Doamne ajuta!
Sper sa imi fie cu iertare ca scriu tarziu despre marea minune pe care Sfantul Nectarie a facut-o pentru familia noastra. Pe langa aceasta despre care urmeaza sa relatez in amanunt, mai sunt si altele, nenumarate de care cu siguranta nu ne dam seama pentru ca multe rele nu ni se intampla tocmai datorita mijlocirii Sfintilor si noi nici nu realizam.
Minunea despre care vreau sa relatez acum in scris este vindecarea fiului nostru care de bebelus s-a dovedit a fi foarte alergic. Primele semne au aparut foarte repede, la cateva zile de la nastere dupa vaccin. Aici nu as vrea sa intru in detalii, dar recunosc ca as fi vrut sa nu ii fi facut acest vaccin pentru ca, dupa cum am aflat ulterior, ar fi trebuit sa ii fac o serie de analize pentru a vedea compatibilitatea cu vaccinul respectiv (cel din schema nationala)…se pare ca noi am vaccinat pe un fond alergic existent care „a explodat”. A explodat la propriu din pacate pentru micutul care avea doar 5 luni cand a ajuns prima data la urgenta facand soc anafilactic, cu buzita umflata/crapata.
La acest episod pe care probabil mi-l voi aminti toata viata am ajuns dupa ce eu, ca mama, am incercat sa tin tot felul de regimuri alimentare astfel ca el, bebelusul sa nu mai aibe problemele cutanate pe care le avea – avea dermatita atopia severa. Fața ii era toata o rană, il tineam cu manusi sa nu se zgarie iar el cand era luat in brate se freca de umarul tau. Corpusorul asemenea, era tot o egzema si o rana in zonele unde se scarpina mai mult, ba ajunsese si sa supureze astfel incat trebuia dezbracat, curatat cu ser fiziologic si schimbat de 2-3 ori pe zi. Noroc ca nu am prins lunile de vara ca nu stiu cum ne descurcam sa il tinem sa nu se scarpine cum facea pe fata unde ajunsese chiar sa ii de sangele. Vazand chinul copilului si eu incercand diete fara lapte, cruditati etc, am gandit, in disperarea mea de atunci, ca poate laptele meu ar fi problema daca imediat dupa nastere, pana mi-a venit mie laptele, copilul a primit lapte praf si nu a avut probleme. Asadar, am achzitionat un biberon si am incercat sa ii dau copilului laptele pe care il mai bause in maternitate. Si acum ma minunez si ii multumesc lui Dumnezeu ca, copilul nu a vrut sa bea mai mult de 10 ml …aproape instant i s-a umflat buza, fata… a inceput sa supureze pe tot corpul. In 15 minute pe ceas eram la spital. La urgente ne-au primit pe repede inainte si i-au administrat hidrocortizon hemisuscinat. Corticosteroizii sunt foarte puternici si sunt recomandati pentru administrare copiilor mai mari de 2 ani si doar extern pe piele . Pentru noi, in cazul de fata a fost solutia corecta si in 1-2 ore, pe langa ca s-a „dezumflat”, bubitele care nu se tranformasera in rana de pe corp, au disparut aproape total. Pe viitor insa am mai apelat la cortizon doar extern pentru zonele care riscau sa se transforme in rani.
Acest episod foarte marcant pentru noi, ne-a aratat clar ca cel mic era puternic alergic la lapte. Pana la urma tot laptele matern a fost si va fi cea mai buna varianta pentru bebelus, atata tot sa fie tinut regim si de catre mama. Bineinteles atat inainte de acest episod cat si dupa am mers la nenumarati medici in Romania si la Szeged (stam aproape de granita cu Ungaria) Nu am primit nimic concret, doar creme cu coritizon care sa amelioreze simptomele. In jurul varstei de 6 luni am fost indrumati spre un medic homeopat. Nu am vrut sa merg pentru ca mai fusesem si fara rezultat, insa se pare ca nu am fost la medicul potrivit. Dupa ce am mers la aceasta doctorita homeopata in aproximativ 2 luni, pielea copilului era 99% curata…pentru noi un mare, mare progres, copilul putand sa se odihneasca, nu mai suferea din pricina mancarimilor. Aceasta insa a fost doar o rezolvare partiala a problemei pentru ca, copilul a ramas alergic si pe parcurs s-a dovedit ca nu doar la lapte ci si la alte alimente. Laptele a ramas insa declansatorul reactilor cele mai severe. Cand spun lapte nu ma refer la laptele lichid, ci tot ce poate contine lapte sau urme de lapte.
Din pacate rezultate la doctorii din tara nu am gasit si nu mai stiam ce sa facem. Alergia este o boala autoimuna si corpul este cel care dicteaza o posibila vindecare daca va exista…. nici un doctor insa nu ne-a spus ca se va vindeca, cand, daca…. sa lasam timpul sa treaca si vom vedea. Am lasat timpul sa treaca, ca nu aveam alta solutie, si ne feream foarte drastic de tot ce insemana produse lactate…le-am inlocuit si pentru ceilalti ai casei ca sa fie mai simplu. Pe cat posibil gateam pentru toti la fel.
La acest episod pe care probabil mi-l voi aminti toata viata am ajuns dupa ce eu, ca mama, am incercat sa tin tot felul de regimuri alimentare astfel ca el, bebelusul sa nu mai aibe problemele cutanate pe care le avea – avea dermatita atopia severa. Fața ii era toata o rană, il tineam cu manusi sa nu se zgarie iar el cand era luat in brate se freca de umarul tau. Corpusorul asemenea, era tot o egzema si o rana in zonele unde se scarpina mai mult, ba ajunsese si sa supureze astfel incat trebuia dezbracat, curatat cu ser fiziologic si schimbat de 2-3 ori pe zi. Noroc ca nu am prins lunile de vara ca nu stiu cum ne descurcam sa il tinem sa nu se scarpine cum facea pe fata unde ajunsese chiar sa ii de sangele. Vazand chinul copilului si eu incercand diete fara lapte, cruditati etc, am gandit, in disperarea mea de atunci, ca poate laptele meu ar fi problema daca imediat dupa nastere, pana mi-a venit mie laptele, copilul a primit lapte praf si nu a avut probleme. Asadar, am achzitionat un biberon si am incercat sa ii dau copilului laptele pe care il mai bause in maternitate. Si acum ma minunez si ii multumesc lui Dumnezeu ca, copilul nu a vrut sa bea mai mult de 10 ml …aproape instant i s-a umflat buza, fata… a inceput sa supureze pe tot corpul. In 15 minute pe ceas eram la spital. La urgente ne-au primit pe repede inainte si i-au administrat hidrocortizon hemisuscinat. Corticosteroizii sunt foarte puternici si sunt recomandati pentru administrare copiilor mai mari de 2 ani si doar extern pe piele . Pentru noi, in cazul de fata a fost solutia corecta si in 1-2 ore, pe langa ca s-a „dezumflat”, bubitele care nu se tranformasera in rana de pe corp, au disparut aproape total. Pe viitor insa am mai apelat la cortizon doar extern pentru zonele care riscau sa se transforme in rani.
Acest episod foarte marcant pentru noi, ne-a aratat clar ca cel mic era puternic alergic la lapte. Pana la urma tot laptele matern a fost si va fi cea mai buna varianta pentru bebelus, atata tot sa fie tinut regim si de catre mama. Bineinteles atat inainte de acest episod cat si dupa am mers la nenumarati medici in Romania si la Szeged (stam aproape de granita cu Ungaria) Nu am primit nimic concret, doar creme cu coritizon care sa amelioreze simptomele. In jurul varstei de 6 luni am fost indrumati spre un medic homeopat. Nu am vrut sa merg pentru ca mai fusesem si fara rezultat, insa se pare ca nu am fost la medicul potrivit. Dupa ce am mers la aceasta doctorita homeopata in aproximativ 2 luni, pielea copilului era 99% curata…pentru noi un mare, mare progres, copilul putand sa se odihneasca, nu mai suferea din pricina mancarimilor. Aceasta insa a fost doar o rezolvare partiala a problemei pentru ca, copilul a ramas alergic si pe parcurs s-a dovedit ca nu doar la lapte ci si la alte alimente. Laptele a ramas insa declansatorul reactilor cele mai severe. Cand spun lapte nu ma refer la laptele lichid, ci tot ce poate contine lapte sau urme de lapte.
Din pacate rezultate la doctorii din tara nu am gasit si nu mai stiam ce sa facem. Alergia este o boala autoimuna si corpul este cel care dicteaza o posibila vindecare daca va exista…. nici un doctor insa nu ne-a spus ca se va vindeca, cand, daca…. sa lasam timpul sa treaca si vom vedea. Am lasat timpul sa treaca, ca nu aveam alta solutie, si ne feream foarte drastic de tot ce insemana produse lactate…le-am inlocuit si pentru ceilalti ai casei ca sa fie mai simplu. Pe cat posibil gateam pentru toti la fel.
Timpul a trecut si am ajuns la o noua etapa… gradinita, zile de nastere, excursii. La gradinita pentru siguranta lui el era marginalizat la masa ca nu cumva sa guste din mancarea colegilor si avea intotdeauna rezerva lui de dulciuri in cazul in care era ziua unui coleg. La zilele de nastere fie ii aduceam eu mancare de acasa, fie primea ceva mult mai fad gen cartofi fierti cu snitel si plecam intotdeuana inainte sa se taie tortul. Cand plecam in excursii eram probabil extrem de enervanti pentru ospatari datorita cerintelor si intrebarilor noastre. „Ne-am fript” de cateva ori si incercam sa fim cat mai prudenti. Odata, si-a dorit micutul sa manace pizza de la restaurant (nicicum nu imi iese acasa blatul acela) si am comandat pizza vegana cu „cascaval vegetal”. Precizam intotdeauna ca e vorba de un copil cu alergie sa se asigure ca nu contine de fel urme de lapte. Ei bine, aceasta pizza cu „cascaval vegetal” ne-a trimis direct la urgente dupa doar doua felii, pentru ca, dupa cum am am aflat ulterior cand am contactat pizzeria si am solicitat sa vedem „cascavalul vegetal” care intr-adevar asa era comercialzat de producator, continea totusi proteina din lapte la ingrediente. Asadar, pentru el urmele alea de proteina din lapte ce erau in cascavalul vegetal ras pe doua felii de pizza, au fost suficiente sa ii produca reactie alergica foarte severa.
Au mai fost si alte episoade cand am ajuns la urgente, pentru unele nici acum nu imi dau seama care a fost factorul declansator concret (existau si alte alimente la care era sensibil ) stiam deja protocolul si imi doram din suflet sa nu mai treaca iar prin acele proceduri care il necajeau tare….cortizon intravenos, adrenalina si conectat de monitor. Plangea de mi se rupea sufletul.
Au fost episoade cand am incercat, uneori cu succes sa ii administram medicamentele recomandate in caz de alergie, care sa ii diminuau reactia. Au fost situatii care doar veneam pana in fata spitalului si asteptam semnele de remisie. Urmaream cu atentie fiecare bubita care se marea, se uneau intre ele, se umflau, dar cel mai important de urmarit era respiratia, tusea…. daca sesizam ca tusesete, ca trage dupa aer, intram la urgente si automat in protocol. Au fost dati cand ne-am intors acasa fara sa intram… am ramas doar cu spaima. Facusem rost si de injectie cu adrenaline pentru copii, cumparat de afara, ca in cazul in care suntem departe de un spital sa putem reactiona cat mai bine. Aveam intotdeauna la noi cand plecam undeva cutiuta de urgente + eu in geanta si sotul in masina picaturile antialergice.
In primul an am tot incercat sa mergem pe la medici si am vazut cu nu obtinem decat medicamente care sa amelioreze reactiile alergice, si nici o solutie pentru vindecare (boala autoimuna) am constatat ca nu mai avem ce sa facem. Am incetat sa mai cautam solutii in tara la medici si ne-am concentrat pe dieta/stil de viata sanatos si unele tratamente gemoterapice. A urmat mai multe diete printre care fara zahar (cum ocazia asta am descoperit in comert alimente „sarate” care contin zahar) fara gluten, fara drojdie etc. Cate si mai cate tratamente naturiste. Toate perioada asta ne-a ajutat sa ne desteptam ca si familie si sa realizam importanta unei alimentatii sanatoase – cat mai putine alimente procesate industrial, cat mai echilibrat si am descoperit alimentele bio pe care cel mic le tolera mult mai bine decat varianta lor „ne-bio”
Asa au trecut cinci ani, pana cand am aflat de o clinica din Germania (Neukirchen) , condusa de un profesor doctor roman, care era specializata pe alergii si avea o abordare diferita a afectiunilor. Aici nu tratau doar simptomele ci incercau treptat rezolvarea problemei prin dieta, detox de metale grele si alte procedee relativ simple dar care necesita timp si dedicatie. Plini de speranta ne-am internat aici timp de trei saptamani, timp in care am facut diverse teste si am inceput dieta de rotatie. Lista alergiilor s-a dovedit a fi destul de lunga si din pacate nici de aici nu ni s-a putut promite vindecarea chiar daca vom tine cont de recomandarile primit cu strictete.
Cel mai greu a fost sa tinem dieta de rotatie care presupunea introducerea unui aliment doar o data la cinci zile in alimentatie (ex. in ziua 1 aveam voie ca si legume doar ceapa, usturoi si dovlecel carne doar de vita si cereale doar orezul, fructe nu mai imi amintesc… dar ideea e ca era foarte greu de alcatuit un meniu asa). Am tinut dieta asta jumtate de an si m-am decis brusc sa o intrerup dupa ce intr-o zi, micutul nostru a avut o reactie alergica de la simplu fapt ca a vrut sa guste si el o data dintr-o ingetata din oras. L-am lasat sa linga o singura data si s-a inrosit la fata, au aparut bubitele aproape instant. Atunci m-a intrebat „Eu cand voi putea manca o inghetata normala?” si atunci i-am spus cu toata convingerea ca la anul in vara va manca inghetata „adevarata” (episodul se intampla in septembrie). Si am crezut cu tot sufletul acest lucru. In sinea mea m-am gandit ca nu m-am indreptat suficient catre Dumnezeu, si mi-am pus prea mult nadejdea in medici. Mi-am propus sa schimb acest lucru si in momentul acela, am crezut 100% ca Dumnezeu il va vindeca si mi-am pus intreaga nadejde in El. Astfel, de atunci am intrerupt dieta de rotatie si doar l-am ferit de alimetele care stiam ca provaca reactii severe precum lactatele.
De rugat ma rugam lui Dumnezeu pentru vindecarea micutului nostru, insa nu aveam o staruinta, o evlavie deosebita. In luna decembrie insa, cand am vrut sa ma spovedesc, pe motiv ca duhovnicul nostru era bolnav, am ajuns sa merg sa ma spovedesc „la nimereala” pentru ca lasasem totul pe ultimele zile ale postului. S-a nimerit insa sa ajung sa ma spovedesc la cine trebuie. Un parinte tanar care avea si el la randul lui un copilas si care mi-a povestit despre Sfantul Nectarie indrumandu-ma sa ma rog acestuia. La sfarsitul spovedaniei mi-a dat si cateva carti printre care si cartea rosie cu viata si minunile Sfantului Nectarie.
Am citit cartea foarte repede, si am simtit imediat o evlavie catre acest Sfant Minunat. Citind minunile relatate in carte am prins nadejde ca ne va ajuta si pe noi si am decis sa citesc acatistul Sfantului Nectarie timp de 40 de zile. Chiar daca am procedat dupa cum imi propusesem, dupa ce au trecute ele 40 zile, nu am avut curajul sa il testez cu lapte de vaca ci am introdus incet, incet lactatele de capra despre care stiam ca sunt mai usor de digerat si pe care le-a tolerat fara probleme.Asa s-au mai scurs cateva luni pana in luna mai cand am plecat in concediu la mare. Fiind vara si cald copiii au dorit sa le cumparam inghetata… cea la cupe ne era mai la indemana dar stiam ca are si lapte asa ca nu ne-am incumetat. Abia a doua zi am cedat insistentelor si am luat o singura inghetata din care a avut voie sa guste si cel mic. Nu a avut nici o reactie. A 3 a zi aceasi poveste cu inghetata. Amandoi au cerut si le-am dat voie, de data asta, un pic mai mult ca si cu o zi inainte. Iar, nici o reactie alergica. L-am lasat sa manace toata cupa….nu a reactionat defel. Eram uimiti, si precauti in acelasi timp. Ziua urmatoare stiind ca se intamplase cu inghetata, am avut curajul sa il lasam sa manace paste cu sos pe baza de unt. Nu a mancat foarte mult, dar nici nu a avut nici o reactie. Poate putem fi considerati un pic inconstienti ca l-am lasat sa manance mancare cu potential alergen intr-o tara straina, intr-un resort oarecum departe de un spital de urgenta, dar poate asa a fost sa fie. In ziua a 5-a din concediu, copilul manca pizza cu mozarella pentru prima data in viata lui si nu avea nici urma de reactie. Acelasi copil care cu un an inainte a ajuns la urgenta datorita urmelor de lapte dintr-un „cascaval vegetal”. Acum putea manca tot ce isi dorea (nu l-am lasat insa sa faca exces de nimic, l-am lasat insa sa se bucure de ce ii era pofta si si-ar fi dorit sa guste inainte). Acum, la sase ani jumatate, a putut manca pentru prima data o prajitura cu frisca cum si-a tot dorit sa guste din torturile prietenilor lui.
Dupa atata timp de „post” al acestui copilas, acum cu ajutorul mijlocilorilor Sfantului Nectarie, de care si acum ma simt nevrednica, Bunul Dumnezeu l-a vindecat pe micutul nostru. Acum mananca fara restrictii orice.
Poate pentru unii nu pare ci stie ce, insa orice parinte care are un copil cu alergii stie ce inseamna acest lucru nu doar pentru copilasul alergic, cat si pentru intreaga familie. Stim si noi cazuri ale altor copilasi alergici care nu avea reactii asa severe ca baietelul nostru si care sunt nevoiti sa traisca in continuare cu aceste alergii . Baietelul nostru insa a fost vindecat si sunt convinsa ca acest lucru se datoreaza mijlocirii Sfantului Nectarie caruia nu stiu daca pot sa ii multumesc suficient.
Ma bucur ca am resuit anul trecut sa ajungem cu familia in Eghina la manastirea Sfantului Nectarie. Am credinta si nadejde ca sfantul este ocrotitorul familiei noastre si catre el se indreaptacu mare drag rugaciunile mele ca El sa mijloceasca pentru noi Bunului Nostru Dumnezeu.
Odata descoperind-ul pe Sfantul Nectarie, am simtit o „atractie” spre a descoperi si alti sfanti minunati si asfel i-am descoperit si pe Sfantul Efrem cel Nou pe care l-am viziat la Nea Makri, pe Sfantul Luca al Crimeei, Sfantul Ioan Rusu, Sfantul Serafim de Sarov si multi altii ale caror vieti si minuni le-am citit.
Cred ca tarie ca Acestia sunt grabnici ajutatori si mijlocitori si daca avem credinta si nadejde, rugile noastre sunt ascultate.Slava Domnului, Preasfintitei Maicii Sale si tuturor Sfintilor Mijlocitori!
(Mărturie pentru rubrica Minuni și mărturisiri spuse în 2020, din 20 aprilie a d-nei Evelina Bostina)
