Politica statului si chiar a bisericii noastre se vede asadar, iar consecintele necondamnării comunismului dar şi necinstirii victimelor acestora apar in mod public cu o nonsalanta infama. Platit si rasplatit de statul roman – probabil pentru merite deosebite – fostul general in rezerva (!) Panaite Emil a trecut la cele vesnice iar colegii lui, aceiaşi comunişti – propagandişti, trebuie sa-i lucreze imaginea de mare profesionist si chiar model pentru urmasii lui. În loc de nepotrivitul comunicat inaintat presei era binevenit un omagiu celor torturati de calaul-model ramas general 22 de ani, sau un parastas pentru iertarea tuturor tortionarilor care au functionat constient sau inconstient la decimarea spiritelor vii ale neamului romanesc. Cum era şi aşteptat la presa românească, aceasta este indiferenta sau pe alocuri destul de evaziva in acest subiect. Vine o raza de speranţă cu ajutorul FSANP care racţionează în cunoştinţă de cauză şi care ar putea contribui şi cu dezvaluiri importante pe care nomenclatorii vechi şi noi le cred amintiri uitate… Iertat fie răposatul!
La 6 ianuarie 2012, ANP (Adimisitratia Penitenciarelor) a dat publicitatii o informare de presa prin care isi exprima regretul referitor la “trecerea in nefiinta” a generalului de brigada (r) Panaite Emil, fost director general al Directiei Generale a Penitenciarelor in perioada 1976 – 1989, apreciind ca acesta ar fi fost “un adevarat profesionist” care “a dat dovada de cinste si corectitudine”.
FSANP (Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor) cere Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) decenta si respect pentru memoria celor schingiuiti de catre regimul comunist si dezavuarea publica a practicilor tortionarilor sistemului penitenciar comunist, se arata intr-un comunicat remis PROMPT MEDIA. „Cultivarea prezentei si memoriei unor fosti angajati ai sistemului penitenciar care au sprijint regimul comunist, dezavuat oficial în Parlamentul Romaniei, precum generalul de brigada (r) Panaite Emil, este un act de sfidare pentru miile de romani care au fost torturati în puscariile comuniste. Prezenta acestuia în anul 2011 la manifestarile prilejuite de Ziua Personalului din Penitenciare, la invitatia oficiala a conducerii ANP, a fost deja un prima forma a lipsei de respect pentru memoria celor care si-au pierdut viata, sanatatea si viitorul. Generalul comunist a pierdut un prilej pentru a-si cere iertare, a folosit ocazia pentru a da lectii. Generalul de brigada (r) Panaite Emil fost educat în fosta URSS si a fost unul dintre cei care au vanat romani pentru vina de a fi fost împotriva regimului comunist. Dovada stau arhivele Ministerului de Interne din acea vreme si documente date publicitatii în legatura cu suprimarea rezistentei din Muntii Fagarasului”. Generalul de brigada (r) Panaite Emil a fost seful Directiei Generale a Penitenciarelor între 1976 si 1989, perioada în care sistemul penitenciar a functionat la capacitate maxima ca instrument de opresiune împotriva romanilor, iar aceasta istorie nu trebuie în nicio circumstanta uitata si un asemenea personaj nu poate fi în niciun caz un exemplu. El a fost si ramane în istorie un personaj odios a carui disparitie nu poate fi regretata. Este deja prea mult ca a primit pensie din partea Statului Roman si a fost tratat cu mai multa decenta decat si-a tratat acesta victimele. „Consideram regretabila preluarea fara verificari de catre mijloace mass-media a Informarii de presa comemorative emise de catre ANP si rugam mass-media sa faca cuvenita rectificare în respect pentru istorie si pentru amintirea celor carora ANP nu le va da niciodata informari de presa comemorative, desi ar trebui”.
Cine a fost generalul (r) Emil Panaite – de la studii militare in URSS, la prigoana anticomunistilor din munti si sef in Directia Generala de Militie
Emil Panaite, fost sef al Penitenciarelor intre anii ’76 si ’89, a fost intruit militar in fosta URSS, a condus operatiunile de lichidare a partizanilor anticomunisti din zona Brasov, a fost seful Directiei Trupe Operative si de Paza (DTOP) si a condus si Directia Paza si Ordine a Directiei Generale a Militiei (DGM), potrivit informatiilor obtinute de HotNews.ro de la expertii din cadrul cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER).
Informatiile despre trecutul lui Emil Panaite apar in volumul “Dictionarul ofiterilor si angajatilor civili ai Directiei Generale Penitenciarelor. Aparatul central (1949-1989)”, realizat de Mihai Burcea, Marius Stan si Mihail Bumbes, experti in cadrul IICCMER.
Astfel, din volum, aflam ca Panaite a absolvit ca sef de promotie Scoala Militara de Ofiteri de Jandarmi din Bucuresti si ca apoi a mai “urmat un curs pregatitor la Academia Militara din Bucuresti, in vederea plecarii la studii in URSS (iun.-oct. 1949).”
Panaite a facut si “Scoala Superioara Tactico – Infanteristica de Perfectionare a Ofiterilor de Infanterie a Armatei Sovietice din orasul Solnecinogorsk, specialitatea comandant de batalion (oct. 1949-6 febr. 1951).”
Emil Panaite, seful Directiei Trupe Operative si de Paza, a condus in 1953 operatiunea de lichidare a anticomunistilor din zona Brasov
“La 4 noiembrie 1953, conducerea MAI trimitea Directiei regionale MAI Brasov un ordin prin care i se cerea constituirea unui detasament MAI in vederea prinderii sau lichidarii grupului de partizani anticomunisti condusi de Ion Gavrila Ogoranu.
Efectivele erau constituite din mai multe batalioane de Securitate (din Brasov, Dragasani, Orastie, Floresti, Tecuci si Oradea), care urmau sa fie puse sub comanda capitanului Panaite Emil si a sefului Directiei regionale MAI Brasov, colonelul Ambrus Coloman (responsabil cu partea operativa). in ordin era precizat clar:
<<Responsabilitatea pentru organizarea si conducerea actiunii in vederea lichidarii bandei Gavrila revine in intregime capitanului Panaite Emil, seful de stat major al DTOP (n.r. – Directia Trupe Operative si de Paza) si sefului Directiei Regionalei MAI, colonel Ambrus>>”
“Dupa desfiintarea DTOP (februarie 1956), a fost numit in functia de loctiitor al sefului de Stat-Major al Comandamentului Trupelor MAI (febr.-iun. 1956). In iunie 1956 a fost numit in functia de sef al Directiei Paza si Ordine din DGM (n.r. – Directia Generala a Militiei) (functie luata in primire in noiembrie 1956, dupa terminarea cursului academic de la Academia Militara “I.V. Stalin”), iar din 1963 a preluat-o pe cea de loctiitor al directorului general al DGM (1963-apr. 1968)”, mai scrie in volumul “Dictionarul ofiterilor si angajatilor civili ai Directiei Generale Penitenciarelor. Aparatul central (1949-1989)”,
Emil Panaite, descris de un superior in ’73: “In munca cu oamenii a dat dovada de rigiditate. A avut manifestari de ingamfare”
“Intr-o caracterizare referitoare la colonelul Panaite Emil facuta de adjunctul ministrului de Interne si seful Militiei, generalul-locotenent Staicu Stelian, se spunea: <<S-a distins in actiunile trupelor MAI pentru lichidarea unor bande, iar in organele de militie a adus o contributie substantiala in imbunatatirea muncii pe linie de paza si ordine. In intreaga sa activitate a aratat cat este de devotat partidului nostru, reusind prin pregatirea sa politica, prin aplicarea in practica a liniei partidului sa obtina rezultate foarte bune – 1 iulie 1964>>”, precizeaza in volum expertii IICCMER.
“Intr-un referat de cadre intocmit in 1973 de generalul-maior Iulian Vlad, seful Directiei Personal si invatamant din MI, se mentiona: <<in munca cu oamenii a dat dovada de rigiditate. A avut manifestari de ingamfare, supraestimandu-si unele merite, in timp ce subaprecia pe alti tovarasi, de ale caror pareri nu tinea seama. Pentru aceste lipsuri, la 31 mai 1969 a fost scos din functie si pus la dispozitia MI>>”, se arata in volum.
Tatal lui Emil Panaite, recrutat in ’43 ca informator la granita cu Ungaria
Tot in volumul mentionat se mai mentioneaza si faptul ca tatal sau, Ioan Panaite, a desfasurat “activitati dusmanoase”, fiind recrutat de SSI (Serviciul Special de Informatii), in 1943, ca informator de frontiera la granita cu Ungaria.
Emil Panaite, mustrat verbal de ministrul de interne pentru ca a furat mancare si un calorifer din unitate
Potrivit expertilor IICCMER, “in decembrie 1981 a fost pedepsit cu <<mustrare verbala>> de catre ministrul de Interne, Homostean George, care fusese sesizat de un raport al Corpului de control referitor la unele aspecte si nereguli din activitatea sefului DGP. Conducerea ministerului a fost sesizata de colonelul Musescu Archil Ion, ofiter specialist principal II in cadrul Serviciului Economic al DGP.
In notarea de serviciu pe anul 1982 a generalului Panaite se mentionau neregulile si abuzurile pentru care primise pedeapsa: <<pentru neaplicarea riguroasa a unor dispozitii in unitatile subordonate, personal si-a procurat unele produse alimentare prin bufetul unitatii, a schimbat un calorifer defect de la locuinta sa cu altul de la Penitenciarul de tineri Bucuresti si a copiat unele cursuri pentru fiica sa la xeroxul unitatii>>.
Pe 1 iulie 1988, ministrul de Interne Tudor Postelnicu i-a suspendat pe trei luni indemnizatia de comanda pentru un accident colectiv de munca la Fabrica de Mobila “I.L. Caragiale” a Ministerului de Interne.”
ANP: Am trimis un mesaj standard in astfel de situatii
“Nu am facut altceva decat sa transmitem un mesaj standard, care se transmite in astfel de situatii. S-au trasmis condoleante familiei respective”, au precizat reprezentantii Administratiei Nationale a Penitenciarelor pentru HotNews.ro, insa au evitat sa precizeze daca vor publica vreo rectificare.(hotnews.ro)
Un comentariu