Voievodul Mihai Viteazul în memoria braşovenilor


Comemorarea voievodului primei Uniri a românilor, la 410 ani de la moartea sa, ne determină să prezentăm câteva documente inedite referitoare la Mihai Viteazul, păstrate în Muzeul din Şcheii Braşovului. Recent ne-a fost dat să descoperim în Şcheii Braşovului piesa de treatru „Moartea lui Mihai Viteazul la Torda”, dramă istorică în trei acte şi şase tablouri, compusă de Constantin Halepliu şi editată la Bucureşti în tipografia Colegiului Naţional, în anul 1854, fiind prima piesă cu subiect românesc, scrisă de un român, până la 1854 piesele teatrale fiind traduceri din literatura străină.

Piesa a fost jucată prima dată la Bucureşti în 1854, apoi dată uitării, fiind una dintre primele piese româneşti cu temă istorică, între cele 16 piese istorice din perioada anilor 1850-1860. Concepută în trei acte (Infamia – Virtutea în exil; Patriotismul – Triumful Eroismul şi Trădarea – Mârşăvia- Moartea prin trădare), piesa prezintă întâmplări din ultimul an al vieţii lui Mihai Viteazul, insistând atât asupra personajului, dar şi asupra a ceea ce se întâmplă cu familia voievodului, aflată la Făgăraş, unde Mihai o lăsase zălog al înţelegerii sale cu generalul Basta. Tematic şi scenic, piesa se încadrează în categoria celor realizate după o jumătate de secol de Barbu Ştefănescu Delavrancea. Rămasă încă în ediţia princeps din 1854 în Şcheii Braşovului, piesa a făcut obiectul unei ediţii critice, care a apărut în anul 2001 (Editura Ermetic, Braşov) sub îngrijirea noastră.

Chipul lui Mihai Viteazul la Braşov

Bucurându-se de multă apreciere, chipul său a rămas imortalizat nu numai de cronicile timpului, dar şi de artiştii iubitori ai penelului. Nu întâmplător Junii Braşoveni poartă şi azi chipul voievodului pe steagurile lor. Legendele locale vorbesc de repetata acţiune a acestora asupra cetăţii, unii cercetători considerând Junii Braşoveni o reminiscenţă a acestor vremuri. Avem încredinţarea că în perioada venirii sale la Braşov, pe unul dintre pereţii interiori ai ctitoriei voievodale din Şchei, a fost imortalizat episodul intrării sale în cetatea Braşovului de către Nicolae Cretanul, pictorul grec care l-a însoţit pe Mihai Viteazul prin Ardeal şi a executat portetele voievodului de la Alba Iulia, Râmeţ, Ocna Sibiului, Târgu Mureş, Ludişoara etc. Existenţa acestei fresce pe peretele bisericii nu poate fi contestată, căci în „Socotelile Braşovului” pentru anul 1694 (publicate de Nicolae Iorga) aflăm că s-au plătit de către voievodul muntean Constantin Brâncoveanu „şase florini unui zugrav român, care a renovat chipul lui Mihai Vodă din biserica română”, iar cu patru ani înainte „de Sfânta Mărie 1690, Constantin Brâncoveanu asista la slujbă în biserică, pe pereţii căreia se vedeau chipurile lui Petru Cercel şi al lui Mihai Viteazul”, concluziona Nicolae Iorga. Când şi de ce a dispărut această frescă nu ştim, dar aceste mărturii l-au îndreptăţit pe Costin Petrescu, în 1946, cu prilejul restaurării bisericii, să realizeze în frescă, pe acelaşi perete, intrarea lui Mihai în Braşov, frescă păstrată şi azi.

Chipul eroului la gimnaziu

Între 1860 şi 1870, mitropolitul Andrei Şaguna a primit, la Braşov, în dar de la domnişoarele Molnar din Cluj, chipul lui Mihai Viteazul ţesut de ele din fire de diferite culori. Acesta se păstra în cadrul Eforiei colegiului braşovean, fiind solicitat de Reuniunea Femeilor Române din Braşov pentru a fi „transportat în sala de bal spre înfrumuseţare pentru seara de bal” (şedinţa din 10-22 ianuarie 1872). După 17 ani, în cadrul unei şedinţe similare, s-a hotărât ca acest tablou „ce se află într-o ladă pe galeria cea mare a gimnaziului nostru să nu se mânce şi astfel să strice prin molii, se propune ca acest tablou să se dea în păstrare Casinei Române” (şedinţa din 12-24 ianuarie 1889), gest confirmat de Casină în 17-29 ianuarie a aceluiaşi an.

Andrei Popovici vorbeşte şi el despre un tablou al marelui erou „în sala gimnaziului, tabloul cel mare al lui Mihai Viteazul, pictat, pare-se de Constantin Lecca, în mantie cu căciulă cu agrafă în briliante şi cu gene de cocor de baleare” (N. Iorga, „Românii şi saşii”, Braşov, 1907, p. 35). Istoric paşoptist, tipograf, traducător şi fondator de revistă, pictorul braşovean Constantin Lecca (1807-1887), care a pictat la 1846 iconostasul Bisericii „Sfântul Nicolae” din Şchei, fiind solicitat să colaboreze la prima revistă ilustrată din ţară, „Biblioteca românească” a braşoveanului Zaharia Carcalechi, a realizat pentru aceasta portretul cunoscut al lui Mihai Viteazul, pentru ca apoi să continue celelalte tablouri reprezentând: „Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia” şi la 1780, „Bătălia de la Călugăreni”. Colegul şi prietenul său braşovean Mişu Popp (1827-1892) a redat figura lui Mihai Viteazul într-un impresionant tablou, înfăţişat în armura de cavaler, cu pelerina agrafată pe umeri, purtând imensa cuşmă cu surguci din pene de cocor, folosindu-se de ştampa lui Sadler (contemporan lui Mihai Viteazul), aflată de pictor în arhivele din Viena.

După ce şi-a petrecut o vreme la Braşov, Carol Wallenstein (1795-1857), devenit apoi profesor la „Sfântul Sava”, a redat cunoscutele tablouri: „Bătălia de la Călugăreni”, copiată şi de pictorul braşovean Constantin Lecca, „Visul lui Mihai Viteazul” şi „Jurământul lui Mihai înconjurat de boieri” (azi, la Muzeul Militar).

Fresca lui Mihai Viteazul, în proiect de la 1940

În 1936, la Braşov s-a desfăşurat Congresul Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor, sub preşedinţia istoricului Nicolae Iorga, congres care era precedat de o manifestare privind „Inaugurarea Muzeului Etnografic Regional în sala Sfatului” din Braşov. În aceste împrejurări, Nicolae Iorga a susţinut mai multe conferinţe, născându-se şi ideea realizării unei fresce, în cadrul muzeului abia înfiinţat, dedicată marelui voievod al Unirii, Mihai Viteazul.

La 29 februarie 1940, protopopul braşovean dr. Nicolae Stinghe, sprijinit de toţi preoţii din Ţara Bârsei şi personalităţi ale timpului, a înaintat un memoriu rezidentului regal al Ţinutului Bucegi, motivând că „astăzi (29 februarie 1940) preoţimea judeţului Braşov, întrunită în sala Sfatului din Braşov se gândeşte să continue faptele de înalt patriotism ale înaintaşilor şi Vă roagă Excelenţă a primi vicepreşedenţia activă a unui comitet restrâns, care şi-a ales ca scop să dureze o frescă, reprezentând pe Mihai Viteazul în sala „Mihai Viteazul” din Sfatul Municipal Braşov… pentru a-i eterniza trecerea prin Ţara Bârsei”. Preşedinte al acestui comitet a fost ales marele istoric Nicolae Iorga (document inedit în arhiva din Şchei).

În acest scop, inginerul-şef al Serviciului tehnic din Braşov a emis un referat pozitiv asupra stării de conservare a clădirii. Fresca trebuia să cuprindă: „Pe peretele central din fundul sălii să apară figura lui Mihai Viteazul, care stă pe scaunul de onoare străjuit de doi comandanţi ai săi. În dreapta domnitorului se găseşte vestitul protopop Mihai, alături de conducătorii români din Ţara Barsei în straie de sărbătoare. În stânga domnitorului apar: magistratul Braşovului şi ceilalţi conducători saşi în straie de epocă. Întreaga scenă este înconjurată de bărbaţi şi femei în costume populare româneşti din Şcheii Braşovului. Pe peretele din dreapta sălii, sub inscripţia „Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă în simţiri”, se află figura lui Andrei Mureşianu înconjurat de contemporanii săi. Pe peretele din stânga sălii, sub inscripţia „Pe-al nostru steag e scris Unire”, Ciprian Porumbescu, alături de Andrei Bârseanu, conduc un cor de tineri şi tinere în costumele vechilor societăţi studenţeşti”.

Intervenind Dictatul de la Viena la 27 noiembrie 1940, această încercare s-a dovedit imposibilă, la care s-a adăugat şi moartea preşedintelui societăţii, în persoana marelui istoric Nicolae Iorga. Nici până astăzi acest proiect nu a primit soluţionare.

Pr. prof. dr. Vasile Oltean

(ziarullumina.ro)

Reclame

2 gânduri despre „Voievodul Mihai Viteazul în memoria braşovenilor

  1. Pingback: Sf. Paisie de la Neamţ: “Mihai Viteazul, rob al lui Dumnezeu și Sfânt”. Sfintele oseminte ale voievodului descoperite în mod miraculos la Mănăstirea Plăviceni din lunca Oltului | † DOAR ORTODOX †

  2. Pingback: Sf. Paisie de la Neamţ: “Mihai Viteazul, rob al lui Dumnezeu și Sfânt”. Sfintele oseminte ale voievodului descoperite în mod miraculos la Mănăstirea Plăviceni din lunca Oltului | † DOAR ORTODOX †

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.