Apus de veac – versuri de Eliana Popa
„E lumea asta-n veacul de pe urmă,
Când masca e podoabă pentru turmă
Când turma e mânată spre pieire
De cei ce poartă masca de IUBIRE!
E veacu-ntunecat si păcătos
Când omul e dușmanul lui Hristos
Când omul nou s-a declarat ateu,
Când poartă un proces cu Dumnezeu!
Și vânzator și martor mincinos
E chiar cel botezat întru’ Hristos,
Ce-L vrea din nou pe Cruce răstignit
Hristos e astăzi doar un nume învechit!
Că-n locul Evangheliei au pus
Știința cea înaltă din Apus,
Hristos e doar legendă pentru cei
Ce înșiși tind să fie dumnezei!
Și-L fac voit, să părăsească țara
Precum locuitorii din Gadara
Hristos își ia și Crucea, dar și Harul
Și părăsește ca atunci Gadarul!
Și va pleca…dar vor vedea urgia
Că de la ei se va lua blagoslovia
În mâna lui Hristos e viață dar și moarte
Și osândiți vor fi de-a lor, mârșave fapte!”