” (…) Sf. Ap. Andrei, cel care a călcat cu picioarele pe pământul României de astăzi, mai precis, în pământul Dobrogei. El a venit în vremea aceea coborând dinspre Ucraina şi a evanghelizat oraşele vechi de la ţărmul Mării Negre, Tomis, Calatis, Histria, adică Constanţa, Mangalia de astăzi şi celelalte oraşe care erau în vremea aceea. A propovăduit credinţa creştină, hirotonit pe primii episcopi, a rânduit pe primii preoţi şi a învăţat pe toţi locuitorii din vremea aceea – ai Sciţiei Minor, Dobrogea de astăzi, i-a învăţat această credinţă creştină pe care şi noi o moştenim până astăzi şi o păzim aşa cum putem fiecare împotriva atacurilor care se fac de tot felul, împotriva ei.
Ce s-a întâmplat cu credinţa creştină a locuitorilor Dobrogei din vremea aceea după plecarea Sf. Andrei? Mărturiile care s-au păstrat până astăzi, ca Peştera Sf. Andrei, sau pârâul Sf. Andrei ne arată că acest creştinism înfiripat, adus de Sf. Andrei nu a dispărut niciodată. Locuitorii Dobrogei au rămas totdeauna credincioşi creştini, în pofida faptului că peste ţara noastră au venit romanii cu cele două războaie, pe când încă romanii nu erau creştini, ci erau prigonitori ai creştinilor. Au venit după aceea slavii şi celelalte popeare migratoare. Ei bine, în pofida toturor acestora, românii, locuitorii acestor ţinuturi, au rămas creştini. Mai mult decât atât, domnitorii, cnejii, voievozii, conducătorii adică, ai ţărilor fărâmiţate de pe teritoriul României de astăzi – au fost creştini. Şi aveau de-a dreapta lor totdeauna sfetnic pe mitropolitul Ţării. Ei înşişi, domnii, voievozii, au înţeles că trebuie nu doar să conserve, să păstreze şi să ducă mai departe credinţa aceasta creştină, ci au înţeles că trebuie să se întreacă în zidirea de biserici, ctitorii sfinte care au rămas până astăzi. Aşa au înţeles, dragii mei, românii, de-alungul al 2000 de ani să ducă mai departe zestrea aceasta primită de la nimeni altul decât de la Sf. Apostol Andrei pe care noi îl prăznuim astăzi.
Iată o coincidenţă fericită, sau poate pronia lui Dumnezeu a rânduit ca ziua Sf. Andrei să fie lângă Ziua Naţională a României. Astăzi prăznuim pe sfântul care ne-a dat creştinismul, iar mâine 1 decembrie, facem amintire de Unirea României Mari într-o singură ţară. Astăzi vasazică sărbătoare spirituală a neamului nostru, mâine sărbătoare naţională; ceea ce trebuie să ne îndemne o dată în plus să fim români buni, dar sa fim şi creştini buni, aşa cum au fost moşii şi strămoşii nostri de-alungul celor 2000 de ani.
Spun aceasta într-o vreme în care, vedeţi şi dvs., citiţi în ziare sau vedeţi la televiziune, atacuri pornite împotriva creştinismului. Ca şi cum acesta ar putea fi dăunător. Cel mai proaspăt război împotriva creştinismului a fost acela la care dvs. aţi fost siliţi fiecare să veniţi să semnaţi dacă sunteţi de acord ca copiii dvs. să facă sau nu religie în şcoală. Ca şi cum religia ar fi homosexualitate, ca şi cum religia ar fi drog, ca şi cum religia ar fi băutură în şcoală, adică daunătoare, ca şi cum creştinismul a omorât vreodată pe cineva. Este un atac de neimaginat asupra unui popor care 2000 de ani a rămas şi a rezistat pe teritoriul acesta românesc cu credinţa lui puternică în Dumnezeu.
Creştinismul acesta l-a motivat să pună mâna pe armă şi să iasă la război atunci când popoare cotropitoare s-au năpustit asupra lui, atunci când popoare migratoare de altă cultură au venit, s-au stabilit aici. Poporul nostru s-a păstrat român şi creştin şi datorită acestui creştinism moştenit de la Sf. Andrei şi datorită acestei Biserici creştine ortodoxe care a conservat adevărul de credinţă şi morala acesta creştină.
Dragii mei, la o zi ca aceasta, când prăznuim pe părintele nostru, pe sfântul ocrotitor al României şi al poporului român, pe Sf. Andrei, trebuie să înţelegem ca trebuie să păstrăm şi să respectăm această moştenire pe care o avem de la el. Iar el, Apostolul Andrei nu este oricare alt sfânt, ci este unul din apropiaţii lui Iisus, care a auzit cu urechile lui învăâătura aceasta pe care ne-a dat-o nouă. N-a citit-o din cărţi, n-a văzut-o la televizor, n-a auzit-o la radio, a auzit-o şi a cules-o de pe buzele Mantuitorului Iisus Hristos. Iată un argument în plus să credem şi să respectăm acestă învăţătură pe care am primit-o de la el.
Să fim dragii mei, creştini buni şi români buni. Iată bate la uşa lumii războiul acesta despre care tot am auzit, că se frământă popoarele şi nu le mai ajunge nici petrolul, nici bogăţiile de tot felul şi se ameninţă unele pe altele cu război. Să ne rugăm lui Dumnezeu să ne ferească de această nenorocire. S-a construit atât în lumea aceasta, am văzut muzee încărcate cu tezaure nespus de valoroase. Vine o bombă de aceasta, a unor oamnei fără înţelepciune şi plini de lăcomie care nu se mai satură şi zădărniceşte tot ce am agonisit de veacuri sau milenii. Să ne rugăm lui Dumnezeu să le dea înţelepciune conducătorilor lumii, să se mai gândească şi la El, nu doar la buzunarele lor, la ambiţiile şi la orgoliile lor şi niciodată să nu mai îndraznească cineva a purta război împotriva oamenilor ca să nu mai moară oameni. Şi problemelor de tot felul să le găsească soluţia cu înţelepciune şi cu aşezare, pentru că de aceea am făcut cu toţii şcoală şi ne-am informat, şi ne-am deprins să gândim şi să abordăm cu înţelepciune lumea acesta pe care Dumnezeu ne-a încredinţat-o nouă, oamenilor de astăzi să o ducem mai departe.
Să-l rugăm pe sfântul ocrotitor Apostolul Andrei să vegheze asupra neamului acestuia ca niciodată să nu-şi piardă creştinismul pe care l-a primit de la el. Niciodată să nu ajungă, aşa cum s-a întâmplat în perioada comunistă, să fie atatcat de ideologii atee, ideologii necreştine sau anticreştine care vor să-i facă foarte mult rău.
Dumezeu să ne ajute tuturor, iar Sfântul Andrei – ocrotitor şi păzitor al neamului nostru. Dumnezeu să primească rugăciunile noastre, să ne ajute tuturor, la mulţi ani!”
audio integral (sursa: doarortodox.ro):
http://strajeriiortodoxiei.webs.com/
Reblogged this on energein7's Blog.