intr-o locatie cu vedere catre Manastirea Radu Voda, despre care nu stiam prea multe, dar am simtit o atractie fata de locul respectiv, mai apoi l-am cunoscut pe Sfantul Nectarie si am facut legatura cu Manastirea din Bucuresti. In perioada in care ii citeam acatistul s-au intamplat multe multe bucurii in viata mea si linistea devenea din ce in ce mai mare: necredinta mea se adancea, dar bunul si iubitul Sfant Nectarie mereu imi arata ca nu am de ce sa ma tem. M-a ridicat de la un baiat cu ganduri de sincuidere la un barbat cu credinta ca toate sunt posibile daca le ceri! M-a scos din accidente rutiere, conduceam mult in aceea perioada, cca 200-250km/zi, dormeam numai 3-4 ore pe noapte dar Sfantul a avut grija de mine si am simtit de multe ori mana lui pe volan sau in controlul masinii. In aceeasi perioada am avut oferte de schimbare a job-ului fara ca eu sa depun efort in sensul de a face cautari si depuneri de cv-uri, tatal meu s-a intors cu bine din strainatate si ai mei au reusit sa acopere cateva datorii ce nu mai scapau de ele, mama mea se linistea mai usor( Eu locuiesc in Cluj, parinti in Roman, cam 350km distanta), job-ul pe care l-am avut l-am parasit in conditii amiabile cu toate ca din partea companiei puteau sa fie multe multe reprosuri de care sunt constient dar seful meu a inteles situatia si asta datorita tot Sfantului (precizez ca seful meu cred ca inca se judeca cu ceva fost angajati), iar ce ma marcat cel mai mult e ca in ziua cred a 40-a cand am terminat de citit acatistul si am inchis cartulia telefonul mi-a sunat si cand m-am uitat era fata pe care o iubeam atat de mult si vroia sa ne vedem la o plimbare. Incet incet lucrurile au intrat in normal, iar acum de 2 saptamani am luat-o de la capat cam cu aceleasi probleme in acelasi mod, insa am descoperit si pe Sfantul Ierarh Spiridon care m-a indrumat la Sfantul Efrem cel nou care este “specializat” pe tineri si pe ridicari din deznadejde! Spre surpinderea mea toate astea au lucruri comune, am observat ca sfinti pe care i-am pomenit au ceva in comun, Sfantul Ierarh Nicolae l-a ajutat pe Sfantul Nectarie, eu m-am rugat sfantului Nectarie l-am cunoscut pe Sfantul Efrem cel Nou, vad in manastiri si biserici o legatura intre ei si acum simt si puterea Sfantului Ioan Rusul. Am scris aceasta marturie din dorinta de a face cunoscuta lucrrarea mare a Sfantului Nectarie in viata mea, pentru a incuraja pe toti sa se roage Sfantului Nectarie cu mare incredere caci cu siguranta vor primi ajutor! Sper din toata inima sa fie de folos marturia mea si imi pare rau ca nu am scris mai repede, decat acum cand pic din nou in aceleasi pacate si stari. Sunt convins ca am promis Sfantului ca voi marturisi minunea si nu am facut-o in masura in care trebuia, chiar deloc! Vreau sa fiu de folos prin aceasta marturie si sa aduc increderea Sfantului si in alte inimi si suflete chinuite de greutati! Rugati-va cu tarie si incredere si negresit va veni ajutoul! Doamne ajuta, noua tuturor pacatosilor si te rog primeste mijlocirea Sfantului Nectarie si a Sfantului Efrem cel Nou pentru noi pacatosi!

DANIELA PĂTRU (2.04.2014) – Ma numesc Daniela si am 36 de ani. As vrea sa multumesc si eu Sfantului Nectarie pentru minunea din viata mea fetita mea Irina Nectaria care acum are aproape 2 ani. Datorita rugaciunilor la Sfantul Nectarie s-a nascut ea dupa multe incercari si dupa o sarcina oprita din evolutie la 12 saptamani.
As vrea sa indemn pe toata lumea sa se roage la Sfantul Nectarie pentru ca toate dorintele si rugaciunile noastre sunt ascultate si sunt indeplinite la timpul lor. Ma rog in continuare si pentru sotul meu, sa se vindece de dependenta si patima alcoolului si sunt sigura ca Sfantul Nectarie si Maica Domnului va face o minune si il va vindeca. Doamne ajuta si asculta rugile noastre.

GHILDOIU CONSTANȚA Rovinari – Gorj – România (1.04.2014)

Cum l-am cunoscut pe Sfântul Efrem cel Nou şi câte minuni a făcut Sfântul Efrem cu mine păcătoasa

28.01.2014 ora 230 praznicul Sfântului Efrem Sirul şi numelui Sfântul Efrem cel Nou.
Încep această mărturisire cu credinţa că binecuvântarea Sfântului meu Efrem, mă însoţeşte pentru a-mi aduce aminte şi a relata cât mai exact cum l-am cunoscut pe Sfântul Efrem şi ce minuni a făcut Sfântul Efrem cu mine păcătoasa. Nu înainte de ai cere Sfântului Efrem iertare că nu am făcut-o până azi.
Mă numesc Ghioldiu Constanţa, am 43 de ani cu domiciliul în Rovinari, judeţul Gorj, România. Sunt căsătorită, avem 20 de ani de căsnicie, şi pentru păcatele noastre nu avem încă copii.
Am auzit de acest Sfânt Efrem prima dată prin 2008-2009, la bisericuţa noastră, monument istoric, ce poartă hramul Sfântului Ioan Botezătorul, la Părintele Velican Emil care îl pomenea pe Sfântul Efrem cel Nou la otpust. În timpul otpustului, mă rugam şi eu în gând şi ziceam „Sfinte Efrem cel Nou, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!”. Părintele Emil avea evlavie la mai mulţi sfinţi, printre care şi la Sfântul Efrem cel Nou. Naşul Părintelui este tot preot la Cluj şi mai mult ca sigur de la dânsul a aflat şi l-a cunoscut pe Sfântul Efrem. Din păcate, Părintele Emil nu mai este la noi, a plecat de Sfântul Nectarie, pe 9 Noiembrie 2011, după ce am făcut paraclisul Sfântului Nectarie, la Petrila, judeţul Hunedoara, împreună cu familia, la o biserică cu hramul Sfântului Nicolae. În dar Sfântul Nicolae, în luna Decembrie 2011, ne-a adus un preot tânăr de la Craiova; pe Preotul Laurenţiu Cherciu, acum Părintele nostru. Tot Sfântul Nicolae, a binecuvântat familia Părintelui Emil cu un băieţel pe care l-au Botezat Nicolae.
În ianuarie 2012, prietena mea Silvia a cumpărat o carte „Viața, arătările, minunile, acatistul si paraclisul Sfântului Efrem cel Nou, grabnicul ajutător şi marele făcător de minuni”. Mergând la ea în vizită, mi-a arătat cartea, am răsfoit-o puţin şi atât. Cred că nu era timpul să-l cunosc mai bine pe Sfântul Efrem, pentru că atunci eu îl propovăduiam deja pe Sfântul Nectarie şi minunile ce le-a făcut cu mine nevrednica. Deci, aproape tot anul 2012 a fost rezervat pentru Sfântul Nectarie.
În noiembrie 2012 Alexandru, un băiat de la Teologie ştiind durerea mea că nu am copii, a scos de pe internet câteva rugăciuni pentru dobândire de prunci printre care şi una a Sfântului Efrem cel Nou. Eu începând să mă rog cu credinţă, eram sigură că mă adresez Sfântului Efrem Sirul, neştiind că este rugăciunea sfântului Efrem cel Nou.
De hramul bisericuţei noastre, 7 Ianuarie 2013, tot Alexandru mi-a adus câteva rugăciuni xeroxate de pe internet către Maica Domnului şi alte rugăciuni pentru dobândire de prunci către Domnul şi Dumnezeul nostru. Atunci, eu împreună cu soţul meu Stan, ne-am luat ca pravilă de 40 de zile aceste rugăciuni. Ideea este că eu şi soţul meu am citit timp de 40 de zile rugăciunea Sfântului Efrem cel Nou crezând că este a Sfântului Efrem Sirul.
Abia în postul Sfintelor Paşti pe 20.04.2013, cu 15 zile înainte de praznicul Sfintei Învieri a Domnului care s-a suprapus cu praznicul Sfântului Efrem cel Nou (5 mai) , într-un pelerinaj la Sfinte Mânăstiri din Vâlcea l-am cunoscut pe Sfântul meu iubit, Sfântul Efrem cel Nou. Sfântul mi s-a descoperit la Mânăstirea Arnota printr-o carte „Noi minuni ale Sfântului Efrem cel Nou cu copii născuţi şi nenăscuţi”. Ajunsă acasă din pelerinaj, am început să citesc din carte minuni la întâmplare, care m-au impresionat foarte mult. A doua sau a treia zi am început să citesc cartea în mod normal de la început. L-am îndrăgit pe Sfântul Efrem cel Nou imediat ce am aflat de descoperirea Sfintelor Sale Moaşte, prin pronia divină după 500 de ani de la mucenicia Sfântului, de către Maica Macaria şi faptul că însuşi Sfântul şi-a descoperit viaţa şi martiriul maicilor din mănăstire şi Maicii Macaria, precum şi arătările şi minunile Sfântului Efrem din zilele noastre m-au impresionat enorm de mult. Citeam din carte şi parcă îmi venea să zbor la Sfânt acasă în Grecia, pe Colina Neprihăniţilor să-l cunosc mai bine, să iau binecuvântare de la Sfântul meu Efrem cel Nou. Dar realitatea era alta şi m-am mulţumit cu cartea ce o aveam. Cerându-i binecuvântare Sfântului Efrem de pe coperta cărţii, citindu-i acatistul şi minunile, dormeam cu cartea la cap, sau o puneam pe burtică să iau binecuvântare de la Sfântul. Şi încet-încet m-am împrietenit cu Sfântul. Îmi doream acum o icoană, iconiţă cu Sfântul Efrem. Am încercat să cumpăr, dar nu găseam prin împrejurimi. Vorbeam cu Sfântul şi îi ziceam „Sfinte Efrem, viaţa, martiriul, minunile şi acatistul le am, dar îmi doresc o iconiţa cu Sfinţia ta cât de mică..”.
În seara zilei de 4-5 mai, din greşeală m-a apelat Cati, fata prietenei mele Maria. Văzând apelul mai târziu am sunat eu şi mi-a răspuns Maria. Printre altele îmi zice că fiica ei Cati, e născută pe 5 mai; cu pregătirile pascale şi cu serviciul pentru un moment uitasem de praznicul Sfântului Efrem cel Nou, dar atunci imediat mi-am adus aminte de Sfântul Efrem şi am început să-l fac cunoscut pe acesta prietenei mele la telefon.
Prima minune a Sfântului Efrem cel Nou a fost că l-am cunoscut .
A doua minune a Sfântului cu mine a fost atunci când îmi doream din suflet o iconiţă a Sfântului şi în noaptea Sfintelor Paşti şi de praznicul Sfântului Efrem cel Nou, pe 5 mai după Sfânta Liturghie şi după ce am luat Sfintele Paşti, unde nu mă aşteptam să mă întâlnesc cu Sfântul Efrem, l-am găsit la pangar în două iconiţe mici (ultimele) chiar la Bisericuţa noastră cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul” , unde am auzit pentru prima dată de Sfântul Efrem. Nu vă pot spune în cuvinte, bucuria pe care am avut-o în acel moment. Parcă mi s-a făcut simţită bucuria Învierii Domnului prin găsirea acestor iconiţe cu chipul Sfântului Efrem cel Nou.
A treia minune a fost în ziua Paştelui şi a praznicului Sfântului Efrem. Am mers la pădure cu soţul şi naşii noştri. Eu am luat şi cartea Sfântului Efrem cu mine să-i citesc acatistul şi să-i mai recitesc minunile. La pădure am întâlnit o gravidă pe nume Cristina care era în luna a treia de sarcină. Eu din dragoste, închin toate gravidele pe care le cunosc pe burtică, urându-le naştere uşoară şi îndemnându-le să se roage Maicii Domnului, la Sfântul lor ocrotitor, la Sfântul Nectarie şi la Sfântul Efrem fiind grabnic ajutători în naşteri. Acelaşi lucru am făcut şi cu Cristina, am închinat-o pe burtică, m-am bucurat pentru ea şi am început să vorbesc despre Sfântul Efrem atât ei cât şi celorlalţi. Cristina s-a îndoit, mi-am dat seama dar nu am zis nimic. M-am retras şi am început să citesc din carte. Între timp, soţul Cristinei a improvizat un hamac ( a legat de doi copaci o plasă), s-a urcat el şi nu s-a întâmplat nimic; apoi s-a dat jos şi a aşezat-o pe Cristina, cu care s-a rupt, aceasta căzând de la o înălţime de 1,5 m a început să plângă lovindu-se destul de rău deoarece căzuse pe şezut. Eu când am auzit-o am crezut că s-a lovit la burtică şi mă rugam Sfântului Efrem să nu piardă sarcina. Mai târziu ajungând cu cititul acatistului Sfântului Efrem cel Nou la icosul al VI-lea unde spune „Bucură-te cel ce ajuţi mamele în vremea sarcinii şi în vremea naşterii!”, am mers la Cristina să îi arăt unde scrie cele de mai sus zicându-i „Cristina, aşa este că tu te-ai îndoit când eu ţi-am spus de Sfântul Efrem? Vezi că eu nu am minţit ? Ţi-a fost îngăduit să cazi, astfel să nu te mai îndoieşti azi fiind şi praznicul Sfântului.” Cristina într-adevăr se îndoise, a şi recunoscut, dar cel mai important lucru este că după această întâmplare aceasta a crezut. A născut pe 1 Decembrie o fetiţă, în ziua când soţul meu a dat ultimul acatist al Sfântului Efrem din cele 100 cumpărate ulterior de Părintele Laurenţiu . Iar astăzi, de Întâmpinarea Domnului a făcut molifta, urmând să creştineze prunca de Florii, anul acesta.
Îmi dăduse Sfântul şi icoană, dormeam cu ea la cap, aveam cartea cu acatistul, dar îmi doream din suflet paraclisul Sfântului Efrem cel Nou.
A doua zi de Paşti, m-am întâlnit cu prietena mea Silvia, eu zicându-i că aş vrea şi eu paraclisul Sfântului Efrem, dar nu ştiu de unde să-l cumpăr. Şi ea mi-a dat cartea cu „Viața, arătările, minunile, acatistul si paraclisul Sfântului Efrem cel Nou, grabnicul ajutător şi marele făcător de minuni”. Adică aceeaşi carte din ianuarie 2012 de care eu şi uitasem că ea o are. Vă daţi seama că i-am mulţumit Sfântului pentru această bucurie şi din acea zi am început să-i citesc şi paraclisul Sfântului Efrem.
A treia zi de Paşti, am mers la muncă, lucram în comerţ, şi am început să spun cu bucurie la toată lumea că am cunoscut un nou Sfânt; pe Sfântul Efrem cel Nou. Tot în aceeaşi zi la serviciu m-a sunat o prietena, Elisabeta şi aveam cartea Sfântului Efrem cel Nou de la Silvia la mine, eu am început să-i citesc la telefon din minunile care mă impresionaseră mai mult precum şi viaţa şi martiriul Sfântului. Mai târziu urmând să ajungă şi la ea cartea. A ajutat-o foarte mult Sfântul Efrem, ea plecând în iunie în Germania la muncă în agricultură, se ruga în continuu Sfântului Efrem cel Nou, de la care a şi primi ajutor.
Tot în săptămâna luminată, în ziua de Izvorul Tămăduirii, după Sfânta Liturghie, am venit acasă cu lumânarea aprinsă de la sfinţirea apei. Stând aproape de Biserică, am aprins şi lumânarea din noaptea Paştelui şi aveam şi candela aprinsă. Am citit acatistul Izvorului Tămăduirii cu gândul să citesc şi acatistul Sfântului Efrem, dar mă simţeam obosită şi eram schimbul 2. Atunci, i-am cerut iertare sfântului şi i-am promis că îl citesc seara împreună cu paraclisul său. Am aţipit şi m-i s-a arătat în vis o femeie. Îmi spunea ceva… nu mai ştiu ce-mi spunea, dar apoi l-am văzut chiar pe Părintele meu duhovnic , care îmi zicea „Dar ştii că o să ai o fetiţă, da !” mi-a repetat de trei ori. Dar parcă îmi reproşa că nu cred eu, aşa mi se adresa. După care eu m-am trezit şi m-am gândit că era hramul Izvorul Tămăduirii la Mânăstirea Lainici unde este Părintele meu duhovnic. Nu am spus la nimeni, am încercat să nu dau importanţă, crezând că este doar un vis. Dar mai târziu, am citit că Sfântul Efrem se arată şi prin chipul celor apropiaţi. Atunci mi-am dat seama că în acel vis mi s-a arătat Sfântul Efrem, prin chipul Părintelui meu duhovnic.
După săptămâna Luminată, o maică de la Mânăstirea Sfintei Treimi, o mănăstire mai apropiată de noi, când a aflat că l-am cunoscut pe Sfântul Efrem cel Nou mi-a trimis două cărticele mai mici cu viaţa, minuni, paraclise, acatiste şi rugăciunile Sfântului Efrem cel nou – Marele Mucenic şi Tămăduitor. Şi tot această maică mi-a făcut cunoscut că la noi în ţară este o icoană a Sfântului Efrem cel Nou adusă de Părintele Onufrie din Grecia, din care curge mir. Mai târziu mi-a trimis cartea cu „Minunile Sfântului Efrem cel Nou prin icoana sa izvorâtoare de mir”.
Primind aceste cărţi de la maică le-am luat ca pe o binecuvântare oprind eu una şi una am dat-o la o altă prietenă, Mari-Iuliana ce are aceeaşi suferinţă ca a mea, nu are nici ea copii. Cartea de la Silvia am împrumutat-o la prietena Elisabeta, iar a mea cu Copii născuţi şi nenăscuţi am dat să o citească unei alte prietene şi soră întru Hristos Geta, să-l cunoască şi ea pe Sfântul Efrem cel Nou, să o întărească şi să o ajute să-şi ducă Crucea pe care i-a dat-o Domnul în acest urcuş duhovnicesc, având o fată bolnavă.
În minunile Sfântului citisem că bolnavii care se ungeau cu credinţă cu untdelemn de la Sfântul Efrem se vindecau. Eu acum aveam acatiste, paraclise, iconiţă, însă nu aveam ulei de la candela Sfântului. Dar nici nu puteam gândi că pot găsi undeva. Dar Sfântul fiind grabnic ajutător, îmi pregătea minunea.
După praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, pe 23 mai dimineaţa a venit la mine acasă un băiat alături de care cântasem la strană, Daniel. Acesta mi-a adus un pachet care conţinea o icoană pe lemn a Sfântului Efrem cel Nou, două cărţi ca cele pe care mi le dăduse maica şi o sticluţă cu ulei de la Sfântul din Grecia.
Daniel a fost cântăreţ la bisericuţa noastră, apoi la Catedrala „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” de la noi din oraş şi acum este la teologie la Craiova şi cântăreţ la o biserică cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, Sfântul Nicolae şi Sfânta Muceniţă Filofteia,tot în Craiova. El ştiind că nu am copii şi aflând că îl iubesc pe Sfântul Efrem, i-a spus Preotului Bisericii unde este cântăreţ despre mine. Părintele Mihail, care şi dânsul are evlavie la Sfântul Efrem cel Nou, după ce o enoriaşă pe nume Laura, nu avea nici ea copii, a fost în Grecia în pelerinaj şi aducând ulei de la Sfântul Efrem cel Nou, l-a împărţit şi cu mine nevrednica, iar eu la rândul meu, l-am împărţit cu fata care nu are copii la fel ca mine, Mari-Iuliana. Între timp, citisem cartea de la maică cu minunile Sfântului Efrem cel Nou prin icoana sa izvorâtoare de mir şi îmi doream să văd şi eu icoana Sfântului; aşa că, o altă minune a Sfântului Efrem a fost pe 26 mai 2013, când am mers iar în pelerinaj la Bucureşti, de praznicul Sfântului Ioan Rusul (27). Nu v-am zis, suntem un grup de 15-20 de persoane din oraş şi câţiva din împrejurimi şi mergem de 9-10 ani în pelerinaje în ţară la Mânăstiri. Organizat de la Catedrala Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena cu binecuvântarea Părintelui Paroh Drăghici Ştefan. Eu pe microbuz, până să ajungem la destinaţie, l-am mărturisit pe Sfântul Efrem la tot grupul şi minunile Sfântului ce le făcuse cu mine. Le-am vorbit şi de Icoana izvorâtoare de mir a Sfântului Efrem din ţară, iar când am ajuns, m-am bucurat foarte mult văzând chiar în capela Sfântului Ioan Rusul o copie a acestei Icoane a Sfântului Efrem cel Nou izvorâtoare de mir, pusă spre închinarea pelerinilor. Aşa Sfântul mi-a împlinit dorinţa. Nu am văzut originalul, dar totuşi am sărutat o copie a Icoanei izvorâtoare de mir. În timp ce eu mă bucuram şi mulţumeam Sfântului lângă icoană, o femeie a venit la mine şi mi-a zis că icoana este în Bucureşti, mi-a zis şi strada dar nu am scris şi am uitat. Am rămas cu două numere de telefon ale Părintelui Onufrie care avea icoana pe care le-am notat. Tot în acest pelerinaj, la întoarcere am stabilit să mergem tot grupul în Grecia în pelerinaj cu şoferul nostru Nicolae (Nicu), dacă strângem bani până în toamnă, de praznicul Sfântului Nectarie. Dar nu este întotdeauna cum vrem noi, ci cum este rânduit de sus.
Având unele probleme la locul de muncă, m-am rugat Sfântului dacă îmi este de folos să rămân sau să plec. Răspunsul la problema mea a venit, eu plecând.
Cu mine Sfântul făcuse atâtea minuni. Îmi doream ca şi soţul meu să-l cunoască mai bine, să-l iubească şi el pe Sfântul meu. Şi a mijlocit Sfântul cu următoarea minune încât a crezut şi soţul meu. Într-o zi am mers la o prietena, Felicia să o ajut să facă tocană, fiica ei Raluca era pe internet. Am rugat-o pe Raluca să scrie Sfântul Efrem cel Nou, după ce am citit puţin despre Sfântul Efrem i-am zis să găsească Sihăstria Rarăului, să văd Icoana Sfântului Efrem izvorâtoare de mir. Ne-am uitat puţin la Sfinţii Mărturisitori români din închisorile comuniste, la Părintele Ilie Lăcătuşul, apoi m-am interesat de Sfântul Nectarie, dacă tot vroiam să ajungem de praznicul său în Grecia.
Am găsit o mărturie a doi tineri, soţ şi soţie, cum au ajuns la Sfântul Nectarie ca simplii pelerini şi dădeau explicaţii ca şi alţi pelerini care nu ştiau cum să ajungă mai repede. Când am ajuns cu cititul la hotelul din apropierea Sfântului Nectarie unde au fost cazaţi, pur şi simplu ni s-a blocat internetul. Copila l-a chemat pe tatăl său, iar eu am început să mă rog la Sfântul Efrem şi la Sfântul Nectarie să nu ne zică ceva. Pentru un moment uitasem că Sfântul Efrem repară şi calculatoare. După 10-15 minute a reparat calculatorul. Deci, după ce m-am documentat şi le-am vorbit de Sfântul Efrem, am plecat acasă. Probabil că am tras curent şi nu mă simţeam bine. Ajungând acasă, am rămas în sufragerie, citeam la o carte Sfântul Luca al Crimeei. Am adormit citind cartea. Sub cap, era prima dată când nu am avut icoana Sfântului Efrem cel Nou sau cartea de când l-am cunoscut. M-am trezit din somn plângând, cu o durere de măsea insuportabilă. Soţul meu auzindu-mă venind speriat din dormitor, m-a întrebat ce am. I-am arătat spre măsea. El aducându-mi din cutia de medicamente pastile de măsea. Imaginaţi-vă pe soţul meu cu pastilele şi cana cu apă, alergând după mine prin casă, iar eu plângând de durere şi cerându-i iertare Sfântului Efrem. Rugându-mă mi-am adus aminte că Sfântul vindecase pe cineva. Atunci, închinându-mă pe măsea de trei ori zicând cu credinţă „Sfinte Părinte Efrem, dacă este voia Dumnezeului nostru, îndepărtează de la mine durerea aceasta.” Soţul văzând ce fac nu-i venea să creadă. Îmi zicea să iau pastilele, că nu sunt normală, cum o să-mi treacă decât cu rugăciune? Dar a rămas uimit când a văzut că imediat mi-a trecut durerea. Nu am mai avut nimic după ce am zis rugăciunea de trei ori. Efectiv nu-i venea să creadă, dar până la urmă a realizat că a fost martor la o minune a Sfântului Efrem.
Sfântul mi-a dat un serviciu temporar la începutul postului Adormirii Maicii Domnului pentru a avea banii mei, ca să pot cumpăra acatiste, iconiţe să-l fac cunoscut la oameni pentru că aşa promisesem Sfântului, să fiu mai aproape de bolnavi pe timpul postului ungându-i cu ulei de la mai mulţi Sfinţi, dar şi de la Sfântul Maslu, pentru a-l face cunoscut pe Sfântul Efrem cel Nou şi minunile săvârşite de acesta şi de a le alina durerea; serviciul fiind la un magazin din apropierea spitalului, la o prietenă de-a mea, Adriana căreia i-am făcut cunoscut pe Sfântul Efrem şi i-am dat cartea de la Silvia şi imediat s-a apropiat şi ea de Sfânt şi l-a îndrăgit. Sfântul Efrem ajutând-o , drept dovadă nici acum nu mi-a înapoiat cartea.
Pe mine deja nu mă mai uimeşte cu câtă repeziciune răspund Sfinţii când rugăciunea este curată, făcută din tot sufletul, cu credinţă şi cu lacrimi.
Deci, din banii câştigaţi i-am trimis Preotului Laurenţiu prin Alexandru – de Sfântul Alexandru, să ia 100 de acatiste şi iconiţe pentru a-l face cunoscut pe Sfântul Efrem cel Nou la cât mai mulţi oameni şi o icoană pe lemn cu Sfântul Efrem mai mare, pentru bisericuţă.
Pe 8 septembrie, de praznicul Naşterii Maicii Domnului am mers iar în pelerinaj la Mânăstirile din Vâlcea, Mânăstirea dintr-un lemn având praznicul. La întoarcere am urcat iar la Mănăstirea Arnota unde mi se descoperise Sfântul Efrem prin acea carte. Tot aici a îngăduit Sfântul Efrem să găsesc şi icoana pentru Biserică. În altă parte negăsind nici eu, nici Părintele Laurenţiu. Alexandru fiind cu noi în acest pelerinaj mi-a împrumutat bani pentru icoana Sfântului Efrem, deoarece eu nu mai aveam la mine urmând să îi înapoiez.
Imediat în cursul săptămânii, miercuri la acatist când am adus pentru Bisericuţă atât cartea prin care l-am cunoscut cât şi icoana cu Sfântului Efrem cel Nou , făcându-i Părintele Robert acatistul. Preotul Robert Zămârcă ne însoţeşte în pelerinaje, mergând cu noi mai des decât alţi preoţi; acum ţinându-i locul Părintelui Laurenţiu.
Tot în septembrie pe 14 de praznicul Înălţării Sfintei Cruci – când este născut şi Sfântul Efrem şi a început urcuşul muceniciei – am plecat în Ardeal într-un pelerinaj la Aiud, fiind praznic la Râpa Robilor Mărturisitori din închisorile comuniste. La întoarcere, trecând pe la Mânăstirea Rămeţ şi la Prislop la Părintele Arsenie Boca. Apoi am oprit şi la Lainici unde m-am întâlnit cu Părintele meu Duhovnic de la care am luat binecuvântare. În această zi şi Preotul Laurenţiu a împărţit enoriaşilor acatiste cu Sfântul Efrem, eu împărţind la oamenii din microbuz şi dând şi pentru bolnavi şi femei însărcinate. Până a ajunge la destinaţie, printre altele eu le-am spus celor din grup de o altă carte a Sfântului Efrem cel Nou pe care mi-a împrumutat-o prietena mea Iuliana. Mărturisiri ale minunilor săvârşite în zilele noastre, şi cum arată în carte mai multe imagini, printre care şi Sfintele Moaşte ale Sfântului Efrem şi papucul Sfântului Efrem primit ca binecuvântare de la Sfântul din Grecia de un grup de studenţi pentru Biserica studenţilor din Cluj şi mai multe minuni din carte şi ei ascultau cu drag. În acest pelerinaj mergând şi prietena Iuliana, care îmi împrumutase cartea.
În general noi pe drum ascultăm pricesne, acatiste, paraclise ale Sfinţilor şi eu îmi doream acum foarte mult un acatist audio cu Sfântul Efrem. Îl rugasem şi pe Alexandru să-mi facă rost, el negăsind nici pe internet. Dar Sfântul fiind grabnic ajutător, la Aiud, de la osuar urcând scările un bărbat cobora şi avea în mână cartea cu minunile Sfântului Efrem cel Nou prin Icoana sa izvorâtoare de mir. L-am întrebat de unde a luat cartea şi dacă ştie sigur unde se află Icoana Sfântului Efrem izvorâtoare de mir, pentru că ne dorim să ajungem şi noi. Mi-a răspuns că primise cartea de la cineva şi nu ştia unde este Icoana Sfântului Efrem. Atunci îmi răspunde o doamnă care urca şi ea scările alături de mine: „Icoana Sfântului Efrem nu mai este la Sihăstria Rarăului şi se află în Bucureşti.” Imediat eu îi spun că am numărul Preotului Onufrie din Bucureşti şi am să-l contactez . Doamna era din Braşov şi m-a rugat să-i dau numărul Preotului Onufrie. În timp ce eu scriam numărul de telefon, doamna a scos un acatist audio cu o icoană a Sfântului Efrem cel Nou pe el şi mi-l dă drept mulţumire – exact ceea ce îmi doream eu – vă puteţi imagina bucuria mea şi mulţumirea către Sfântul meu. Când am ajuns la Mânăstirea Rămeţ mă aştepta o altă minune a Sfântului Efrem. Având probleme personale eu nu am mai putut intra în Mănăstire să mă închin şi mergând la pangar să cumpăr ceva vine Dm. Elena, o femeie din grupul nostru şi-mi zice: „Tănţica ai văzut cărţile cu Sfântul Efrem cel Nou?” Eu chiar nu le observasem şi atunci rog pe maica de la pangar să-mi dea şi mie cartea cu mărturiile Sfântului Efrem săvârşite în zilele noastre din care eu le vorbisem pe drum. Deschizând cartea la papucul Sfântului Efrem îi arăt Dm. Elena şi îi spun „Uite papucul Sfântului Efrem!” iar ea îmi zice „Păi da, l-am văzut aici. Tu nu l-ai văzut?” Eu o întreb „Unde?” „Păi aici în Mănăstire.” În Mănăstire era pus spre închinare un alt papuc al Sfântului Efrem, mie deja îmi curgeau lacrimi de bucurie, era prea mult pentru mine. Nu meritam atâtea binecuvântări într-o singură zi. Dar Sfântul nu lasă nimic neorânduit. Îmi răspundea cu aceeaşi dragoste cu care eu îl căutam pe Sfânt şi încercam să-l fac cunoscut la mai mulţi creştini.
Pe 7 octombrie 2013 în preajma praznicul Cuvioasei Parascheva, am mers ca în fiecare an de 9-10 ani în pelerinaj la Moldova, la mai multe Mânăstiri, având în itinerar şi Sihăstria Rarăului, unde a stat Icoana Sfântului Efrem izvorâtoare de mir. În timp ce era la Iaşi, la Sfânta Cuvioasă Paraschiva, după Sfânta Liturghie, la acatistul Sfintei primesc un mesaj de la maica mea – de la Mânăstirea Sfintei Treimi din zona noastră – „Am să plec la Sfântul tău Efrem în Grecia într-un pelerinaj după praznicul Cuvioasei Parascheva.” Dar Sfântul a rânduit să-l întâlnim noi înaintea maicii de la Mănăstire. La noi în România în acest pelerinaj, la Mânăstirea Suceviţa – Suceava – printr-o Sfântă părticică de Sfinte Moaşte a Sfântului Efrem cel Nou, aşezată într-o Sfântă Raclă mare, nouă, frumos lucrată. Chiar în mijlocul Sfintei Racle, lângă Sfântul Nectarie şi Sfântul Luca al Crimeei şi mulţi alţi Sfinţi prieteni ai Sfântului şi casnici ai lui Dumnezeu, mijlocitorii noştri la Tronul Sfintei Treimi, gândiţi-vă cât de mult ne iubesc pe noi Sfinţii. Cât de nevrednici suntem noi, când ne aşteptăm mai puţin, sau unde nici nu gândim, acolo îi descoperim. După ce am plecat de la Cuvioasa Parascheva de la Iaşi până să ajungem la Mânăstirea Suceviţa, ne-am cazat la Mânăstirea Putna, plecând a doua zi după Sfânta Liturghie, apoi am mers şi la Sihăstria Putnei. De aici am luat o icoană a Sfântului Efrem mai mare pe lemn pentru prietena mea Elisabeta. Eu ţinând-o tot drumul în braţe şi rugându-mă Sfântului, neştiind câte minuni va face cu noi păcătoşii şi că la următoarea Mănăstire Suceviţa, o să ne întâlnim chiar cu Sfântul prin părticica de Sfinte Moaşte a Sfântului Efrem cel Nou. Apoi, când am oprit să mâncăm la o Sfântă Troiţă, până să aşezăm masa, a venit la noi un om sărman şi l-am poftit cu noi la masă. Nu ştim pe cine am ospătat, pe Sfântul Efrem sau chiar pe Mântuitorul, ştim doar că am fost cercetaţi de Dumnezeu, noi şi credinţa noastră. Când noi am plecat, a plecat şi dumnealui, mie personal părându-mi rău că unii din grup nu au fost de acord să-i dăm mai multă mâncare la plecare, pentru că aveam de unde.
Mai târziu, pe traseu ne-a oprit poliţia în trafic să luăm un preot să-l ducem la Mânăstirea Humor. Nu era în drumul nostru, aşa că am trecut pe lângă binecuvântare. Oricum greşisem drumul. Nu mai puteam ajunge la Mănăstirea Sihăstria Rarăului. Trebuia să ne întoarcem din drum. Am ales să mergem înainte şi am dat slavă lui Dumnezeu că în loc să vedem locul unde a stat Icoana Sfântului Efrem izvorâtoare de mir, Sfântul a rânduit să ne întâlnim personal prin părticica de Sfinte Moaşte de la Mânăstirea Suceviţa, prin care am primit binecuvântare chiar de la Sfântul Efrem cel Nou.
Când mai aveam puţin până la Mânăstirea Rarăului, nu mai mergea. Nu mai capta GPS-ul. Şi a oprit şoferul să întrebe cât mai este până la Mănăstire. Aflând că mai sunt şase kilometrii şi trebuie să trecem un deal şi că este cam greu de trecut. Până să oprească maşina, un om alerga după noi, făcând cu mâna disperat să-l luăm. Eu fiind în maşină aşezată în spate am zis că o să-l luăm chiar dacă nu este loc, mă ridic eu şi stă acea persoană până la Mănăstire. Cineva atunci zice că este un călugăr, şi ceilalţi auzind că este călugăr spun „Nu este nevoie să te ridici, îi facem loc între noi, ne mai strângem puţin.” Însă realitatea era alta. Călugărul nu era călugăr, ci un surdo-mut. Ne-a arătat prin semne că merge la Mănăstire. A vorbit cu el tot prin semne Maria, o fată ce era în spate cu mine. El văzând microbuzul plin, a arătat prin semne că nu are unde, Maria spunându-i tot prin semne că îi facem loc. El a înţeles, dar unii din grup nu şi firea omului este schimbătoare, ce să câştige ei de la un surdo-mut? În schimb de la călugăr luau binecuvântare. Uşa s-a închis, microbuzul s-a pus în mişcare, iar eu am rămas şocată repetând mereu „Cum mă nu l-au luat? …Chiar nu l-au luat? …Cum măi, nu l-au luat?….” Nu-mi venea să cred. Mă durea sufletul gândindu-mă cu ce va ajunge acel om la Mănăstire, căci era aproape seara, iar zona aceea nu prea era circulată. Pentru această neascultare, Domnul ne-a pus la încercare. Dealul pe care trebuia să-l trecem era plin cu zăpadă îngheţată, fiind îngust şi neavând parapet pe nici o parte, iar în jos era o prăpastie cu pădure – vă imaginaţi ce panică i-a cuprins pe cei mai slabi în credinţă din grup, deja se vedeau căzuţi în prăpastie în loc să se roage şi să se căiască că nu luasem acel om cu noi. Bine că şoferul avea experienţă şi nu-i puteau distrage atenţia, în acelaşi timp având şi maşina echipată de iarnă. Iar eu în spate cu icoana Sfântului Efrem şi cu telefonul în mână – aveam pe telefon Icoana Maicii Domnului de la Rarău – mă rugam „Maica Domnului potoleşte-i, Sfinte Efrem linişteşte-i, Doamne miluieşte-ne!” iar unii dintre ei întorcându-se şi acuzându-mă că eu sunt de vină „Ce căutăm la această Mănăstire?” dar nici eu nici şoferul nu ştiam unde este Mânăstirea, că o să trecem un deal cu râpe şi cu zonă înzăpezită. Dar când, în final am ajuns la Mănăstire, nu ştiau cum să ne mulţumească mie şi şoferului pentru peisajul de vis, pentru pacea şi liniştea sufletească ce le-au simţit toţi în acel loc şi cu atât mai mult pentru binecuvântarea primită prin Icoana Maicii Domnului de la Rarău.
Nu ştiu sigur câţi din grup au înţeles ceva din această încercare din care Maica Domnului şi Sfântul Efrem ne-au salvat şi prin care Dumnezeu ne-a mustrat pentru neomenia şi laşitatea noastră de care dăm dovadă uneori, chiar nu i-am întrebat.
Dacă nouă nu ne-a fost îngăduit să ajungem încă în Grecia la Sfinţii lui Hristos pentru păcatele noastre, Domnul a rânduit să meargă o maică de la o mănăstire din apropiere. Aceasta ne ştia durerea şi ne-a dus mulţumirile, rugăciunile şi cererile noastre, precum şi câteva obiecte personale pentru a primi binecuvântare, prin atingerea lor de Sfintele Moaşte, printre care şi Sfintele Moaşte ale Sfântului Meu Efrem. La ieşirea maicii din ţară, în vamă la bulgari, Sfântul Nectarie i-a binecuvântat călătoria, maica având Icoana Sfântului atât la piept cât şi la buletin. La controlul actelor, când vameşul i-a cerut buletinul, după un mic incident, când nu mai găsea buletinul şi vameşul a fost nevoit să controleze pe altcineva, într-un final maica în loc să arate faţa buletinului, a arătat spatele buletinului unde era Icoana Sfântului Nectarie lipită. Vameşul făcând ochi mari, credea că maica vrea să-l mintă că nu are buletin – maica dându-şi seama a întors buletinul şi vameşul a zâmbit. Aşa a plecat în pelerinaj cu binecuvântarea Sfântului Nectarie.
Când a plecat maica în acest pelerinaj, Părintele Laurenţiu a făcut al doilea acatist al Sfântului, iar noi ne-am luat ca pravilă acatistul mai multor Sfinţi la care se ruga maica. Pe toată perioada cât a fost plecată maica eu m-am rugat cu lacrimi la Sfântul meu iubit Efrem cel Nou. L-am rugat să-mi facă cunoscut ziua sau momentul când se închină maica la cinstitele sale Moaşte, să mă pot ruga şi eu în acelaşi timp. Şi minunea nu a întârziat. Într-o zi de miercuri, pe 23 octombrie, după ce avusesem o stare bună toată ziua, seara simţeam că se roagă cineva pentru mine, am simţit o pace şi o linişte sufletească ca o binecuvântare – nu ştiu cu ce cuvinte să mă exprim; numai cine a trăit aceste momente de pace şi linişte duhovnicească îşi poate da seama cum m-am simţit. Atunci mi-am zis „Sigur Preotul Laurenţiu se roagă pentru mine. Îl sun şi dacă îmi spune că nu se roagă, sigur este maica la Sfântul Efrem.” L-am sunat şi l-am întrebat, dar dânsul mi-a răspuns că este în drum spre Craiova şi în acel moment se gândea la mine. Pentru mine a fost un răspuns, luându-l ca o binecuvântare, a Sfântului Efrem – Preotul Laurenţiu făcând cu o săptămână în urmă acatistul Sfântului la rugămintea mea. Deci mi-am dat seama că maica este sau a fost la Sfântul şi am început să mă rog acasă Sfântului citindu-i acatistele şi paraclisele. În aceeaşi zi Sfântul făcând şi cu maica minuni. La întoarcere, maica mi-a zis itinerariul Mânăstirilor şi zilele unde a fost. Astfel am aflat că miercuri, pe 23 a fost la Sfântul Efrem cel Nou şi la Sfântul Ioan Rusul. În aceiaşi zi a participat la Liturghie la Sfântul Efrem, lăsând lucruşoarele noastre lângă Racla Sfântului pe tot parcursul Liturghiei,aproape de unde venea o mireasmă plăcută de la Sfintele Moaşte ale Sfântului Efrem. Aproape de sfârşit, când tot grupul se închina pentru plecare (trebuia să ajungă la timp în port la feribot). Atunci printre ultimii s-a închinat şi maica şi întreabă uşor pe maica paraclisieră, care este maica stareţă să poată lua binecuvântare. Maica stareţă tocmai se împărtăşise cu Trupul şi Sângele Mântuitorului şi era în strană, lângă catapeteasmă, chiar în dreptul maicii noastre. După ce i-a dat binecuvântare, când se întorcea să plece, a cuprinso uşor de braţ şi i-a întins anafura sfinţiei sale. Era o bucată mai mare, dar tăiată mărunt a ajuns pentru mai mulţi din cei de acasă. Maica noastră a luat aceasta drept binecuvântarea Sfântului Efrem care a lucrat astfel. De la Sfântul Efrem au mers la Sfântul Ioan Rusul în insula Evia unde ca de obicei a aşezat lângă racla Sfântului Ioan Rusul obiectele noastre, lăsându-le acolo pe tot parcursul slujbei. Maica de bucuria întâlnirii cu Sfântul uitase pachetul pe care-l pusese pentru binecuvântări lângă Racla cu Sfintele Moaşte şi cineva din grup strigă cu bucurie „Maică! Maică! I-a uitaţi-vă ce frumos miroase aceste lucruri, ce mireasmă frumoasă a revărsat Sfântul peste ele.” Deci Sfântul le binecuvântase şi aşa maica a cunoscut că Sfântul i-a trimis atât ei, cât şi nouă binecuvântare prin acea mireasmă cerească care s-a simţit două-trei zile în autocar de la lucrurile noastre.
V-am povestit această minune a Sfântului Ioan Rusul cu maica şi lucrurile noastre pentru că există o legătură. Sfinţii ştiu că-i iubim, Sfinţii ştiu că-i cinstim. Când maica a plecat în acest pelerinaj, noi am strâns bani pentru pomelnice, dar schimbându-i în euro am observat că avem doar 20 de euro. Am scris două pomelnice; unul pentru Sfântul Efrem cel Nou şi unul pentru Sfântul Nectarie, noi dorindu-ne să scriem cel puţin unul pentru Sfântul Ioan Rusul, dar nu am mai avut bani. Bineînțeles că maica ne-a trecut la toate pomelnicele unde a fost şi s-a rugat pentru noi. Dar noi doream să fi fost banii noştri, aşa că Sfântul Ioan Rusul văzând dragostea şi neputinţa noastră ne-a binecuvântat prin această minune.
Vă puteţi da seama că maica ne-a adus ulei de la Sfinţi, apă sfinţită, ne-a lăsat o bucată de anafură de la Sfântul Efrem, floare de la Sfântul, mi-a lăsat o Icoană a descoperirii Sfântului Efrem, mie aducându-mi un medalion cu Sfântul Nectarie şi soţului meu un breloc cu Sfântul Efrem. Soţul vrând să-l pună pe Sfânt în automobilul personal, dar ştiind că-l iubesc eu pe Sfânt mi l-a dat mie. Eu punându-i un şnur, l-am pus la gât şi nu mă mai despart de Sfânt. Acum îl am pe Sfânt la piept lângă Sfânta Cruce, Maica Domnului şi un medalion cu Cuvioasa Parascheva şi Sfântul Ioan Gură de Aur pe care îl am de mai mulţi ani de la Cuvioasa de la Iaşi. Maica aducând şi pentru ceilalţi câte o mică binecuvântare de la Sfinţii lui Hristos.
Deci maica a plecat după praznicul Cuvioasei Parascheva şi a ajuns acasă până în praznicul Sfântului Nectarie pe 9 noiembrie. Sfântul Efrem ne-a reparat robinetul de la chiuveta din bucătărie. Plecând la ţară de Sfântul Dumitru pentru o săptămână am lăsat casa în grija Maicii Domnului şi a Sfântului Efrem. Întorcându-ne de la ţară, abia la o săptămână ne-am dat seama că robinetul nu mai picură. Până să plecăm de ceva timp se stricase filetul la robinetul de la bucătărie, soţul l-a neglijat şi nu l-a schimbat, a oprit apa şi a zis că schimbă bateria la întoarcere. Dar noi am realizat după o săptămână de când ne întorsesem că nu mai curgea. Noi şi uitasem că robinetul se stricase. Mă tot gândeam cum să-i mulţumesc Sfântului că l-am cunoscut. Aşa că pe 3 ianuarie 2014 de praznicul descoperirii Sfintelor Moaşte ale Sfântului Efrem cel Nou la prima oră a făcut molifta apei şi a sfinţit casa prietena mea Silvia. Apoi ne-am mutat la noi , am făcut un praznic în cinstea Sfântului cu câteva surori întru Hristos şi chemând şi cei doi preoţi, Părintele Robert şi Părintele Laurenţiu, care l-au cinstit pe Sfântul Efrem prin citirea celor două acatiste ale Sfântului Efrem cel Nou şi nu putea lipsi cântăreţul Alexandru care a venit cu iconiţe ale Sfântului Efrem cel Nou scoase de pe internet, dându-i şi eu câteva cu descoperirea Sfintelor Moaşte ale Sfântului Efrem cel Nou şi alţi Sfinţi şi a mers să le plastifieze, ca mai apoi Preotul Laurenţiu să le sfinţească. După ce a făcut sfinţirea casei, şi o rugăciune a Sfântului Efrem urmată de troparul şi condacul acestuia. După ce iconiţele au fost sfinţite le-am împărţit celor prezenţi.
Pe 17-18 ianuarie 2014 în apropierea praznicului Sfântului Maxim Mărturisitorul (21 Ianuarie) am mers iarăşi în pelerinaj în Maramureş, la Mânăstirea Rohia şi în Ardeal la Mânăstirea Nicula – Cluj. La icoanele Maicii Domnului făcătoare de minuni. La întoarcere am trecut şi pe la Mânăstirea Rămeţ, unde în sfârşit am putut intra să mă închin la papucul şi la Icoana Sfântului Efrem; la Icoana Maicii Domnului Pantanassa şi la capul Sfântului Ghelasie de la Rămeţ şi la mai mulţi Sfinţi ai lui Hristos printre care Sfântul Nectarie, Sfântul Maxim Mărturisitorul, de care am atins 100 de cruciuliţe luate de la pangarul Mânăstirii şi le-am împărţit la copii, bolnavi şi altor creştini ca binecuvântare de la Maica Domnului şi Sfinţii lui Hristos.
La nouă luni de zile de când l-am cunoscut pe Sfântul Efrem cel Nou vă pot mărturisi cu sinceritate că eu îl consider pe Sfântul Efrem ca fiind o binecuvântare trimisă de Bunul Dumnezeu pentru întărirea noastră în credinţă, pentru a ne duce crucea fără să cârtim în urcuşul nostru pe calea mântuirii. Noi îl simţim pe Sfânt atât de aproape de noi încât am ajuns să-l considerăm ca făcând parte din familia noastră. Îl iubim şi îl numim prietenul nostru. De când a intrat în casa noastră ne-a adus foarte multe bucurii, dar ne-a şi mustrat când am greşit. Cea mai mare bucurie a mea este că şi soţul a început să-l iubească pe Sfânt şi ştim că şi Sfântul ne iubeşte.
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă lui Dumnezeu pentru mulţimea de Sfinţi – între care se află şi Sfântul Efrem cel Nou – pe care noi creştinii îi avem ca mijlocitori la Tronul Preasfintei Treimi pentru noi păcătoşii! Slavă Ţie Dumnezeule în veci!
Amin!
Ghioldiu Constanţa
Rovinari – Gorj – România

LĂCRĂMIOARA (19.03.2014) Aș vrea să relatez si eu o mare minune care a savarsit-o Sfantul Nectarie cu tatal meu. Era anul anul 2005 daca nu ma înșel, tatal meu depistase o durere la urechea stanga si a început cu niște antibiotice foarte, foarte puternice dar boala era foarte avansata si atunci a mers cu mama mea la Spitalul Militar din Focsani. Prima data medicul de acolo i-a prescris o rețetă după trei zile l-a invitat in nou la control în tot acest timp, tata avea dureri din ce în ce mai mari. Ajuns la control, medicul a constatat ca a facut o mini pareza facială si atunci l-a trimis la urgența la Bucuresti la spitalul Panduri dar el a refuzat sa plece pe moment crezand ca moare si nu ne mai vede a venit acasa cu acele mari dureri el este un om care nu spune ce-l doare ne-a văzut și a plecat noaptea cu trenul l-au operat urgent în tot acest timp noi copiii asteptam răspuns de la mama că doar ea plecase cu el. Operatia a decurs bine cu ajutorul Sfantului Nectarie acea pareza s-a dat înapoi cu ulei din candela sfântului, dar acum, el a continuat cu fumatul nu posteste pentru ca are niste greutati prea mari, dar sper ca sfântul o să-l călăuzească măcar să se uite cu coada ochiului la el, Doamne ajută!

IOANA SZABO (14.03.2014) Minunat este Domnnul şi minunaţi sunt Sfinţii Săi! Trecerea mea la Ortodoxie, de acum un an se datoreaza mijlocirii Maicii Domnului, Sfântului Arsenie Boca şi Sfantului Nectarie. În drum spre Prislop, cand încă eram catolică, mi-am pus dorinţa de a cunoaste Calea adevarată şi de a-mi gasi un duhovinc. La scurt timp, prin scrierele Parintelui Arsenie Papacioc, am realizat ca Ortodoxia este singura Cale şi mi-am întâlnit duhovnicul, un om minunat, care l-a cunoscut pe Sf Arsenie! Fără să cred că a fost o coincidenţă, îi mulţumesc Sfântului pentru ca mi-a răspuns la toate cererile cele bune! După cateva luni, urma să imi operez un nodul apărut la mână. Întrucât soţul meu era reformat, cand a trecut prin camera, eu l-am rugat cu voce tare pe Sf Nectarie să îmi vindece mâna, ceea ce soţului meu i s-a părut ciudat şi mi-a spus ca de acum să mă rog doar pentru mine. A doua zi la control, chirurgul mi-a spus că el crede că mâna se poate vindeca singură, pentru că nodulul se retaragea! Soţul meu, deşi s-a mirat, încă nu credea ca prin mijlocirea Sf. Nectarie m-am vindecat, deşi m-a auzit cerându-i lucrul acesta. În cateva luni, soţul meu a trecut la Ortodoxie, avand evlavie la Sfantul Arsenie care i-a inmuiat sufletul prin viaţa şi minunile sale. Am primit de la părintele nostru duhovnic, minunat înger în trup de om, un canon pentru facere de prunci constad în: lunea , Ac Sf. Ioan Botezătorul, Marţi şi Joi Sf. Spiridon, Miercuri şi Vineri Sf. Acoperamant al Maicii Domnului şi Sâmbată şi Duminica Sf. Pantelimon- împreună cu Acatistul Sf. Părinţi Ioachim şi Ana citit zilnic alături de unul din cele 4 acatiste, timp de 40 de zile. În prima zi de canon am aflat de un doctor extraordinar, care realizează histerosalpingografii (desfundarea trompelelor uterine) şi fără să stiu ceva despre vreo problemă, am mers la dânsul. La prima ovulaţie de la încheierea canonului, am rămas însărcinată după încercări de ani de zile!!! Soţul meu, cred că pune reuşita pe seama intervenţiei, dar oameni buni, care erau şansele ca o femeie cu care eu n-am vorbit în viaţa mea, în prima zi de canon să îmi dea numărul doctorului acestuia si eu, fără să ştiu dacă sunt sau nu infundate trompele, fără să fac vreun tratament pentru fertilitate sau investigaţii, să merg la doctor fără recomandare? Sfinţii, Domnul, lucrează şi prin doctori si prin alţi oameni, dar eu ştiu şi mărturisesc cu credinţă că prin mijlocirea Sfinţilor la care m-am rugat, a Sf. Ioan Botezătorul, Sfântul Efrem ce Nou – super grabnic ajutătorul, Sf. Pantelimon, Sf. Ioachim şi Ana, părinţii binecuvantaţi, Sf. Spiridon, smeritul, Sf. Serafim de Sarov, bunicuţul, Sf. Nectarie, al cărui nume îl va purta copilaşul meu, Sf. Nicolae, iubitorul de prunci, Sfinţii Mărturisitori din Închisorile comuniste, mai ales Sf. Ilie Lăcătuşul, la ale cărui sfinte moaşte m-am rugat şi Sf. Valeriu Gafencu, a cărui viaţă îmi miscă inima impietrită de atâtea păcate!
Am căutat răspunsuri şi puţină pace în ştiinţe, în filosofie apoi în psihologie, dar linişte, nu am găsit. Singura fericire am găsit-o în Ortodoxie, în rugăciune şi sub patrahirul duhovnicului meu binecuvantat. Ca şi psiholog, recomand mai întâi Sfânta Spovedanie şi apoi terapie, pentru că patimile nu se şterg cu nici o altă tehnică! Iertaţi-mă încă o dată pentru lungimea cuvintelor mele, Domnul să ne binecuvanteze!

ANDREI COSMIN (6.03.2014) Minunea Parintelui ARSENIE BOCA
Doamne ajuta !
Am descoperit acest site mai mult din intamplare si imi pare bine,deoarece as dori sa relatez o minune care mi s-a intamplat in anul 2011 in Noaptea de Inviere.
In anul 2011,ila sfarsitul lui februarie m-am operat de hernie de disc la Spitalul Universitar Bucuresti la domnul doctor Paul Patrascu.Atunci am realizat ca de la Dumnezeu sunt toate si El este Singurul pentru care nimic nu este imposibil.
Am avut o hernie destul de grava,cu un fragment de os cazut in canalul medular.Abia de mai puteam merge si durerile erau foarte mari(cu toate ca luam niste calmante foarte puternice).Imi era foarte frica pentru ca stiam riscurile operatiei,care poate duce chiar la paralizie.
Operatia a reusit,slava Domnului,insa nu puteam merge decat cateva sute de metri,cu dureri mari la gamba piciorului drept (chiar si asa, Il slaveam pe Dumnezeu ca POT sa MERG ! ).
Dupa operatie,am inceput sa merg la biserica (pana atunci,mergeam la biserica doar de Paste ,la nunti ,botezuri si inmormantari).
Apropiindu-se Sfintele Paste,am hotarat cu sotia sa petrecem aceasta mare sarbatoare la nasii nostri in Mihailesti (Giurgiu) langa care se afla situat satul Draganescu,unde se afla biserica pictata de Parintele ARSENIE BOCA.
In Seara Invierii,am plecat spre biserica cu nasii nostri,cu masina lor (eu nu mai puteam conduce).
Mi-am propus sa stau la toata slujba,cu toate ca starea mea fizica nu imi permitea acest lucru.
In biserica mi s-a oferit un scaun pe care mai stateam,mai ma ridicam in picioare si cam la o jumatete de ora mai ieseam afara,mergeam la masina si stateam in ea,fiind mai comod si mai odihnitor (durerile la piciorul drept erau destul de mari).
Ciclul acesta s-a petrecut de vreo 2-3 ori.
Cand ma intorceam de la masina spre biserica,schiopatand,am pasit in curtea bisericii si intr-o clipa am simtit o usurare la piciorul bolnav,durerea a DISPARUT pur si simplu !!!
Ceea ce tratamentul si recuperarea nu au reusit sa vindece in aproape 2 luni,DUMNEZEU a vindecat intr-o clipa,Parintele ARSENIE BOCA mijlocind cu rugaciunile sale la Domnul nostru IISUS HRISTOS ,pentru mine.
Multumesc lui Dumnezeu si Parintelui Arsenie ca m-au invrednicit pe mine,nevrednicul,de o asa mare minune !

IONELA (4.03.2014) As vrea si eu sa adaug o minune savarsita de Maica Domului,barbatul meu are tendinta de a petrece foarte mult timp impreuna cu prietenii la o “bere” cateodata mai vine si ametit si imi este frica sa nu aibe consecinte asupra vietii sale deoarece este sofer. De cate ori ma rog la Maica Domnului sa-l aduca acasa sa fie treaz si in siguranta,de atatea ori asculta ruga mea.Dragi mei,frati intru Hristos,rugati-va la Maica Domnului ca este grabnic ajutatoare si ascultatoare.Intr-o seara tot rugandu-ma la Maica Domnului sa vina sotul acasa am adormit era aproape de miezul nopti,o voce blanda de femeie m-a trezit spunandu-mi:Scoala-te ca acum vine acasa!M-am trezit,m-am dus la bucatarie si in secunda urmatoare sotul meu cu o mana pe umarul meu mi-a spus:Ce faci?.Am ramas incremenita,n-am mai avut curaj sa-i mai spun nimic,decat hai sa ne culcam ca e tarziu.Deci rugati-va si credeti!!!Maica Domunului o sa ajute grabnic si necontenit!!!

ELENA (24.02.2014) Anul 2013 a inceput cu o mare bucurie, am aflat ca sunt insarcinata. Bucuria a fost scurta , dupa o luna am pierdut sarcina. Am fost foarte suparata, m-am maniat pentru ca nu intelegeam de ce mi se intampla asa ceva, am gandit lucruri pe care nu trebuia sa le gandesc. In scurt timp mi-am revenit gandindu-ma ca am nevoie de o stare de spirit buna pentru a o lua de la capat. In vara am avut o alta problema, am avut o luxatie grava a piciorului care m-a tinut in pat o luna de zile. RMN –ul a aratat lucruri grave , eu aveam dureri mari, nu puteam sa merg, iar medicii aveu diferinte variante de operatii, dar cu o probabilitate scazuta de reusita. In sinea mea simteam ca nu pot si ca nu asta trebuie sa fac. Dar eu nu puteam sa merg si aveam dureri si déjà disperarea punea stapanire pe mine. In acel moment mi-am facut o analiza cu adevarat si mi-am dat seama ca eu trebuie sa caut ajutor in alta parte. Din cercetarile mele pe internet despre cum se rezolva medical problema mea, am gasit site-uri despre puterea rugaciunii si rezolvari miraculoase a diferitelor probleme. Asa l-am cunoscut pe Sf Nectarie si am inceput sa ma rog lui alaturi de Maica Domnului si de Iisus Hristos. Pasii mi-au fost calauziti mai aproape de Sf Nectarie. Mergand la o casa de plasament copii din Pitesti pentru a oferi niste cadouri, am cunoscut un preot care mi-a spus ca in orasul nostru este o bisericuta unde sunt moastele Sf Nectarie. Asa am ajuns sa ma inchin la moastele lui, sa obtin ulei din Grecia si am continuat sa citesc acatistul. Apropierea de acest sfant si de Dumnezeu mi-a dat speranta ca lucrurile se vor rezolva. Am inceput sa ma rog si altor sfinti: Sf Efrem cel Nou, Sf Spiridon, Sf Haralambie, Sf Fanurie, Sf Nicolae, Sf Mina, Sf Ioan Rusul, Sf Parascheva, Sf Xenia, Sf Ioan cel Nou de la Suceva, Sf Ghelasie, Parintelui Arsenie Boca, Parintelui Ilie Lacatusu, Marturisitorilor de la Aiud si in primul rand lui Iisus Hristos si Maicii Domnului. M-am apropiat mai mult de biserica, am fost in locuri cu mare putere divina (Icoana Maicii Domnului Namaiesti, Madona Dudu Craiova, Manastirea Radu Voda, Biserica Sf Spiridon Vechi, mormantul parintelui Arsenie Boca, icoana izvoratoare de mir a Sf Efrem cel Nou), am scris si am primit ulei si iconite din Grecia de la Sf Nectarie si de a Sf Efrem cel Nou. Toate aceste lucruri mi-au dat putere si speranta sa trec peste probleme. Din durerile puternice pe care le aveam, acum foarte rar mai am dureri si pot sa merg . Am mai avut o incercare mare, care s-a rezolvat frumos. Aveam niste noduli la san de mai multi ani , iar la ecograful de rutina din 2013 am fost trimisa sa efectuez un RMN pentru o investigatie mai amanuntita. Am avut multe emotii dar si de data aceasta Dumnezeu si sfintii lui mi-au fost alaturi si rezultatul a fost bun. Am avut si incercari mai mici si rezultatul a fost imediat. Aveam o durere de mijloc puternica ce persista de o saptamana. Am asteptat sa imi treaca. In seara in care m-am uns pentru prima data cu ulei de la Sf Nectarie, durerea a incetat in maxim o ora. In toate momentele mai grele sau mai putin grele, cer ajutorul lui Dumnezeu, Maicii Domnului si Sfintilor. Si daca nu am un moment dificil, ii “salut” in fiecare zi prin rugaciune. In gluma, eu ii numesc “prietenii mei”.

Sper din tot sufletul ca Dumnezeu sa ma ajute sa am si copii, sa fim sanatosi, si sa fie iertator cu mine si cu familia mea si sa nu se manie pentru pacatele noastre. Din toate aceste intamplari, si din pelerinajul meu prin lumea spirituala, am ramas cu cateva expresii frumoase, spuse sau citite, si de care incerc sa imi amintesc mereu: “Dumnezeu e bun si ne doreste numai binele”, “Cere ajutorului domnului Iisus si ti-l va da”, “Nu exista rugaciune fara milostenie, rugaciunea singura este egoism”, “Tristeatea este un pacat”, “Cand ne rugam pentru noi sa ne rugam si pentru ceilalti care au nevoie de ajutor”.
Minunat este Dumnezeu intre sfintii sai si minunate sunt caile si ajutorul lor!

RADU NICOLAE J. (12.02.2014) Am 31 de ani si scriu acum aceste randuri intr-un moment foarte dificil si de cumpana al vietii mele: in luna decembrie am fost operat de colon, iar in urma analizelor a rezultat ca am cancer in stadiu avansat. La sfarsitul lunii ianuarie s-a constatat ca boala s-a extins la ficat.

O data cu boala am reusit sa ma reaproprii de Dumnezeu, cred mai puternic ca niciodata in Domnul Dumnezeul nostru, am inceput sa ma rog seara de seara catre El, sa citesc acatistele Sfintilor Parinti, sa merg cat mai des la biserica, sa vorbesc saptamanal cu preotul de la Manastirea Radu Voda si sa incerc sa fac totul cat mai curat si crestineste cu putinta.
Minunile pe care Sfantul Nectarie le-a facut in viata mea sunt multiple:
–    Inainte de nasterea baietelului meu am fost la Sfintele moaste de la Radu Voda si m-am rugat ca Alexandru sa se nasca sanatos, iar Sfantul a facut acesta minune: baietelul s-a nascut cu 4,200 kg, este sanatos si bucuria vietii mele;
–    In momentul in care eram la spital la operatia din decembrie, m-a ajutat sa trec bine peste operatie si peste complicatia de dupa; dupa aflarea diagnosticului de cancer, cand eram foarte nelinistit, mi-a aparut in somn si nelinistea s-a transformat in liniste si incredere;
–    M-a sprijinit in momente grele ale vietii mele: profesional, cand eram la ananghie cu locul de munca, in familie;
–    Cand am reusit sa cumparam un apartament in care locuim;
–    Obisnuiam la inceputul fiecarui an sa depun la moastele Sfantului o serie de obiective care mereu s-au indeplinit.
Prin aceste randuri doresc sa ii aduc multumirea mea, pacatosul, Sfantului Nectarie si Bunului Dumnezeu, si doresc sa imi exprim recunostinta mea pentru minunile din viata mea. Am mare incredere si credinta ca ma va ajuta si in acest moment dificil cand boala cancerului ma macina.
Tuturor celor care au indoieli, va recomand sa credeti cu putere, sa aveti incredere pentru ca Dumnezeu si Sfintii vor asculta rugaciunile si va vor ajuta.

ANA-MARIA (12.02.2014) Imi este foarte greu sa imi gasesc cuvintele de multumire si lauda fata de Sfantul Nectarie , care m-a ajutat in toate problemele mele.
Povestea mea incepe acum 2 ani . Eram angajata la o banca mare din Romania. Jobul meu era de „ ofiter colectare credite restante„ ( in mare: trebuia sa sun clientii care inregistrau restante la banca, si ma certam cu ei in fiecare zi ,incercand sa obtin o promisiune de plata, insa majoritatea dintre ei ma injurau si tipau la mine ). Eu treceam printr-o perioada de neliniste sufleteasca ,la care se adauga stresul zilnic al clientilor care ma injurau si tipau la mine. In urma cu 5 ani, am facut o operatie la rinichi, in urma careia am ramas cu atacuri de panica si depresie, slabisem foarte mult, ma confruntam cu ameteli foarte puternice, si cosmaruri. Toata lumea se mira ca sunt foarte slaba, unii dintre fostii mei colegi erau chiar ironici la adresa complexului meu, crezand ca sufar de anorexie ( ceea ce nu era adevarat, insa eu nu puteam sa iau in greutate din cauza starilor mele psihice).
Cum ziceam, lucram de 3 ani la banca respectiva, dar ma confruntam cu atacuri de panica zilnice…simteam ca ametesc, mi se facea rau in fiecare zi , clientii bancii tipau la mine prin telefon si imi provocau alte atacuri de panica , eram disperata, si nu mai dadeam nici rezultate la locul de munca. Din pacate inevitabilul s-a produs , iar eu am fost data afara de catre banca, pe motiv ca nu mai dadeam rezultate. Socul a fost foarte puternic pentru mine, depindeam 100% de jobul respectiv, deoarece eu stau cu chirie in Bucuresti, si sunt nevoita sa platesc lunar o chirie.
Inainte cu 2 luni de a fi concediata, mama mi-a dat sa citesc o carte despre Viata si Minunile Sfantului Nectarie, la sfarsitul careia se gasea si Acatistul Sfantului Nectarie. Am citit cartea de mai multe ori, si am descoperit ( spre rusinea mea de pana acum), ca in Bucuresti se afla la Manastirea Radu Voda o mica parte din moastele Sfantului Parinte Nectarie.
Am fost de cateva ori la racla Sfantului, si m-am rugat sa scap de amtelei, atacuri de panica si depresie. De cateva ori m-am dus la Biserica Radu Voda, unde se afla moastele ,desi nu ma simteam bine deloc. Dupa 6 luni de citit Acatistul , am scapat ca prin minune de atacurile de panica si depresia care nu mi-a dat pace timp de 5 ani. Mai mult decat atat, am si luat in greutate si am scapat de acest complex.
O alta poveste de viata in care Sfantul m-a ajutat , a fost acum un an. Sora mea a fost nevoita sa se duca in Budapesta si sa stea 2 luni pentru o perioada de practica la Scoala Doctorala pe care o face in prezent. Acolo nu cunostea pe nimeni, si la scurt timp dupa ce s-a cazat , a fost internata in spital, cu aceeasi problema la rinichi pe care eu am avut-o acum 5 ani ( pielonefrita acuta).
Eram disperata, pentru ca ea ma sunase si imi spusese ca daca infectia nu cedeaza, va fi nevoita sa fie operata ca si mine…. Am zis ca este un blestem de familie…nu se putea ca doua surori sa sufere de aceeasi boala , si mai ales ca stiam prin ce dureri am trecut eu dupa operatie. Am inceput sa plang si credeam ca este un vis urat. De aceea am citit cu lacrimi Acatistul Sfantului Parinte Nectarie si in paralel rugaciunea „ BOGORODISANIA” ( este o rugaciune catre Maica Domnului, care se citeste de 150 de ori ). Dupa rugaciune, am facut rost de bani ca sa ma pot duce urgent la sora mea la Budapesta ( desi cu trenul am facut 15 ore ), si cum am ajuns acolo, ca prin minune sora mea se simtea bine dintr-o data, si n-a mai fost nevoie de operatie, fiind externata imediat. Cu siguranta Sfantul Nectarie si Maica Domnului au facut o minune cu noi.
In prezent nu mai sufar de atacuri de panica si de depresie. Mai mult decat atat , anul trecut m-am spovedit prima data dupa 8 ani de zile, si acest lucru s-a intamplat datorita Sfantului Nectarie, care indruma oamenii catre spovedanie. Am simtit ca ma eliberez , si i-am multumit Sfantului .
Caut in continuare un loc de munca…Am trecut prin multe incercari : de la a lucra la joburi la negru, pana la a fi data afara imediat de la un alt loc de munca din cauza unor rautati colegiale. Ma rog la Sfantul in continuare , sa ma ajute sa imi gasesc un loc de munca, decent, sa imi pot castiga painea cea de toate zilele, sa pot castiga un ban cinstit, ca sa imi acopar chiria lunara. Pe langa acestea, imi doresc mult sa imi gasesc un sot, deoarece am 30 de ani, si am avut pana acum numai deceptii in dragoste.
Sper ca aceasta mica poveste de viata pe care v-am scris-o din inima, sa va ajute ca sa va indreptati pasii catre Dumnezeu prin mijlocirea sfanta a Parintelui Nectarie.

Cu drag,

Ana-Maria

DANA P. (21.01.2014) Vreau sa multumesc Sfantului Nectarie, cu intarziere, pentru ca am reusit sa ajung in primavara anului 2013 pentru a doua oara pe insula Egina impreuna cu sotul meu si de data aceasta si cu fiul de 1 an si 4 luni pentru a ne inchina la moastele Sfantului Nectarie . Copilul poarta numele Sfantului dar varianta greceasca Nektarios. Ne-am decis sa-i punem acest nume in urma semnelor primite in chip de ajutor de la Dumnezeu prin Sfantul Nectarie . Am fost salvati nevatamati din accident de masina insarcinata fiind cu copilul iar masina a avut dauna totala. Nu m-am gandit de la inceputul sarcinii sa-I pun numele Sfantului (asa cum ar fi trebuit deoarece Sfantul ne-a dat semne asa zise coincidente) dar in urma analizelor mai putin bune am decis sa-l cheme ca pe Sfantul pentru a-l ocroti toata viata, iar pe toata durata sarcinii am sperat in ajutorul lui Dumnezeu, am participat si la Sfantul Maslu. Multumesc Bunului Dumnezeu , Fecioarei Maria si tuturor sfintilor. Doamne ajuta-ne!

MARIA (20.01.2014) Sfantul Fanurie m-a ajutat sa-mi gasesc de munca pana sa termin cele 9 zile de gogosi, caci eu in loc de turte, cum zice in acatist, am dat gogosi. Apoi drept multumire Sfantului am dat tot gogosi dar umplute cu branza. Am mai spus si altora si pe aceia i-a ajutat. Multumesc Sfinte Fanurie si te rog sa ma ajuti in continuare!

ROTARU MARIUS CONSTANTIN (4.01.2014)  Am aflat de Sfantul Nectarie intamplator, pe internet ( dar nimic nu este intamplator ). Eram la munca cand am dat un search despre ” minuni ale sfintilor ” si au aparut minunile Sfantului Nectarie. Le-am citit, si o perioada nu am mai dat importanta cuvenita, recunosc ca sunt un nevrednic. Si intr-o zi, dupa ora de conducere stateam in statie sa iau autobuzul pentru a merge la munca, dar autobuzul nu avea statie unde stateam eu, fiind statie doar pentru anumite trasee, iar peste strada de statia unde stateam se afla Biserica Sfantului Ierarh Nectarie din Iasi, care pana in dimineata aceea nici nu am stiut ca poarta numele Bunului Parinte Nectarie. Ajuns langa biserica, am zis sa aprind cateva lumanari, iar un ochi imi fuge spre o carticica de rugaciuni ” Acatistul Sfantului Nectarie “. Am cumparat carticica fara sa stau pe ganduri, si in drum spre munca am citit-o o data in autobuz, aveam o stare de bine, de incredere in mine, ma gandeam la ziua de 24 decembrie cand aveam examenul auto. In dimineata de 24 decembrie am avut ultima ora de conducere inainte de examen, iar dupa ce am finalizat ora, iar de la ora 9Am pana la 12Am am avut timp indeajuns sa citesc Acatistul Sfantului Nectarie, cu o multime de emotii in spate, inainte de a ajunge randul la mine sa dau examen, am scos carticica din buzunarul de la geaca si am inceput sa citesc, nu a durat foarte mult timp, si am dat examenul, vreau sa precizez ca nu am apucat sa citesc tot acatistul, dar emotiile au disparut, ma simteam sigur pe mine, si la final am fost admis la examenul de la strada. MULTUMESC BUNULUI SI SFANTULUI NECTARIE, MARE FACATOR DE MINUNI!