8822 este noul număr la care putem dona 2 EURO prin SMS pentru construirea Catedralei Neamului Românesc


sms 2 euro 8822 catedrala mantuirii neamuluiDin 15 iulie 2016 a fost alocat un nou număr unic pentru donații prin SMS pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Puteţi dona 2 EURO (nu se aplică T.V.A.) prin trimiterea unui SMS la numărul 8822 disponibil în reţelele Vodafone, Orange și Telekom.

Celelalte modalităţi de donare sunt următoarele:

1. Direct la orice unitate de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Române urmând a primi chitanță personalizată

2. Prin donare online direct de pe site-urile www.catedralaneamului.ro şi www.construimcatedrala.ro

3. Prin depunere de numerar sau virament bancar în următoarele conturi BCR ale Patriarhiei Române:

– LEI : RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109 Sucursala Sector 4, București

– EUR: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111 Sucursala Sector 4, București

– USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110 Sucursala Sector 4, București

Detalii despre etapele construirii locașului de cult, despre arhitectură, dar și despre simbolistică puteți afla consultând site-ul www.catedralaneamului.ro

24.09.2015-2

Anunțuri

Împărăteasa mea preabună şi nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu


„Imparateasa mea preabuna si nadejdea mea, Nascatoare de Dumnezeu, primitoarea saracilor si ajutatoarea strainilor, bucuria scarbitilor si acoperitoarea necajitilor, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajuta-mi ca unui neputincios, hraneste-ma ca pe un strain. Necazul meu il stii: dezleaga-l precum vrei, ca n-am alt ajutor afara de tine, nici alta folositoare grabnica, nici alta mangaietoare buna; ci numai pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, ca sa ma pazesti si sa ma acoperi in vecii vecilor. Amin!”
canta psaltii Manastirii Putna

https://i0.wp.com/i82.photobucket.com/albums/j265/dotyk34/grafice%202009/DoarOrtodox.jpg

Pâinea stropită cu vin impropriu numită „sfinte Paști” se numește corect ARTOS PASCAL


artos pascal nu sfinte pasti 1

Conform Tipicului manastiresc, la Liturghia pascala, in fata icoanei Mantuitorului, pe o masa se pune o paine („artos”), care are imprimata pe ea icoana Invierii [I]. Inainte de Otpustul Liturghiei, aceasta se binecuvanteaza prin rugaciunea speciala din Liturghier (numita: Rugaciune la binecuvantarea painii, [care se numeste in popor „Pasti”][II] in Sfanta Duminica a Pastilor) si se stropeste cu agheasma, apoi toata Saptamana Luminata este purtata in procesiune la masa fratilor, iar in Sambata Saptamanii Luminate, artosul se frange si se da fratilor spre mancare[III]. Purtarea acestei paini la trapezele manastiresti Il simbolizeaza pe Hristos cel inviat si prezent la masa fratilor pe parcursul intregii Saptamani Luminate, asa cum si „Panaghia” (o prescura inchinata Nascatoarei de Dumnezeu) o reprezinta pe Maica Domnului care sta la masa cu fratii in zilele de duminici si sarbatori. Este o dimensiune pierduta chiar si in manastiri, iar in parohii nici n-ar avea de ce sa fie instituita sau pastrata formal[IV].
In practica liturgica romaneasca insa, „artosul pascal” este de obicei confundat cu painea si vinul ce se binecuvinteaza in Sambata Mare si care, in mod eretic (!), sunt numite „Pasti”.

Dupa cum se stie, Liturghia din Sambata Mare, a Marelui Vasile, se face unita cu Vecernia si ea trebuie savarsita in orele de dupa masa. Tipicul Manastirii Sf. Sava prevede ca dupa Liturghie clericii si credinciosii sa ramana postind in biserica[V], pentru a asculta citirile din Faptele Sfintilor Apostoli, care trebuie lecturate integral pana la inceputul Utreniei pascale de la miezul noptii. Pentru intarirea trupeasca, inainte de Otpustul Liturghiei de Sambata se face binecuvantarea painilor si a vinului prin rugaciunea obisnuita de la Priveghere[VI] („de la Litie”), omitand cuvintele “grau” si “untdelemn”[VII]. Dupa binecuvantare, aceasta paine inmuiata in vin se mananca chiar in biserica spre intarirea trupului (nu pur simbolic), dar fara a avea ceva comun cu Pastele. Ea are rolul painii si vinului care se binecuvinteaza si se consuma ca intarire trupeasca, la fiecare Priveghere (cand e numita, in mod eronat „litie”[VIII]).

artos pascal si nu sfinte pastiAsa cum ne arata istoria, romanii ortodocsi, pe parcursul intregii vieti, se impartaseau foarte rar sau chiar deloc (!), luand doar la Pasti paine binecuvantata pe care o numeau (si o mai numesc) “pasti”. Iata ce scria mitropolitul Neofit Cretanul despre practica sacramentala romaneasca din prima jumatate a secolului al XVIII-lea (si nu numai): „Cei mai multi din norod nici ar fi stiind ce este Sfanta Priciastenie [Impartasanie], ci numai la ziua Sfintelor Pasti ar fi mergand la biserica si nu doar ca sa asculte slujba Sfintei Liturghii si sa se impartaseasca cu Sfintele Taine fiind mai inainte spovediti si gatiti pentru aceasta Taina Sfanta, ci numai ca sa ia paine si vin, paximan[IX] ce se numeste de voi Pasti, iar altii cu ani indelungati nu s-au spovedit, si altii iar in toata vremea vietii lor, dupa cum am inteles, Spovedania si Sfanta Priciastenie [Impartasanie] ce este nu o stiu, fara decat alearga in ziua de Pasti pe la bisericile lor de iau atunci acea paine si acel vin nesfintit sau iau agheasma, numind ca este Pasti”[X].

Cutremuratoare este nu numai marturia istorica, ci si faptul ca acest ierarh, ajungand mitropolit al Tarii Romanesti (1738-1753), i-a amenintat cu excomunicarea pe credinciosii romani, in caz de neindreptare a acestei „rataciri” si „caderi in pierzanie”. Nici pana astazi lucrurile nu s-au indreptat, ba chiar au degradat si mai mult, inclusiv prin girul ierarhiei superioare, care de asemenea numeste acea paine stropita cu vin – „Pasti”. Aceasta contrar textului biblic care zice ca “Pastele nostru este Hristos” (I Cor. 5:7). Deci „Pasti” (in sensul de hrana) poate fi numit doar Trupul si Sangele lui Hristos si nimic altceva. In prezent mirenii totusi se impartaseste mai des, inclusiv la Pasti, dar continua sa numeasca “pasti” painea binecuvantata in ajun sau chiar in ziua de Inviere[XI]. In concluzie: rugaciunea „artosului” se va citi doar in manastirile care practica aceasta traditie veche descrisa mai sus; painea si vinul se vor binecuvanta doar acolo unde se respecta traditia privegherii pascale de sambata seara, fara ca aceasta sa fie (numita) „Pasti”; in schimb toti sunt chemati sa se impartaseasca atat in Sambata, cat si in Duminica Pastilor, cu Trupul si Sangele lui Hristos, care este adevaratul Pasti.


[I] Despre faptul ca „artosul” trebuie sa aiba icoana imprimata pe ea vorbesc si cuvintele rugaciunii, in care se face aluzie la sarutarea acestei paini, de fapt a icoanei Invierii imprimata pe ea.
c
[II] Aceasta paranteza (patrata) este un adaos recent al Liturghierului romanesc.

[III] „Sfintenia” artosului pascal, mai ales acolo unde el este numit „Pasti”, a fost exagerata inclusiv unei cereri din rugaciunea de binecuvantare a acestei paini, in care se spune: „alunga de la noi, cu puterea Ta, toata boala si neputinta, dandu-ne la toti sanatate”. O paine care ii ajuta pe credinciosi in astfel de probleme este, din pacate, mai „atractiva” decat impartasirea cu Trupul si Sangele lui Hristos, care este „spre viata de veci”. Se creeaza impresia ca viata vesnica nu-i intereseaza pe „consumatorii si traficantii de sfintenie”, daca e sa-l parafrazam pe Sf. Grigore Teologul.

[IV] М. ЖЕЛТОВ & Ю. РУБАН, Артос // ПЭ, vol. 3, pp. 470-472.

[V] Deja Canonul 66 Apostolic, apoi si 55 Trulan precizeaza ca Sambata Pastilor, spre deosebire de celelalte sambete de peste an, este zi de post aspru.

[VI] Despre toate acestea a se vedea monografia magistrala a lui Gabriel BERTONIЀR, The Historical Development of the Easter Vigil and Related Services in the Greek Church, Roma, 1972 (OCA 193), p. 158.

[VII] Initial graul si untdelemnul erau binecuvantate o singura data pe an, ca „parga a firii”, odata cu depozitarea lor in hambarul manastirii; analogic cu practica binecuvantarii strugurilor la Praznicul Schimbarii la Fata (cf. Н. УСПЕНСКИЙ, Чин всенощного бдения, Москва, 2004, pp. 199-200.). In restul anului, asa cum avem si in cazul dat, se binecuvanta doar painea si vinul. Consideram ca aceasta practica este mai corecta si ea trebuie repusa in uz.

[VIII] „Litia” este slujba care se face la mijlocul Vecerniei Mari in pronaosul bisericii in cadrul Privegherii, iar „binecuvantarea painilor” este o slujba distincta, separata de prima prin Stihoavna Vecerniei, si consta dintr-o singura rugaciune ce se rosteste abia la sfarsitul Vecerniei in naos. Faptul ca aceste doua elemente liturgice se fac de fiecare data impreuna, i-a facut pe crestinii si chiar clericii mai simpli sa le numeasca pe ambele „litie”, si chiar painea cu vinul ce se binecuvinteaza la cea de a doua slujba au primit acest nume absolut nefiresc.

[IX] In limba greaca cuvantul „paximadi” inseamna pesmet.

[X] Cf. Ioan ICA jr., Impartasirea continua cu Sfintele Taine, Sibiu 2006, p. 7.

[XI] In Basarabia se zice „pasca” la cozonacul cu branza care se binecuvanteaza in ziua de Inviere dupa Liturghie. Aceasta „pasca” este mancata acasa pe parcursul Saptamanii Luminata, dupa anafura si agheasma, dar inainte de celelalte bucate.

sursa: www.teologie.net

Neamurile toate…


Sf. Imp. Constantin cel Mare„Va veni o vreme cand toate neamurile pamantului vor invia, cu toti mortii si cu toti regii si imparatii lor.
Avand fiecare neam locul sau inaintea tronului lui Dumnezeu. Acest moment final, „invierea din morti”, este telul cel mai inalt si cel mai sublim catre care se poate inalta un neam !” (Corneliu Zelea Codreanu)

 „Care este telul final al neamului? Este viata?
Daca este viata, atunci nu intereseaza mijloacele pe care neamurile le intrebuinteaza spre a si-o asigura.
Toate sunt bune, chiar si cele mai rele.
Se pune deci problema:

Dupa ce se conduc natiunile in raport cu celelalte natiuni ?

Dupa tigrul din ele?
Dupa legea pestilor din mare sau a fiarelor din padure?

Telul final nu este viata. Ci Invierea. Invierea neamurilor in numele Mantuitorului Iisus Hristos.”

  ” Neamul are:

  • Un patrimoniu fizic, biologic: carnea si sangele.
  • Un patrimoniu material: pamantul tarii si bogatiile lui.
  • Un patrimoniu spiritual care cuprinde:

a) Conceptia lui despre Dumnezeu, lume si viata.

b) Onoarea lui ce straluceste in masura in care neamul s-a putut conforma, in existenta lui istorica, normelor izvorate din conceptia lui despre Dumnezeu.

c) Cultura lui: rodul vietii lui, nascut din propriile sfortari in domeniul gandirii si artei. Aceasta cultura nu este internationala. Ea este expresia geniului national, a sangelui.

         Toate aceste trei patrimonii isi au importanta lor. Pe toate un neam trebuie sa si le apere. Un neam traieste in vesnicie prin conceptia, onoarea si cultura lui. De aceea conducatorii natiilor trebuie sa judece si sa actioneze nu numai dupa interesele fizice sau materiale ale neamului, ci tinand seama de linia lui de onoare istorica, de interesele sale. Prin urmare, nu paine cu orice pret, ci onoare cu orice pret.

       Individul in cadrul si in slujba neamului sau

       Neamul in cadrul si in slujba lui Dumnezeu si a legilor dumnezeiesti.”

Vestire bună: Biserica Sfântul Grigorie Palama din București va avea o copie în mărime naturală a Icoanei Maicii Domnului Grabnic-ascultătoare (Gorgoypikoos) de la Mănăstirea Dohiariu din Muntele Athos


Sfântul Munte Athos

DSC_8384

Vineri, 13 noiembrie 2015, în ajunul praznicului Sfântului Grigorie Palama, la ora Vecerniei (la Litie) se va primi și se va așeza pentru totdeauna în biserica Sf. Grigorie Palama din Universitatea Politehnică Icoana Maicii Domnului Grabnic-ascultătoare, copie în mărime naturală executată de părinții mânăstirii după Icoana făcătoare de minuni Grabnic-ascultătoare (Gorgoypikoos) de la Sfânta Mănăstire Dohiariu din Sfântul Munte Athos.

Icoana a fost pictată în frescă în anul 1563 și se află într-un mic paraclis pe dreapta culoarului dintre biserică și trapeză. În vremea aceea, cu banii voievodului Moldovei, Ioan Alexandru Lăpușneanu se reconstruia biserica mare a Mânăstirii care fusese dărâmat la cutremurul din 1554. În 1646, Maica Domnului se descoperă trapezarului mânăstirii în chip minunat cu numele de Grabnic-ascultătoare. De atunci este cunoscută cu acest nume în tot spațiul ortodox. Modelul ei s-a răspândit mult. Este între cele mai cunoscute icoane ale Maici Domnului din Sfântul Munte…

Vezi articol original 312 cuvinte mai mult

Părintele Victorin Oanele, starețul Mănăstirii Sihăstria, a trecut la Domnul


parintele_victorin oanele SihastriaÎn dimineața acestei zile, 24 octombrie, a trecut la Domnul Părintele Victorin Oanele, starețul Mănăstirii Sihăstria din județul Neamț. Înmormântarea va avea loc duminică, 26 octombrie, la ora 11.00, imediat după ce va fi săvârșită slujba Sfintei Liturghii de către IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu un sobor de ierarhi, preoți și diaconi. Trupul neînsuflețit al Părintelui Victorin va fi îngropat apoi în cimitirul mănăstirii.

În dimineața acestei zile, 24 octombrie, a trecut la Domnul Părintele Victorin Oanele, starețul Mănăstirii Sihăstria din județul Neamț. Înmormântarea va avea loc duminică, 26 octombrie, la ora 11.00, imediat după ce va fi săvârșită slujba Sfintei Liturghii de către IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu un sobor de ierarhi, preoți și diaconi. Trupul neînsuflețit al Părintelui Victorin va fi îngropat apoi în cimitirul mănăstirii.

clopa oanele paisiePărintele Victorin Oanele s-a născut pe 1 februarie 1931, în satul Poiana, comuna Vrâncioaia (județul Vrancea). A intrat în monahism pe 3 mai 1952, iar din 13 noiembrie 1972 a fost stareț al Mănăstirii Sihăstria. Și-a început slujirea în această funcție de mare responsabilitate în vremuri grele pentru monahism, beneficiind de sprijinul și prezența marilor duhovnici, precum Părintele Cleopa Ilie sau Părintele Paisie Olaru. Părintele Victorin s-a ocupat, în calitate de stareț, cu multă râvnă de latura edilitar-administrativă, lăsând în urma sa una dintre cele mai numeroase și venerabile obști de călugări din Patriarhia Română.

Dumnezeu să-l ducă în cereștile sale locașuri, la binemeritata odihnă. Veșnica pomenire!

Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Iașilor

DSC_0209staretul_victorin_oanele victorin oanele_1

Sihastria IPS Teofan PF Daniel Victorin Oanele

Reprezentanții statului din județul Vaslui, promotori ai destrămării familiilor


UPDATE: PRIMIT LA COMENTARII:
UN ALT CAZ LA BÂRLAD INSTRUMENTAT DE ACEEIAŞI PSIHOLOGI?
VICTORIA: Sintem in aceiasi situatie cu fam. Mihai din Birlad si coincidenta, vecini de bloc. Acelasi individ Bratianu care nu stim cine l-a facut expert in psihologie ne-a rapit cei trei nepoti cu virste intre 3 ,2 si 1 an cu intocmirea unor dosare bazate pe minciuna care nu coincid realitatii. Acest individ Bratianu mi-a hartuit baiatul si nora din luna ianuarie pina in iunie 2014 cand au reusit sa ia toti cei 3 copii. Am insistat de nenumarate ori telefonic sa discutam cu Armeanu Stefanita dar nu a putut fi contactat intimpinind de fiecare data refuzul din partea lor. E de nedescris felul in care am fost tratati de cei care s-au ocupat de RAPIREA copiilor nostri. Doua functionare de la centru care m-au vizitat in luna iunie la domiciliu mi-au sustras certificatul nepoatei mele de 3 ani dupa care au fabricat dosarul si a fost RAPIT copilul cu acte in regula din bratele mamei sale. Copilul era sub tratament pentru doua luni dupa o externare din spital punindu-i viata si sanatatea in pericol. In luna iunie pe 17 mi-a fost adus certificatul copilului acasa tot de acele doua functionare in urma sesizarii care am facut-o la vaslui la Armeanu Stefanita. Avem martori cum a fost luat actul copilului din domiciliu. Ulterior am aflat ca copilul mai are un certificat de nastere care i-a fost inminat asistentei maternale. Cum e posibil asa ceva? Cine i-a facut acel certificat si in ce scop? Originalul este la mine. Ce acte s-au folosit pentru a i se intocmi un alt act de nastere? Si ce lege ii da acest drept copilul aflindu-se la parinti la data cand s-a scos certificatul. Dorim sa contactam aceleasi fundatii care se ocupa de cazul Mihai pentru a scoate la iveala infractiunile care le face acest Bratianu cu clica lui de infractori. Copiii nostri se vand pe bani grei si nimeni nu ia masuri. Oare trebuie sa ne facem dreptate singuri pentru a ne salva copiii din ghearele unei mafii de copii? In legatura cu fam. Mihai sint niste oameni respectati aici la bloc cu grija pt copii lor. Mereu erau vazuti impreuna cu copiii si foarte grijulii cu ei. In situatia noastra sunt multi care patimesc de pe urma acestui Bratianu , Armeanu si altii care sint implicati cu semnaturi pe niste dosare fabricate de ei pentru a li se RAPI copiii. Totul trebuie sa para LEGAL. Daca se va incepe o ANCHETA SERIOASA, aceste persoane vor trebui sa raspunda in fata legii pentru traumele provocate acestor copii si inlaturarea lor din functiile care le ocupa. La noi in Birlad si Vaslui viata copiilor nostri o hotataste un al doilea ,,IOHANIS,, .Nr nostru de contact este 0741485077 sau 0770409588. Rugam fundatia sa ia legatura cu noi ca noi nu reusim.
https://i0.wp.com/i82.photobucket.com/albums/j265/dotyk34/grafice%202009/DoarOrtodox.jpg
Comunicat de presă al Asociației pentru Apărarea Familiei și Copilului şi Asociației Părinților pentru o Educație Sănătoasă în cazul familiei Mihai, obligată de o hotărâre judecătorească să-şi părăsească propriii copii:
familia Mihai Barlad 2 familia Mihai Barlad 3 familia Mihai Barlad 1Asociația pentru Apărarea Familiei și Copilului și Asociația Părinților pentru o Educație Sănătoasă își exprimă sprijinul față de familia Mihai, din municipiul Bârlad, aflată în pericolul de a-i pierde pe cei doi copii minori, Mihai Ioan și Mihai Parascheva, ca urmare a iresponsabilității de care dau dovadă reprezentanții statului român din județul Vaslui.
Situația de față a fost cauzată de acțiunea pe care Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui, la sesizarea Poliției Municipiului Bârlad, a înaintat-o către Tribunalul Vaslui, astfel încât cei doi copii minori ai familiei Mihai să fie scoși cât mai grabnic din mediul familial și dați în plasament în regim de urgență. La cererea expresă a DGASPC, Tribunalul Vaslui a emis o ordonanță președințială cu titlu executoriu, fără somație sau trecerea unui termen.
La baza deciziei Tribunalului Vaslui au stat antecedentele tatălui, Mihai Andrei Nicolae, privind consumul de substanțe halucinogene, dependență pe care, potrivit documentelor medicale tatăl a tratat-o, relația părinților bazată „pe valori și convingeri mistico-religioase”, concretizată prin vizite dese la mănăstiri, precum și „conduita oscilantă” a mamei, Mihai Simona Andreea, care, în opinia instanței, este incapabilă „de a asigura un mediu securizant pentru creșterea și îngrijirea copiilor”, datorată faptului că aceasta o îngrijește, în locuin ța familiei Mihai, și pe mama ei vârstnică, diagnosticată cu afecțiuni psihice.
Practic, într-un interval foarte scurt de timp,fără să cerceteze cu responsabilitate
cazul, DGASPC și Tribunalul Vaslui au dispus luarea celor doi copii minori ai familiei Mihai din mediul familial, datorită convingerilor religioase ale părinților și datorită ajutorului pe care doamna Mihai îl acordă mamei sale, în vârstă și bolnavă. Astfel de sentințe, bazate pe criteriul apartenenței religioase, pe valorile și convingerile religioase ale pârâților, exprimate prin faptele de omenie ale acestora, s-audat în România doar după instaurarea comunismului, când zeci de mii de români au fost băgați în pușcărie, pe motive„ mistico-religioase.”
Neseriozitatea și lipsa de profesionalism cu care Tribunalul Vaslui a tratat acest caz poate fi demonstrată prin faptul că la pagina 1 a Sentinței Civile nr. 686, dată în ședința de la 16 iulie 2014, a dispus luarea ”măsurii plasamentului în regim de urgență față de minorii Mihai Ioan și Mihai Simona Andreea la mătușa paternă Parfeni Daniela”. Mai exact, prin sențința pe care a dat-o Tribunalul Vaslui a dispus trimiterea în plasament a doamnei Mihai Simona Andreea, mama celor doi copii. Considerăm inaccetabil ca aceia care sunt puși să săvârșească actul justiției și care hotărăsc să scoată copiii din mediul familiei naturale, mediu de care depinde în mod esențial dezvoltarea armonioasă a minorilor, să comită astfel de erori jenante care pun la îndoială corectitudinea deciziei.
În ceea ce privește justețea demersului DGASPC dorim să atragem atenția că
județul Vaslui se află în topul județelor privind numărul de copii abandonați. În afară de copiii abandonațila naștere în maternități, anual, zeci de părinți își trimit copiii în centrele de plasament datorită sărăciei în care trăiesc.
De asemenea, semnalăm faptul că în anul 2013, pentru hrana unui copil dat în plasament autorită țile statului din județul Vaslui au alocat 2 lei pentru masa unui copil cu vârsta până în 4 ani, iar pentru masa unui adolescent aproximativ 3 lei. În mod paradoxal, DGASPC Vaslui, în loc să se îngrijească în a crea condiții decentede viață pentru copiii de care ar trebui să aibă grijă, dorește să sporească numărul copiilor instituționalizați.
Totodată, considerăm discriminatorie folosirea bolii mamei doamnei Mihai drept pretext pentru justificarea demersului pe care DGASPC Vaslui l-a făcut în instanță. Considerăm că, pe lângă obligația constituțională și morală pe care familia Mihai o are de a-și crește copiii, doamna Mihai Simona Andreea are dreptul și obligația morală de a o îngriji pe cea care i-a dat viață.
Într-o societate normală acest lucru este lăudat, nu incriminat!
Nu în ultimul rând, condamnăm lipsa de profesionalism și iresponsabilitatea de care au dat dovadă în relatarea acestui caz, atât organe de presă locale (Monitorul de Vaslui, Vremea Nouă), cât și centrale (ProTV și Europa FM). În căutarea senzaționalului aceste mijloace de informare în masă au îmbinat adevărul cu minciuna, rezultând materiale de presă calomniatoare care pun în pericol dezvoltarea normală a copiilor familiei Mihai.
Atragem atenția asupra faptului că familia Mihai ne-a contactat, cerându-ne ajutorul, astfel că ne vom da concursul în a demonstra netemeinicia acuzațiilor ce i-au fost aduse, inclusiv prin acționarea în instanță a celor care denigrează și calomniază această familie.
În final, constatăm cu îngrijorare și condamnăm pasivitatea autorităților statului în ceea ce privește abandonarea copiilor și a vârstinicilor de către românii care, din cauza condițiilor socio-economice precare în care sunt obligați să trăiască, aleg să plece peste hotarele țării pentru a-și putea câștiga existența. Deși autoritățile statului nu fac mai nimic pentru a le oferi românilor posibilitatea unui trai decent, acestea își întind ”binevoitor” brațul atunci când este vorba despre destrămarea unor familii.
Dragoș Tăcăluță, Președinte
Eugen Jercan, Director executiv
https://i0.wp.com/i82.photobucket.com/albums/j265/dotyk34/grafice%202009/DoarOrtodox.jpg
Universul Credinței, 14 septembrie 2014, TVR1
Moderator: Andrei Victor Dochia
Invitat: Virgiliu Gheorghe Vlăescu, vicepreşedintele Institutului de Cercetări Psihosociale şi Bioetică
Redactor: Rafael Udriște
https://i0.wp.com/i82.photobucket.com/albums/j265/dotyk34/grafice%202009/DoarOrtodox.jpg

Împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfinţilor Brâncoveni (1714-2014)


sfintii-martiri-brancoveniÎn zilele de 16 şi 17 august 2014, la împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfinţilor Brâncoveni (1714-2014), Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor organizează următoarele manifestări religioase şi culturale:

Sâmbătă, 16 august 2014, ziua de prăznuire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, de la orele 8.30, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu alți ierarhi, va sfinți pictura nouă şi va binecuvânta lucrările de la biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, una dintre cele mai reprezentative ctitorii brâncoveneşti în care se păstrează moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.

În continuare, de la orele 9.30, Patriarhul României va oficia Sfânta Liturghie pe un podium special amenajat lângă biserica Sfântul Gheorghe Nou, înconjurat de un sobor de ierarhi români şi ierarhi delegaţi ai Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, Patriarhiei Alexandriei, Patriarhiei Antiohiei, Patriarhiei Ierusalimului şi Bisericii Ortodoxe a Georgiei, Biserici pe care le-a ajutat mult Sfântul Constantin Brâncoveanu. La sfârşitul Sfintei Liturghii, se va da citire Actului sinodal comemorativ la împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfinţilor Brâncoveni.

primire-sf-ghe-nou-1---mircea-popa

Duminică, 17 august 2014, la orele 7.30, va avea loc o procesiune cu moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu de la biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti până la biserica Sfântul Gheorghe din incinta Ansamblului istoric brâncovenesc de la Mogoşoaia pentru a fi venerate de cler şi credincioşi.

În continuare, de la orele 9.30, va fi săvârșită Sfânta Liturghie arhierească, iar de la orele 11.30, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu alți ierarhi, va sfinți pictura restaurată a bisericii Sfântul Gheorghe Mogoșoaia.

Racla cu moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu va rămâne la biserica Sfântul Gheorghe de la Mogoşoaia până în jurul orelor 15.00, când va fi readusă la biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti.

Duminică seara, de la orele 18.30, la Ateneul Român va avea loc concertul vocal simfonicCinstire Sfinţilor Martiri Brâncoveni”, susţinut de grupul psaltic Tronos al Patriarhiei Române, dirijor părintele Arhidiacon Mihai Bucă, corul Accoustic şi Orchestra Metropolitană Bucureşti, dirijate de domnul Daniel Jinga.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE