„Cum a venit la noi Sfântul Luca al Crimeii”

Vizitați pagina web oficială a Bisericii Șerban Vodă (click pe imagine)

Pentru enoriaşii Parohiei Şerban Vodă câteva date reprezintă repere importante atât pentru comunitate cât şi pentru sufletele lor: 11 august 2012, 28-29 septembrie 2012, 14 octombrie 2012, 11 iunie 2013. Într-o zi din Postul Adormirii Maicii Domnului, 11 august 2012, moaştele Sfântului Luca au fost aduse la biserica noastră din pravoslavnica Rusie şi şi- au găsit pentru o vreme locul pe Sfânta Masă din Altar. În sedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 28-29 septembrie 2012, Sfântul Sinod a hotărât includerea din anul 2013 în calendarul creştin ortodox român a pomenirii Sfântului Ierarh Luca, Arhiepiscopul Crimeii, cu ziua de prăznuire 11 iunie. Model de ierarh şi medic creştin, acesta se bucura deja de cinstire deosebită în multe Biserici Ortodoxe. La 14 octombrie 2012, după Sfânta Liturghie, sunt scoase din altar şi depuse alături de moaştele Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ racla cu moaştele Sfântului Ierarh Luca şi icoana sa. Iar la 11 iunie 2013 l-am prăznuit pentru prima dată pe acest nou ocrotitor al bisericii Şerban Vodă. Se cuvine dar să facem şi anul acesta tot ce putem pentru a fi în sărbătoare alături de el: în seara zilei de 10 iunie la slujba de priveghere şi a doua zi la Sfânta Liturghie.

Încercând să-l cunoaştem pe acest mare sfânt care a trăit atât de aproape de noi, ne cutremurăm constatând cât de multe ne poate spune şi învăţa acest doctor care a suferit enorm în tăvălugul ateist al puterii bolşevice. A trăit ceea ce şi noi trăim azi, desigur la alte dimensiuni: ateism, „modernitate” şi „eliberarea” omului de autoritatea divină, prinderea în grijile lumii şi în nevoile de zi cu zi. Din fericire pentru noi, există nenumărate dovezi ale vieţii dedicate şi de sfinţenie pe care a avut-o Sfântul Luca: cărţi, documente, fotografii, sute de predici, scrisori, mărturii ale contemporanilor săi. Aşa aflăm despre el lucruri absolut minunate: a fost un medic chirurg excepţional, un profesor iubit, un om de ştiinţă respectat, un preot şi mai apoi un episcop care şi- a păstorit turma în vremuri extrem de grele, ferind-o de ateism şi de prigoană. Dar în primul rând a fost un om care a trăit cu demnitate creştină, cu răbdare până la sânge tot ce lumea i-a dat în locul sacrificiilor sale : lipsă de respect, trădare, sărăcie la limită, arestări, torturi, exilări. Şi în tot acest timp a făcut totul perfect, dăruindu- se total: şi-a dedicat tot timpul şi toată viaţa sa salvării oamenilor, apoi cercetării medicale şi împărtăşirii cunoştinţelor profesionale. Mai apoi şi-a împlinit atribuţiile de preot şi episcop, luptându-se mai ales cu propovăduirea Cuvântul Lui Hristos. Ţelul său a fost să facă să trăiască Biserica ce-i fusese încredinţată şi să o reînvie acolo unde prigonitorii o îngropaseră. Minunat este faptul că Dumnezeu a îngăduit ca el să fie atât medic – să trăiască deci în lume- şi să fie în acelaşi timp preot şi mai apoi ierarh. Într-o vreme în care erai pus la zid doar pentru că erai botezat ortodox, în care se pornea război împotriva ta doar pentru faptul că ai intrat într-o biserică, în care vedeai sute de biserici pângărite şi puse la pământ de puterea sovietică, într-un timp în care mii de ierarhi, preoţi şi călugări erau închişi, deportaţi şi ucişi, în care sute de mii de creştini aveau şi ei aceaşi soartă, iată că un medic şi un om de ştiinţă absolut genial alege să-şi poarte cu nobleţe crucea de creştin şi de păstor. Nimic nu l-a împiedicat. Poate doar i-au fost amânate acţiunile. Viaţa acestui mare om ne arată că nu există nici un impediment şi nicio scuză pentru a fi toţi următori ai Lui Hristos şi a ne duce crucea în familia noastră şi în societate. Absolut nimic nu ne împiedică să fim mărturisitori în tot locul în care ne aflăm. Doar să vrem! Şi vom primi şi înţelepciune şi putere de a vieţui în umbra crucii, cu iubire pentru Dumnezeu şi compasiune pentru oameni.

din Foaia Duminicală a Parohiei Şerban Vodă, nr 23 (172) – 8 iunie 2014

De zece ani biserica noastră este într-o continuă lucrare de înnoire. Am scris împreună cu credincioşii pagini de eroism creştin, făcându-ne idealuri sfinte şi dorind să împodobim biserica noastră cu odoare de cel mai mare preţ. La dorinţa noastră Dumnezeu a făcut în aşa fel încât Părintele Patriarh ne-a dăruit hramul Sfântul Paisie de la Neamţ şi sfintele lui moaşte.

Dorim, de asemenea, să aducem şi moaştele Sfântului Nicolae, al doilea ocrotitor al bisericii noastre. Cum, bunăoară, dorim ca biserica noastră să aibă mai mulţi sfinţi ocrotitori, ale căror sfinte moaşte să fie puse spre cinstire şi să aducă în parohia noastră mângâieri nebănuite. În acest context, cu ocazia Pelerinajului de Florii a anului 2011 am avut bucuria să îl cunosc pe Preacuviosul Părinte Augustin, delegat a Patriarhiei Ruse pentru comunitatea rusă din Romania. A fost o zi binecuvântată de Dumnezeu. Preacuviosul Părinte Augustin, un om de mare elevaţie şi cu multă dragoste faţă de turma lui şi faţă de poporul nostru ne-a copleşit dintr-o dată. L-am invitat să vină şi la Şerban Vodă. A doua zi la parohia noastră a fost slujbă arhierească, iar vlădica Varlaam Ploieşteanul, fiind delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a rostit cuvânt de învăţătură. Nu mică mi-a fost mirarea când, la sfârşitul slujbei, stareţul rus ne-a trecut pragul, prilej cu care ne-a vorbit despre viaţa duhovnicească din biserica rusă. Ne-a amintit şi despre Sfântul Luca al Crimeii şi ne-a spus, printre altele, că în mănăstirea sa odihnesc moaştele a 150 de sfinţi. L-am rugat stăruitor să ne facă bucuria de a avea şi noi o părticică din moaştele Sfântului Luca al Crimeii. Am fost întotdeauna copleşit de viaţa
acestui mare sfânt rus contemporan şi mai ales de evlavia poporului nostru faţă de dânsul. Părintele stareţ a făcut atunci promisiunea că ne va dărui acest mare odor. Din ziua aceea n-am mai pierdut nicio clipă, ci am căutat să fac toate demersurile ca să putem obţine aceste sfinte moaşte. Între timp Sinodul Bisericii Ruse a înălţat pe cuviosul părinte Augustin la treapta de Episcop de Gorodeţ şi Vetlujsky. Noi am aşteptat cu mare nerăbdare odorul promis şi am adresat Preasfinţiei sale o scrisoare. Ca răspuns am primit un telefon de la Preasfinţia sa, prin care îmi aducea la cunoştinţă faptul că mă pot prezenta să ridic darul. Lucrul acesta necesita o anumită pregătire, atât materială, cât şi spirituală. Am început să ne rugăm, să citim împreună cu credincioşii Acatistul Sfântului Luca al Crimeii, făcătorul de minuni, să aducem la pangarul bisericii cărţile sfântului şi Paraclisul său, cântat de Corala Tronos. Iar pe plan material mă gândeam cine ar fi mai nimerit să mă ajute în această lucrare. Şi Dumnezeu mi-a îndreptat gândul către un medic chirurg. Aşa am ajuns la domnul doctor Traian Ursu şi la domnul doctor Ioan Cristian Stoica, chirurgi, ca şi Sfântul Luca. În luna august, din purtarea de grijă a lui Dumnezeu la Moscova se afla domnul Călin Bultoc, un creştin care a ajutat tot timpul biserica noastră. Astfel, la chemarea Preasfinţitului Augustin, domnul Bultoc a participat la Sfânta Liturghie, prilej cu care Preasfinţitul a adus la cunoştinţa poporului scrisoarea noastră şi public a înaintat darul domnului Bultoc. Pe site-ul parohiei noastre (aflat în lucru) vom publica scrisoarea adresată de noi, precum şi certificatul de donaţie semnat de Preasfinţitul Augustin şi înregistrările video făcute cu acest prilej. Publicăm, de asemenea, aceste scrisori, ca dovadă istorică, şi în paginile acestui Buletin Parohial, dedicat în chip deosebit Sfântului Luca al Crimeii. În data de 11 august 2012, cînd moaştele au sosit, credincioşii noştri în genunchi, în dangăt de clopote, au primit moaştele acestui mare sfânt, pe care o vreme le-am păstrat pe Sfânta Masă, într-un chivot anume pregătit. Cu ajutorul celor doi medici am pus părticica într-o raclă nouă, special făcută pentru odorul nostru de mare preţ. Se punea problema datei de prăznuire, căci în calendarul nostru încă nu fusese trecut. Sfântul Sinod al al Bisericii Ortodoxe Române, în lucrările sesiunii de toamnă, pentru evlavia poporului faţă de Sfântul Luca, a hotărât ca acest sfânt să fie trecut şi în calendarul românesc, la data de 11 iunie. Astfel, la data de 14 octombrie, după Sfânta Liturghie, am scos spre închinare moaştele acestui sfânt tămăduitor. Nu întâmplător în acest an, dedicat Tainei Sfântului Maslu şi al vizitării bolnavilor, iată că în biserica noastră soseşte acest mare sfânt, să fie spre ajutorul oamenilor bolnavi şi ca ocrotitor al chirurgilor.

Scrisoare adresată Preasfinţitului augustin, episcop de Gorodeţ şi Vetlujsky

Preasfinţia Voastră, Cu nespusă bucurie Vă mulţumim pentru aprecierea pe care aţi avut-o faţă de poporul român şi faţă de credincioşii parohiei Şerban Vodă din Bucureşti, pe care aţi vizitat-o în data de 8 aprilie 2011, la pomenirea slăvitului praznic al Intrării în Ierusalim a Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Vă mulţumim pentru cuvântul duhovnicesc pe care ni l-aţi adresat atunci, la finalul Sfintei Liturghii, în biserica noastră parohială. Încă de atunci v-am adus la cunoştinţă dorinţa poporului dreptcredincios de a avea o părticică din moaştele Sfântului Luca al Crimeii. Fără de margini este bucuria cu care venim înaintea Preasfinţiei Voastre prin domnul Călin Bultoc, rugându-vă să ne oferiţi, cu binecuvântare arhierească şi act de donaţie, moaştele acestui mare Sfânt al pravoslavnicei Biserici Ruse. Vă făgăduim să dezvoltăm în capitala României cultul Sfântului Arhiepiscop Luca, prăznuit în data de 11 iunie, aşa cum Biserica noastră îl prăznuieşte, la începutul Postului Crăciunului (15 noiembrie), şi pe Sfântul Paisie Velicicovsky, originar din Poltava, luminatul stareţ al Mănăstirii Neamţ. Poporul nostru are o mare evlavie faţă de Sfântul Luca, doctorul fără de arginţi şi făcătorul de minuni, care s-a născut în Crimeea în aprilie 1877, acelaşi an şi aceeaşi lună în care Rusia Imperială începea, alături de Principatele Române Unite, războiul de independenţă de sub jugul păgân al Imperiului Otoman. Binecredincioşii creştini au auzit de numele bun al acestui sfânt şi de persecuţiile pe care le-a suferit din partea regimului ateu comunist, regim care a legat cu lanţuri atât Biserica Ortodoxă a Rusiei, cât şi Biserica Ortodoxă a României. Cărţile scrise de sfântul mărturisitor Luca şi despre viaţa lui curată au fost traduse în limba română şi se află în casele credincioşilor noştri. Vă aducem pe această cale smerită mulţumire pentru dragostea pe care o arătaţi pentru noi şi ne rugăm pentru un drum luminos în calea Arhieriei Voastre, ca „să păstoriţi toată turma, întru care Duhul Sfânt v-a pus pe voi episcopi, ca să păstraţi Biserica lui Dumnezeu, pe care a câştigat-o cu însuşi scump sângele Său” (Faptele Apostolilor 20, 28), aşa cum ne învaţă pe noi Sfântul Luca, doctorul şi evanghelistul, al cărui nume l-a purtat şi Sfântul doctor şi Arhiepiscop al Crimeii.
Socotim darul Preasfinţiei Voastre ca pe un semn de mare preţ, care va întări legătura în Hristos dintre poporul rus şi român. Aşteptăm cu nerăbdare momentul în care vă veţi întoarce în biserica noastră. Cu fiască supunere, Protoiereu Dinu Pompiliu Preasfinţiei Sale, Preasfinţitul Părinte Augustin, Episcop de Gorodeţ şi Vetlujsky Preasfinţitul Augustin, Episcop de Gorodeţ şi Vetlujsky Numele său de mirean este Anatoli Ivanovici Asimov. S-a născut la 14 ianuarie 1945 la Moscova, într-o familie preoţească. Este botezat în copilărie. În 1977 absolvă Institutul Unional de Drept din Moscova. Lucrează în domenii precum învăţământ şi artă. În anul 1987, în calitate de admi- nistrator al Lavrei Sfântului Serghie „Sfânta Treime”, – de altfel cea mai mare din Rusia, se ocupă de pregătirea manifestărilor pentru sărbătorirea a 1000 de ani de la creştinarea Rusiei. În 1990 este hirotonit la 22 mai diacon, iar la 2 august preot. În anul 1993 este tuns în monahism
sub numele de Augustin. Apoi va urma Seminarul Teologic de la Moscova, pe care îl absolvă în anul 2001. În perioda 1993-2007 slujeşte la Catedrala “Schimbarea la Faţă” din Ivanovo. De asemenea, Arhiepiscopul regiunii Ivanovo îl însărcinează să se ocupe de revigorarea vieţii duhovniceşti din parohii şi comunităţi ortodoxe. Din 2007 va avea atribuţii şi în cadrul Comisiei de canonizare din Ivanovo. Numit egumen al Mănăstirii Feodorovskaya din Gorodeţ în decembrie 2008, va răspunde de restaurarea mănăstirii. Va avea multă vreme atribuţii misionare, urmând diverse cursuri în ţară şi străinătate, şi se va ocupa de programa şi manualul de Misiologie. Sfântul Sinod al Bisericii Ruse îl alege la 15 martie 2012 în funcţia de episcop de Gorodeţ şi Vetlujsky. La 18 martie 2012 este ridicat la rangul de Arhimandrit. La 8 aprilie 2012, în “Catedrala Hristos Mântuitorul” din Moscova este hirotonit episcop de un sobor de episcopi în frunte cu Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kiril.